43,803 matches
-
mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
echivalent în plan literar al unui raționament (premisa majoră, premisa minoră și concluzia). In cazul narațiunii de față, autorul, scriitor cu experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care dă cititorului satisfacția că trăiește aievea evenimentele și se află implicat afectiv în vâltoarea acestora. Din Introducere aflăm că acțiunea epică se desfășoară în timp în preajma și în perioada celui de al II
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
să vrem din tot sufletul să promovăm dreptatea. Nu trebuie să avem o credință mecanică ci una intențioală, o încredere totală că Dumnezeu poate să facă „mai mult decât cerem sau gândim noi". Doamne, ajută-ne! Am observat că în limbajul modern cuvântul „neprihănit" s-a înlocuit cu „drept". „Neprihănit" înseamnă nevinovat, curat. Cum am putea fi oare socotiți nevinovați, când suntem atât de îndărătnici uneori, plini de sine și cu cea mai grosolană rebeliune dorim să fim independeți de Dumnezeul
DESPRE DREPTATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_drepta_marina_glodici_1391391424.html [Corola-blog/BlogPost/352792_a_354121]
-
o scriitura intens colorată,chiar alambicata, prețioasă. Abundă metaforele și metonimiile, termenii și conotațiile poetice. Fraza este îndeobște amplă, întemeiata pe o subordonare savanta. S-ar spune că poetul diminuează distanțarea să de poetica clasicismului augusteic. Dar tendințele spre înnoirea limbajului continuă să acționeze și în Metamorfoze.” Eugen Cizec Între anii 2 și 8 d.Ch., Ovidiu a compus, în cincisprezece cărți, aproape 250 de legende privitoare la metamorfoze. A compus această colecție de mituri în 12.000 de hexametri dactilici. Dacă
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
vremelnic la oraș, deoarece acolo nu găsește „nici măcar o urzicăˮ, de care are nevoie să-i aline bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
când nu mai pot găsi / lacrima din ochiul timpului / iar sufletul lumii / s-a stins în aduceri-aminte?!” (Cui să strig?). Pentru a face mai transparentă relația dintre subiectulși obiectul oniric, într-un alt spațiu imagistic, evocator, generat de predispoziția poetică, limbajul dezvelește esența nudă a timpului interior, întru ivirea altor sensuri: „Timpul meu unic, /aparte de celelalte timpuri, /s-a scurs așa de încet/ pe lângă mine, / încât nu mai știu / de l-am avut, /de-a fost cu-adevărat al meu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
au dat un mesaj. Au fost tot niște nehotărâți. Situația aceasta cred că se datorează în primul rând modului în care s-a făcut campania electorală. Parcă niciodată nu a fost la noi o campanie electorală atât de violentă în limbaj. Cred că niciodată nu s-au folosit atâtea injurii și calomnii ca de data aceasta. Cele două mari grupări politice ale țării s-au împroșcat cu acuzații dintre cele mai murdare, ca la ușa cortului. Au predominat calificative precum: „hoți
ROMÂNIA TURMENTATĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_romani_alexandru_stanciulescu_barda_1344163154.html [Corola-blog/BlogPost/354962_a_356291]
-
de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar fi să facem o recomandare ar fi asupra traducerii. Versiunea în
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
laturii cantitative a analizei semantice a discursului politic. Imediat am obținut o bursă postdoctorală de 30 de luni la Iași. Se cuvine să menționez că această cercetare postdoctorală a fost de la bun început gîndită ca o colaborare interdisciplinară, Utilizarea tehnologiilor limbajului natural în măsurarea reacțiilor mass-mediei la evoluțiile de pe scena politică, între Departamentul de cercetare al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (tutore, prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu) și al Facultății de Informatică (tutore, prof. univ. dr. Dan Cristea). Scopul
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
creat posibilitatea să cunosc proiectele de cercetare ale Facultății de Informatică, implicându-mă temeinic în dobândirea cunoștințelor de bază necesare în îndeplinirea obiectivelor propuse, la realizarea rapoartelor de activitate periodice, la întîlnirile organizate în cadrul Departamentului de cercetare în domeniul prelucrării limbajului natural, la organizarea evenimentelor demarate pînă atunci, dar și la altele noi și, nu în ultimul rând, la scrierea de articole științifice cu cele mai importante indexări științifice, multe dintre ele fiind precedate de conferințe de profil. Și tot așa
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
asta fiindcă știu că vă bucurați de prețuire și admirație aparte din partea studenților. D.G.: Am bucuria într-adevăr să predau la patru facultăți ale UAIC, care au în curricula lor ceva pe comunicare. Am propriul meu curs, Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul II, la Facultatea de Informatică. Am ținut ore la masteratul de Resurse umane și comunicare, anul I, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și un opțional, comunicare internă, anul III, la
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
apropiat? D.G.: Pun bazele înființării unui laborator de presă scrisă în cadrul Universității, asta și urmare a câtorva idei împărtășite cu președintele UZP, Doru Dinu Glăvan. Și o voi face cu și pentru studenții mei. Voi continua cercetarea în domeniul procesării limbajului natural care e deja un mod de viață. În acest sens, am în pregătire cea de-a doua teză de doctorat, care va fi în engleză, Lexical semantics in text processing (Contrastive diachronic studies on Romanian language). Să nu uit
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar fi să facem o recomandare ar fi asupra traducerii. Versiunea în
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
roșie a cărei victimă fusese timp de 13 ani. Babeel Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un fel de persona non grata în familia nepotului, deoarece, îngrijorat de eventuale urmări catastrofale pentru copiii săi, tatăl îi sfătuia, în limbajul de lemn al epocii, că „nu dă bine unor feciori de proletari agricoli” să se laude „cu rudenia asta”, ca să nu-i calce pe urme, căci acesta, chiar dacă a fost om deștept, „a stat nu știu câți ani la închisoare”. Totuși, personajul
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Babeel Bubuuia își rememorează relația cu securitatea și miliția, de a căror „atenție” n-a scăpat, chiar dacă nu s-a „bucurat” de „reeducare” în faimoasele centre de detenție. El reușește să realizeze portretele unor reprezentanți ai acestora din atitudinea, comportamentul, limbajul lor, desigur agramat, relația cu oamenii din jur văzuți, fără excepție, ca dușmani ai „epocii de aur”. Semnificativ este portretul lui Covrig, meditat de profesor pentru admiterea la Academia de Poliție, după absolvirea căreia avansează destul de repede în ierarhia militară
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
în toate celelalte scrieri ale lui Constantin T. Ciubotaru, dar, de această dată, râsul este unul amar, produs de tragismul existenței umane într-o societate din care lipsesc înțelegerea, armonia, libertatea. Fără a fi predominant, comicul, în primul rând de limbaj (realizat prin calambur, ligamente, încălcări ale normelor lingvistice evidențiind agramatismul unora, folosirea eronată a unor maxime latinești, schimbări spectaculoase de sens sugerând adevărata idee din spusele unui personaj), mai apoi de situație, surprinzând ipostaze echivoce, împrejurări surprinzătoare care schimbă cursul
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
lirică. Simplitatea lucreaza în acest volum în favoarea lirismului deoarece uneori aglomerarea metaforică dă un iz de poezie compusă cu tot dinadinsul, cum ar fi Era ca o primavară (p.11). Poeme apocrife este cartea unui autor matur sedus de capcanele limbajului pe care le explorează cu un perpetuu sens al descoperirii inefabilului și al orchestrării unei ample varietăți de tonalități lirice originale." Silvia Jinga Referință Bibliografică: Silvia Jinga - Măștile poetului / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
tot mai mult teren în așa zisele... scrieri literare. Se folosesc expresii care defapt nu au ce căuta în lumea frumosului... Cu cât scriitorul vrea să pară mai... "modern" sau cu cât dorește să iasă în relief prin folosirea unui limbaj urâcios, cu atât mai mult este citit de cei din jur... Acest fenomen este pentru mine de neînțeles și mă îngrijorează în același timp... In lumea internetului s-a ajuns ca oamenii, să nu se mai respecte unul pe altul
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
deaproape doi prieteni adevărați.Doi prieteni care se vedeau ,în ultimii ani,doar la ziua onomastică.Fiecare cu familia sa,cu preocupările existenței materiale. Unul era inginer cu preocupări de ordin tehnic ,altul om de artă și literatură.Preocupări diferite,limbaj diferit. Ambii s-au pensionat.Nu locuiesc aproape.Au hotărât că e prea puțin ,chiar insuficient să vorbească doar la telefon și la Skaipi.Acum se văd ,schimbă păreri ,au găsit un limbaj comun așa cum era pe vremea studenției când
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1440321839.html [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
om de artă și literatură.Preocupări diferite,limbaj diferit. Ambii s-au pensionat.Nu locuiesc aproape.Au hotărât că e prea puțin ,chiar insuficient să vorbească doar la telefon și la Skaipi.Acum se văd ,schimbă păreri ,au găsit un limbaj comun așa cum era pe vremea studenției când dormeau în aceeași cameră,își împărțeau alimentele . Probabil ,încet,încet s-au trezit din amorțirea materială exclusivă.Interesul inginerului pentru artă și literatură,pentru scrierile acestuia și reciproc pentru arhitectură și construcție au
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1440321839.html [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
declinul vieții, tremurul lăuntric, flacăra melancolică din meditații cu vibrații majore. Simplu, curgător, fără prejudecăți și țâfne academice. Literalitatea textului poartă o suită întreagă de trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
mai galbeni, mai albi, mai blonzi ,mai negri... Să nu mi spuneți prostia cum că , venim din maimuță......, că maimuță e neagră...., toți ar trebuii să fim negri. Vă rog, credeți..., dar și cercetați ! Dar cel mai frapant aspect este limbajul, multitudinea de limbi și dialecte pentru aceleași semne de pe pământ. Copacul, frunza, iarba ,apa , focul, piatra, vântul, zăpada ....., sunt aceleași pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
trăit printr-o experiență proprie .O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu , O.Goga , Nichita Stănescu , Virgil Mazilescu ,Radu Gyr , etc.care au trăit mari experiențe de viață ,au căutat un nou limbaj poetic . Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi , și apoi trec în ecou ,ca un sistem de citate.Ele sunt ,și devin și ale noastre , pentru că cuprind și exprimă esența umană . Deoarece este
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ca_ritm_al_gandirii_poetice.html [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
individ în aceste ultime ore de libertate. Judecătoarea care l-a condamnat inițial, pe fond, constata că executarea efectivă a unei pedepse atât de severe, la vârsta sa, este iluzorie. Și atunci, care este scopul acestei pedepse? Simplu spus, în limbajul de lemn al justiției penale: funcția pedagogică a pedepsei în societate, pentru a demonstra că statul protejează valorile umane și mai ales pentru a dovedi tuturor că nimeni nu e mai presus de lege și că dreptul la viață este
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii, poezia devenind seismograful vieții ei, cum îi place să spună. Cătălin Claudiu Gyuris este un spirit polivalent, s-a inițiat în studierea mai multor instrumente muzicale: vioară, chitară, contrabas, pian
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]