106 matches
-
pentru postura sa de jurnalist venit din străinătate să urmărească alegerile și să scrie despre cazul unor tinere sinucigașe. Fără îndoială că cititorul român va recunoaște atmosfera în care Ka avea să discute cu alegătorii, mai ales cu femeile - mai limbute în privința necazurilor care le frământau: „Unele dintre ele se bucurau, crezând că e vorba de niște candidați la funcția de primar, care veniseră pentru a le aduce canistre pline cu ulei de floarea-soarelui, cutii cu săpun ori pachete cu biscuiți
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
și se afundă într-o gaură negră, visează omul că sfârtecă ielele înfipte colțos în carnea lui „macră”. OBIECT DIN „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” A apărut un obiect roșu necunoscut șerpește ascuns după negre stări, de femei e lovit pentru că-i prea limbut și se dedă la perverse chemări. Negrul s-a înfuriat ca un sfânt bici ce lovește în vânzători de destin, apoi îmbrățișează sângele țâșnind ca din brici circumzând violent ancestralul „festin”. Ce-o fi oare acel straniu obiect ce generează
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
a apărut o licărire de vis, acea licărire ești tu pe care vreau să te-ngrop, nu-n romane, ci-n searbăda mea inimă. Cum ai putea tu crede că eu în această seară te-aș fi părăsit pentru acei limbuți și peltici cavaleri? De ce ești slab acolo unde-ar trebui să fii tare? Crezi că eu nu te-am văzut că te-ai supărat? Crezi că eu n-am citit pe fața ta gelozia? Eminescu se așeză în fața ei și
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
rău, distorsionează tot ce a auzit și dă mai departe, din motive egoiste și interese personale. Urât! Din păcate, societatea este un conglomerat de ființe unice care se află în stadii diferite de evoluție spirituală. Personal, am detestat faptele oamenilor limbuți și i-am considerat ca fiind lipsiți de integritate. În profesia mea de jurnalist am avut obligația și scopul de a anihila zvonurile și de a informa corect populația. M-am bazat întotdeauna pe fapte concrete și pe surse legale
INFORMAŢII, ZVONIERI, RĂSPÂNDACI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354717_a_356046]
-
în asfințit. Cândva ne iubisem în iarba de sub ferestre la casa de sub subsuoara felinarului îmbrățișat de fluturi și se mirau cucuvelele de-atâtea săruturi, și treceau frunzele prin ochii vântului. Am învățat să trăiesc după ce am murit în gândul tău limbut, ca un dicționar învechit unde în loc de prefață sunt eu, un substantiv cu chef de viață. CURRICULUM VITAE Alaltăieri, vorbele-mi erau păsări, zburând spre umbra lucrurilor răsărită în privirea pământului. Ieri, vorbele-mi erau păsări cu aripile rupte-n silabele
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
în asfințit. Cândva ne iubisem în iarba de sub ferestre la casa de sub subsuoara felinarului îmbrățișat de fluturi și se mirau cucuvelele de-atâtea săruturi, și treceau frunzele prin ochii vântului. Am învățat să trăiesc după ce am murit în gândul tău limbut, ca un dicționar învechit unde în loc de prefață sunt eu, un substantiv cu chef de viață. CURRICULUM VITAE Alaltăieri, vorbele-mi erau păsări, ... Citește mai mult AM ÎNVĂȚAT SĂ TRĂIESCAm învățat să trăiesc după ce am murit.Glia din oase e un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
de buzele iubitei în asfințit.Cândva ne iubisem în iarba de sub ferestrela casa de sub subsuoara felinarului îmbrățișat de fluturiși se mirau cucuvelele de-atâtea săruturi,și treceau frunzele prin ochii vântului.Am învățat să trăiesc după ce am muritîn gândul tău limbut, ca un dicționar învechitunde în loc de prefațăsunt eu, un substantiv cu chef de viață.CURRICULUM VITAEAlaltăieri, vorbele-mi erau păsări,... XXIX. REVEDERE 30 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI ZINCA GOLESCU PITESTI, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 373 din 08
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
un Bizanț ca melasa un compost cărțile din raft mă mustră tăcut paharul zilei l-am băut cu fotoliul bruderschaft unul câte una gândurile vraf nopțile de jaf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura Referință Bibliografică: nimenea nu știe / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NIMENEA NU ŞTIE de ION UNTARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358458_a_359787]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > A TRECUT O BRIȘCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului unul câte una gândurile vraf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura a trecut o brișcă vadul în amont fiecare tont vrea alt fel de frișcă stanța un popas pasărea divină ne umplea de vină fiecare ceas toamnele din burg vasele din radă se opreau să vadă
A TRECUT O BRIŞCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358835_a_360164]
-
Primul examen al vieții ar trebui să fie la limba română. Cultivare limbii trebuie să înceapă cu grădinița și să nu se termine niciodată. Scoala trebuie să-și revizuiască programele, accentuând pe latura practica a limbii. Nu trebuie să scoată limbuți și agramați. Iar Academia trebuie să vegheze prin reguli si legi la corectitudinea limbii. Altfel... Ion Ionescu-Bucovu 30 august 2013 Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNĂ / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare li-e prostia De cred că pot opri în loc Lumina, Maimuța mea, să-ți văd
INVAZIA MAIMUŢELOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377468_a_378797]
-
cam târziu, Șeful s-a culcat... Vioara-l privea, Era-nmărmurită: „A dracu' lichea!... Nemernică vită.” - Ce nu îți convine, Scripcă maronie! De te uiți la mine Parcă-aș fi stafie? - Ce vrei, gloabă slută? Te trezii din somn!... Mârțoagă limbută, Te crezi mare domn? Catâr... corcitură, Nu mai necheza!... Și mai taci din gură; Nervii nu-mi călca. Tont neobrăzat, Ești o farfara!... Râzi ca un turbat, Zbieri ca o lichea. Crede-mă că bine... N-ai să mi te
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
neconvingător. Din complezență, unii murmurară ceva... nu se-nțelesese ce, dar nici n-apucară să-și facă mea culpa, că discursul dintâi fu contracarat de spusele sculptorului Toma. De obicei introvertit, trăind dus printre norii creației, în seara aia devenise limbut, căpătase curaj, voia recunoaștere, ce mai! Sorbi din vinul neatins până-atunci, se ridică - era mic de statură, subțirel, efeminat - și rosti cu vocea-i melodioasă de bas: -Olăritul stă cap de serie! E-ntâiul! Minunat meșteșug, nu?! N-a
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
fratricid! Urlă vântul, vântul bate... Cotroceniul e departe... Nu gândește-n pas cu noi, cei ce suntem în nevoi, Nu ne simte disperarea, nu ne simte-ncrâncenarea Și ne-amână cu soluții ce-s pierdute în diluții! Cum? Nu mai este-acum limbut, cel cu vorba „lucrului bine făcut”?! Până când să urle strada? Când să înceteze sfada?! Urlă vântu-n România... Până când răbdăm sclavia? Vino, Doamne, vino-n grabă! Vino, Doamne și ne-ntreabă Cât să mai răbdăm rușinea de-a opri ascensiunea Ăstu-i
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare li-e prostia De cred că pot opri în loc Lumina, Maimuța mea, să-ți văd
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
vremuri,Se cațără sălbatic și buimaceDe stai înmărmurit și te cutremuri.Acest copac este credința noastrăși veac de veac ne-a stat și stă de pază,E calea spre Lumina cea firească,În drumul mântuirii - aspră strajă.Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi,În cor afon se vor recunoscute,Prin fel de fel intrigi și de certuri.Te uiți la ele, mare li-e prostiaDe cred că pot opri în loc Lumina,Maimuța mea, să-ți văd acrobațiaCând
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ținea protector de după umăr, cam unde ar mai trebui amplasate trupe. O lume dispărută. Oare? 19 aprilie De cînd e România Românie, Turnu Severin s-a numit Turnu Severin, Clujul Cluj. Acum, crezînd noi că după '89..., pentru cel mai limbut comentator sportiv ca și pentru cel mai curățel ministru, Turnu Severin e tot Drobeta Turnu Severin, iar Clujul tot Cluj-Napoca. Ce teribil a prins, și-aici, țîfna protocronist-comunistă! Văd o fotografie, unghi neștiut, cu statuia lui Lenin urmînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală, poate și din cauză că e căldură mare (Căldură mare, Petițiune), moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate, dar neastâmpărul lor se fixează în indestructibile ticuri și automatisme. Cu o seninătate absolută
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu, o Odă la
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
care nu o văzuse de câteva zile și să le facă un mic serviciu spunându-le, de pildă, cum putea fi îndulcit gustul cam acru al râșcovilor murați. Dar când le adresa cuvintele acelea amabile, rămânea în picioare. Iar bătrânelele limbute din curte acceptau această diferență. Toată lumea pricepea că Charlotte nu era chiar o băbuță rusoaică. Asta nu însemna că trăia ruptă de lume sau că avea vreo prejudecată socială. Dimineața devreme, eram smulși uneori din somnul nostru de copii de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
le dezvăluie constructorilor sacrificiul ce trebuie înfăptuit în vederea întemeierii mănăstirii este o „vrăjitoare”. O astfel de situație întâlnim, de pildă, în „varianta Kogălniceanu” a legendei, publicată în 1842 (36, p. 254). Dar și într-o baladă bănățeană, în care „baba Limbuta” le cere zidarilor să jure că vor păstra secretul destăinuit de ea (36, pp. 210-211). Condiția păstrării cu strictețe a secretului riturilor îndeplinite este simptomatică. Am întâlnit-o și în alte legende comentate în acest capitol : cea a „românului Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o frumoasă americancă (Rame Blondel), de d-na Nora de la etajul patru, care, locuind într-un imobil ce dă spre cimitirul orașului, își organizează existența în jurul amintirilor legate de fostul ei soț, îngropat acolo (Liziera), sau de Vasile, un șofer limbut care ia în cabină un scriitor puțin dispus să comunice (Vasile), personajele creionate de I. au sclipirea fulgurantă a unui cristal finisat cu mare grijă, pentru că, spune la un moment dat naratorul dintr-o povestire, „nimic nu are mai multe
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trupa lui Costache Caragiali. La Pitești, în stagiunea 1852-1853, se ocupă de regia unor spectacole. Institutor la Ploiești timp de mai mulți ani, din 1869 dă și aici un impuls teatrului de amatori. Piesele lui, originale și prelucrări, sunt compuneri limbute, cu un verbiaj adesea nesuferit, păcătuind prin afectare. Sunt evidente totuși încercările de diferențiere prin limbaj a personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două. Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii (1847) e o
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
povestiri (1978) au rămas un aspect periferic al literaturii lui U., dat fiind caracterul lor minor, divagant, schematic, de pastișă. Zidirea e un text care nu mai ajunge să înceapă, o derivă controlată, un șir de preparațiuni nefinalizate, o prefață limbută după care nu mai urmează nimic. Rescriere a paradoxului eleat care neagă posibilitatea deplasării, naratorul conchide răsfățându-se kafkian: „Întocmai ca agrimensorul dintr-un roman celebru, autorul n-a avansat cu nici un pas în lucrarea sa. El sfârșește fără a
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]