532 matches
-
vasculare mari pot fi ligaturate; totuși, ligaturile trebuie evitate, pe cât posibil, pentru a nu lăsa în plagă un corp străin. Uneori, hemoragia poate fi tardivă și survine după încetarea acțiunii vascoconstrictoare a hemostaticelor. Ea necesită desfacerea plăgii și efectuarea de ligaturi ale vasului în amont și în aval. Utilizarea firului de mătase este preferabilă, căci asigură o stricțiune mai energică a țesuturilor luate în masă. El va fi scos după 2-3 zile, pentru a evita formarea unei cicatrici vicioase. Dacă ligatura
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ligaturi ale vasului în amont și în aval. Utilizarea firului de mătase este preferabilă, căci asigură o stricțiune mai energică a țesuturilor luate în masă. El va fi scos după 2-3 zile, pentru a evita formarea unei cicatrici vicioase. Dacă ligatura este imposibilă (ablația glandei palpebral lacrimale), se va recurge la o pensă lăsată pe loc a demeur (pensa fără dinți Halstead), menținută 2-3 zile. Pentru îndepărtarea sângelui de la nivelul globului ocular se utilizează tamponamentul. Se tamponează cu atenție numai în
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cu grijă, margine la margine, după ce s-a curățat cu atenție suprafața receptoare; el va forma o unitate palpebrală. Se va efectua o hemostază îngrijită cu apă oxigenată, ser fiziologic călduț, diatermocoagulare, ser adrenalinat, evitându-se pe cât posibil aplicarea de ligaturi vasculare. Dacă suprafața grefei este mare, se vor practica câteva perforații pentru drenajul serozitătilor. Grefonul cutanat va fi aplicat ferm pe patul receptor. Contenția grefonului va fi asigurată 5-7 zile cu ajutorul unui sul de biogaz deasupra căruia vor fi înnodate
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
punct de vedere chirurgical, intervențiile au fost efectuate de o echipă mixtă (urologi și chirurgi vasculari). Nu au existat complicații majore intra-operatorii. Timpul de ischemie caldă a fost excelent, de 20,5 minute (17 - 28 de minute). Timpul necesar ligaturii vasculare a grefonului a fost mai prelungit în 10 cazuri (6 cazuri de reconstrucție a arterei grefei renale, 4 cazuri de endarteriectomie a arterei grefei renale). Dintre cele 3 cazuri de transplant renal efectuat la copii, în 2 cazuri anastomoza
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
prevenirea vărsăturilor: Metoclopramid 2 x 1f/zi - Pentru durere: antalgice Tramadol 1f’ - Tulburări gastrice: Controloc 1 f/zi. SE VA NOTA PE FOAIA DE OBSERVAȚIE următoarele date de la sala de operație: - TIMPUL DE ISCHEMIE CALDĂ ( în minute), reprezintă timpul necesar ligaturii vasculare a grefei renale de la donator viu și reluarea diurezei; - TIMPUL DE ISCHEMIE RECE( în minute), reprezintă timpul cât grefa renală recoltată de la donator cadaveric stă la rece ( gheață); - RELUAREA DIUREZEI de pe masa de operație se va nota : DA/NU
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
alifii cu excepția celor pe bază de... apă. Prezervativ de femeie Peste tot în lume, femeile par a fi dependente de cheful bărbaților de a folosi prezervativul. Pentru a nu da naștere unui copil, ele ajung să suporte implantări de sterilete, ligaturi de trompe, chiuretaje, chiar histerectomii, adică operații de scoatere a uterului. De aceea, fabricanții de prezervative s-au gândit și la ceva pentru femei. Acest prezervativ feminin este mai larg decât cel masculin, arată ca un cilindru cu inele la
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este invocat și susținut și de către Ambroise Pare (1509 -1590), care se remarcă în epocă prin publicarea, în 1575, a unui tratat de medicină legală, Rapoarte și mijloace de îmbălsămare a cadavrelor, precum și prin studiile sale privind circulația sângelui și ligatura vaselor la amputații. Subiectul cunoaște, în timp, mai aproape de epoca noastră, abordări interesante în planul legislațiilor franceză și italiană, în Europa și, bineînțeles, într-o manieră mai spectaculoasă și incisivă, în S.U.A. Vechea jurisprudență franceză emite opinii atât pro, cât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
în prezent. Mijloace de contracepție folosite Procent Prezervativul 41,4 Pilulele contraceptive 22,4 Calendarul 16,5 Coitul întrerupt 10,6 Dispozitivele intrauterine 5,1 Spermicidele 1,7 Contracepția de urgență 0,9 Contraceptivele injectabile 0,6 Diafragmul 0,4 Ligatura tubară 0,2 Temperatura bazală 0,1 Bureții vaginali 0,1 Capișonul cervical 0,0 Vasectomia 0,0 Total 100 Tabelul 52. Ponderea utilizării mijloacelor de contracepție în trecut și în prezent Se poate observa că pe primele trei locuri
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2 Capișonul cervical 0,1 0 0,05 Dispozitivele intrauterine 3,2 1,8 2,5 Pilulele contraceptive 13,3 11,0 12 Contraceptivele injectabile 0,3 0,4 0,35 Contracepția de urgență 0,1 0,8 0,4 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,15 Non răspuns 0,5 33,6 17 Nu a folosit metode contraceptive 25,2 25,2 25,2 Total 100 100 100 Tabelul 53. Metodele contraceptive folosite în trecut specificate de respondenți Între
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
0,2 Capișonul cervical 0 0 0 Dispozitivele intrauterine 4,2 0,5 2,3 Pilulele contraceptive 11,8 6,6 9,2 Contraceptivele injectabile 0,2 0,3 0,25 Contracepția de urgență 0,2 0,7 0,5 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,1 Vasectomia 0 0,1 0,05 Non răspuns 0,4 31.2 15.8 Nu a folosește metode contraceptive 46,5 46,5 46,5 Total 100,0 100,0 100 Tabelul 54
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
după codice irlan deze, erorile erau inevitabile din cauza dificultății de a transcrie acel tip de scriere. Scrierea gotică, a cărei durată se Întinde din seco lul al XII-lea pînă În secolul al XIV-lea, admitea un mare număr de ligaturi și de abrevieri de orice tip. A fost o epocă de decadență pentru cultura clasică și codicele gotice au fost adeseori deformate prin inter polări. Umaniștii au privit cu dezgust acea scriere a „barbarilor“, iar scrie rea umanistică ce i-
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mii, cele grecești sînt consi derabil mai puține). Pentru textele grecești, În secolele IV-VIII s a folosit cu precădere, ca și În epoca anterioară, unciala. În această scriere, literele sînt de Înălțime uniformă, cu o lățime constantă; În general lipsesc ligaturile; În schimb, notele marginale sînt scrise În cursivă. Exemple de acest tip de scriere sînt: codicele Sinaiticus și Vaticanus ale Bibliei, Cassius Dio la Vatican, Dioscoride la Viena, Iliada În Biblioteca Ambrosiana. În aceeași perioadă s-a dezvoltat cursiva minusculă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o literă din vecinătate sau anticipează una care urmează; schimbă ordinea literelor, silabelor, cuvin telor; desparte sau leagă greșit cuvintele (e.g. Plaut, Trin., 708: codex uetus: multa ab omina, Scaliger emendauit: multabo mina); distribuie greșit replicile În drame; Înțelege greșit ligaturile, prescurtările și alte semne și le scrie așa cum le-a Înțeles; caută să dea sens unui pasaj pe care nu Îl Înțelege sau care i se pare greșit; modernizează ortografia sau formele vechi de limbă; sau, pur și simplu, greșește
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
uneltelor din acest grup descoperite în spațiul cucutenian de la est de Prut indică posibila lor utilizare ca săpăligi (SOROKIN 1991, 90). Privitor la fixarea în coadă a teslelor, putem presupune că piesa era atașată unui mâner curbat, fixată cu ajutorul unor ligaturi, cu tăișul dispus transversal față de axul longitudinal al cozii. Această supoziție pare a fi confirmată atât de datele etnografice existente (ALLCHIN 1957, 120; MITCHELL 1959, 195) cât și de descoperiri arheologice (COGHLAN 1943, 38). Tot pe baza datelor etnografice se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ligar. Dintre numeroasele derivate ale verbului latin, două s-au transmis românei. Este vorba, în primul rând, despre legământ < lat. ligamentum „legătură“ (același cuvânt latin a fost împrumutat mai târziu, prin intermediul francezei, în forma ligament). Celălalt derivat este legătură < lat. ligatura. A muia provine din lat. *molliare, un derivat de la mollis „moale“. Atât *molliare, cât și mollis s-au transmis limbilor romanice: a muia, fr. mouiller, sp. mojar, respectiv rom. moale, it., port. molle, prov. mol, fr. mou, sp. muelle. La
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Cos și Serapion din Alexandria care încearcă să concilieze empirismul cu dogmatismul. Școala din Alexandria, se înscrie astfel în Istoria Medicinei prin contribuția pe care o aduce la dezvoltarea anatomiei și fiziologiei și la practicarea chirurgiei în care era folosită ligatura vaselor. În ultimul secol î.Chr. școala medicală din Alexandria intră în declin. Pergamul, prin grădina de plante medicinale, își arogă superioritatea față de Alexandria unde medicii formați la școlile din Cos și Cnidos lăsau să vorbească rezultatele. Vestita bibliotecă din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dieu unde se specializează în chirurgie. Ajunge medic militar, luând parte la campanii militare. A fost medic al patru regi. Pasionat și neobosit, publică lucrări de oftalmologie, urologie, stomatologie, obstetrică, medicină legală și patologie internă. Paré înlocuiește cauterizarea plăgilor prin ligatura vasculară. Realizează produse noi în bandajarea plăgilor prin pansamente simple pe bază de ulei de terebentină, vin roșu și miere de albine. Se face vestit și prin crearea de proteze mecanice de brațe și picioare. Ca obstetrician introduce versiunea podalică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
inimii, plămânilor, grație tehnicilor de asigurare a circulației extracorporale, artificiale, sub hemostază, în condiții de anestezie și asepsie, serviciul de reanimare fiind în permanentă stare de alertă. Vechile piedici: durerea, hemoragia și infecția au fost îndepărtate din calea chirurgiei. De la ligatura practicată în secolul XVI de Gabriel Fallope (Fallopia), în Italia și de Ambrosie Paré, în Franța, s-a ajuns la tehnicile endoscopice cu laser, rolul anestezicelor fiind covârșitor. Știm că primul anestezic cu efect a fost volatilul eter propus de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
François-Franck (1887) constată efecte presoare în cazul stimulării centrilor corticali motori, iar Goltz (1892) observă la câinii decorticați creșterea reacțiilor de tip simpatic. În paralel, s-au acumulat suficiente dovezi experimentale în favoarea independenței structurilor vegetative periferice față de centrii coordonatori cerebrospinali. Ligaturile lui Stannius (1852) puneau în evidență rolul ganglionilor intracardiaci în automatismul inimii de broască. Pe de altă parte, cercetările histologice ale lui Meissner (1857) și Auerbach (1864) atrăgeau atenția asupra importanței plexurilor submucos și mienteric pentru contractilitatea intestinală. Pe baza
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
25-85%. 9.1.2. CAI DE INFECTIE Plăgile mai ales cele contaminate cu pământ și bălegar (bacilul fiind prezent în flora intestinală a calului); Catgut preparat din intestin de oaie incorect sterilizat, producând tetanosul plăgii operatorii; Cordonul ombilical infectat după ligatură și secțiune, producând tetanosul nou-născuților; Tetanosul idiopatic fără prezența unei plăgi ca poartă de intrare (aceasta a fost minoră sau neglijată) [13]; Tetanosul post-abortum sau post-partum poarta de intrare fiind cea uterină, mai ales în avorturile provocate empiric (sondă, canulă
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele tehnice și terapeutice au fost lente. Prima descriere în literatură de oprire a hemoragiei într-o plagă vasculară este citată de Ambroise Parș în secolul XVI-lea când efectuează prima ligatură arterială. Cu 100 de ani înainte, Galen atrăgea atenția asupra hemoragiilor arteriale. În 1857 J.B.Murphy din Chicago efectuează prima reconstrucție la o secțiune totală de arteră umană cu rezultat excelent. La începutul secolului XX Carrel și Guthriș aduc un
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vena safenă internă în tratamentul unor anevrisme cu două succese. Folosirea heparinei de către Gordon Murray în 1939 deschide noi perspective folosirii grefonului venos în reconstrucția arterială. Incidența traumatismelor vasculare în primul și al doilea război mondial când s-au practicat ligaturi pe scară largă a determinat amputația în proporții de aproximativ 50% în aceste cazuri. Aceasta a determinat lumea chirurgicală să redescopere experimentele lui Carrel și aplicarea lor în clinica umană a demonstrat că reconstrucția arterială este simplă dacă se respectă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se va face după cea osoasă. Terapia anticoagulantă va fi folosită cu prudență mai ales atunci când există leziuni tisulare întinse sau leziuni organice. Se va combate spasmul și efectele sale prin infiltrații cu novocaină 1%, mai ales la cei cu ligaturi vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ligaturi vasculare, administrare intravenoasă sau intramusculară de papaverină 1 fiolă la 4-6 ore, aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
aplicații locale cu papaverină (soluție 2,5%), vasodilatatoare, antibiotice. Tratamentul chirurgical are drept scop de a efectua hemostaza definitivă sau de a reface continuitatea vasculară prin: a. ligatura vasculară care se aplică numai la carotida externă, iliaca internă, femurala profundă, ligaturi care nu se însoțesc de ischemie. Se vor aplica numai în cazuri de excepție. b. repararea axului arterial prin: sutură vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig.12.11) sau proteză sintetică; c. simpatectomia lombară sau periarterială, indică în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]