47 matches
-
ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic) 3. Pielografia și ureteropielografia (UPR) - anterogradă, retrogradă. 4. Uretrocistografia (micțională, retrogradă) 5. Investigații particulare radiologice b. Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală) 1. Metode de dilatare endoluminală 2. Cavografia și flebografia 3. Limfografia c. Diagnosticul cu izotopi în urologie 1. Scintigrafia renală (scintigrafia renală statică, scintigrafia renală secvențială, scintigrafia renală cu nefrograma izotopică) 2. Scintigrafia glandei suprarenale 3. Scintigrafia osoasă 4. Scintigrafia hepatică 5. Limfoscintigrama d. Radiologia intervențională la nivelul aparatului urinar e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
urinii 2. Fiziologia și fiziopatologia hemodinamicii renale. Explorarea hemodinamicii renale 3. Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acido-bazică, metabolică 4. Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate) 5. Investigații vasculare, limfatice ale aparatului urinal și genital masculin (arteriografii, renografii, limfografii) și izotopice 6. Investigații imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară) 7. Șocul endotoxic - M.S.O.F. 8. Tulburările cantitative ale diurezei 9. Insuficiența renală acută. Anuria obstructivă 10. Insuficiența renală cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
antebrațului, arterele mâinii. 9. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului. 10. Venele safene. 11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza. 12. Fiziologia circulației arteriale, venoase, limfatice. 13. Explorarea funcțională a sistemului arterial: metode neinvazive și metode invazive (arteriografia). 14. Flebografia. 15. Limfografia. II. Patologie cardiacă 1. Pericarditele. 2. Plăgile cardio-pericardice. 3. Embolia pulmonară. 4. Stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie. 5. Insuficiența cardiacă. III. Chirurgia cardiacă 1. Traumatismele aortei. 2. Traumatismele arterelor periferice. 3. Anevrismele aortei. 4. Anevrismele arterelor periferice. 5. Arteriopatiile obliterante ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
2. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilare - 5 3. Punctia Seldinger arterială și venoasă brahială - 5 4. Arteriografia membrelor inferioare - 20 5. Puncție translombare - 2 6. Arteriografie celiaco-mezenterice - 2 7. Arteriografie carotidiene - 2 8. Flebografie - 5 9. Cavografie - 2 10. Limfografie Stagiul de Ecografie Vasculară (20 ore) Tematica lecțiilor conferință 1. Ultrasunete - proprietăți. 2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină. 3. Curgerea lichidelor - câteva principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă. 4. Circulația arterială. a) Formarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
tipuri de examinări, tehnica explorării: scintigrafia whole-body, planară, trifazică - imaginea scintigrafică normală și patologică - indicațiile scintigrafiei osoase - diagnosticul scintigrafic: tumori osoase, Afecțiuni osoase inflamatorii, traumatisme osoase, osteodistrofii de origine nedeterminată, boli metabolice osoase, algodistrofia, evaluarea artropatiilor inflamatorii și degenerative 17. Limfografia radionuclidică (radiotrasori, tehnica explorării) - aplicații clinice. Detecția nodulului sentinelă. 18. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate - principiu, indicații, radiotrasori, tehnică, limite (galiu, leucocite marcate, 99m-Tc-ciprofloxacina). 19. Imunoscintigrafia - anticorpi monoclonali - principiu, indicații, radiotrasori, tehnica, limite. 20. Diagnosticul scintigrafic în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic) 3. Pielografia și ureteropielografia (UPR) - anterogradă, retrogradă. 4. Uretrocistografia (micțională, retrogradă) 5. Investigații particulare radiologice b. Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală) 1. Metode de dilatare endoluminală 2. Cavografia și flebografia 3. Limfografia c. Diagnosticul cu izotopi în urologie 1. Scintigrafia renală (scintigrafia renală statică, scintigrafia renală secvențială, scintigrafia renală cu nefrograma izotopică) 2. Scintigrafia glandei suprarenale 3. Scintigrafia osoasă 4. Scintigrafia hepatică 5. Limfoscintigrama d. Radiologia intervențională la nivelul aparatului urinar e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
urinii 2. Fiziologia și fiziopatologia hemodinamicii renale. Explorarea hemodinamicii renale 3. Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acido-bazică, metabolică 4. Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate) 5. Investigații vasculare, limfatice ale aparatului urinal și genital masculin (arteriografii, renografii, limfografii) și izotopice 6. Investigații imagistice ale aparatului urinar (R.R.V.S., U.I.V., U.P.R., echografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară) 7. Șocul endotoxic - M.S.O.F. 8. Tulburările cantitative ale diurezei 9. Insuficiența renală acută. Anuria obstructivă 10. Insuficiența renală cronică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
un nerv. RMS nu are semne specifice radiologice. Uneori tumoarea poate erodă osul vecin, în special la nivelul craniului, antebrațului, mâinii și piciorului. De cele mai multe ori nu apar calcificări intratumorale. Arteriografia: poate evidenția vascularizația bogată, element comun oricărei tumori maligne. Limfografia: este utilă atunci când sunt bănuite metastaze limfonodale. Este investigația cea mai importantă. Evidențiază localizarea, volumul, limitele și relația RMS cu țesuturile vecine. Ajuta la identificarea metastazelor osoase. A. Macroscopic RMS este o masă tumorala unică, uneori plurilobulată, în general de
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
excizie largă), N0, M0. - stadiul ÎI: tumoarea reziduala microscopic, după excizia chirurgicală și/sau N1. M0. - stadiul III: tumoarea reziduala macroscopic, după excizia chirurgicală incompletă (excizie intralezională). - stadiul IV: M1. Acest sistem de clasificare se bazează pe CT, scintigrafia scheletului, limfografie, biopsia sistematică a nodulilor limfatici regionali, pe studiul macroscopic și histologic al marginior tumorii rezecate. Tratamentul trebuie să cuprindă: 1) chimioterapia preoperatorie 2) excizia chirurgicală largă, inclusiv a nodulilor limfatici regionali 3) în cazul în care excizia nu a fost
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
angiologie din țară în 1972. A decedat la Viena în urma unei operații pe cord [2]. Aurel Kaufman (1925, n. Cluj) personalitate recunoscută cu contribuții mai ales în chirurgia limfatică. Descrie tehnici originale în chirurgia limfedemelor precum și o nouă clasificare. Publică „Limfografia și Limfopatologia” la Editura Medicală (1970). Realizează metode originale de explorare combinată a sistemului limfatic, venos și arterial (flebolimfografia - arteriolimfografia). Clinica Chirurgicală II Cluj-Napoca deține a doua cazuistică de bolnavi cu limfedeme ale membrelor din Europa, operați cu procedee macrochirurgicale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
cu deplasare de trahee (chistele înalte). Esofagografia baritată evidențiază deplasarea esofagului. Examenul CT arată prezența unei formațiuni cu densitate joasă (fig. 7.39). La examenul IRM se constată semnele de intensitate înaltă în T1 și T2 (fig. 7.40), iar limfografia subliniază opacifierea chistului în caz de comunicare cu canalul toracic. Tratamentul constă în excizia chirurgicală și ligatura comunicării cu canalul toracic sau ligatura canalului toracic în masă [37]. Chistul hidatic mediastinal Examenul radiologic clasic arată o opacitate mediastinală rotundă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
angiografii cerebrale. Cercetările sale sunt continuate de Almeida Lima. Opacifierea segmentelor circulatorii centrale este obținută de Forssmann W. în Germania în 1929. În același an el realizează și prima pneumoangiografie pe propria persoană. Școala înființată de Dos Santos realizează primele limfografii în 1930 (Rodriguez A., De Carvalho R., Perreira S.). În 1935 Dos Santos realizează primele flebografii. În 1936, Loman și Myerson, folosind THOROTRAST, au introdus angiografia carotidiană percutanată iar, în acelasi an, Schimidzu a introdus angiografia carotidiană prin puncționarea arterei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
longitudinal și marginile bine trasate; în obstrucții limfatice cu existența stazei și a refluxului se constată o pată neomogenă cu diametrul mare transversal, cu marginile șterse, pata se lărgește progresiv la nivelul regiunii dorsale a degetelor și a plantei [1]. LIMFOGRAFIA Tehnica constă în injectarea unei substanțe de contrast radiopace în vasele limfatice și efectuarea de radiografii. Pentru vasele limfatice se utilizează o substanță iodată hidrosolubilă, iar pentru vizualizarea ganglionilor o substanță uleioasă (Lipiodol ultrafluid). Injectarea se poate face: - direct (Metodă
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
indirect (Kinmonth injectează inițial un colorant trasor pentru reperarea vaselor limfatice apoi descoperă vasul imfatic și injectează substanța de contrast direct în vas după care se efectuează radiografii), [2,3]. EXPLORĂRI IZOTOPICE Tehnică: se utilizează lipiodol radioactiv (după tehnica de la limfografie, doar că imaginea se obține la scintigraf; radiografiile ne permit însă imagini mai bune) sau Au radioactiv injectat subcutan care marchează limfaticele și mai ales ganglionii și evită neplăcerile injectării direct în limfatice; este indicat în limfedeme când descoperirea limfaticelor
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
și proteine în țesutul celular subcutanat și piele ca urmare a stazei limfatice. Limfedemele se clasifică după Allen în limfedeme primare și secundare. Limfedemele primare erau considerate congenitale (prezente la naștere), precoce (debut în copilărie) și tarda (debut la adult). Limfografia a demonstrat existența unei hipoplazii a limfaticelor, agenezia limfaticelor sau prezența unor limfatice foarte dilatate cu stază, ceea ce a permis elaborarea mai multor clasificări. Limfedemul primar hipoplazic distal este o afecțiune ușoară care nu evolează, prezentă mai ales la femei
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
pubertate. În hipoplazia proximală afecțiunea este progresivă și afectează întreaga extremitate. este întâlnită atât la femei cât și la bărbați. Limfedemul primar hiperplazic este mai rar, de obicei bilateral și prezintă angioame capilare difuze pe marginile laterale ale piciorului. La limfografie se văd limfatice dilatate, valvulate. În hiperplazia primară cu megalimfatice trunchiurile sunt avalvulate. Tabloul clinic Limfedemele sunt reprezentate de anomalii ale sistemului limfatic și se deosebesc de edemele de altă etiologie. În limfedem bolnavul acuză oboseală și greutatea gambelor, volumul
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
țesutul celular subcutanat și membrul prezintă edemul cu caracterele descrise. Puseele repetate de limfangită supraadăugată obliterează noi limfatice și determină creșterea în volum a membrului inferior cu limfedem. În varianta de limfedem primar congenital simplu afecțiunea este localizată frecvent unilateral. Limfografia constată agenezie sau megalimfatice care produc un aspect spongios al țesuturilor. Limfedemul ereditar și familial descris de Milroy este prezent de la naștere, cu transmitere dominant autosomală, care evolează progresiv și cuprinde întreg membrul inferior. Se accentuează la pubertate și este
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
produc un aspect spongios al țesuturilor. Limfedemul ereditar și familial descris de Milroy este prezent de la naștere, cu transmitere dominant autosomală, care evolează progresiv și cuprinde întreg membrul inferior. Se accentuează la pubertate și este bilateral. Infecțiile recidivante agravează edemul. Limfografia constată hipoplazia limfaticelor (50%), megalimfatice (20-30%) și aplazia la 10-20% din pacienți. Limfedemul poate fi asociat cu malformații venoase profunde congenitale. Astfel în sindromul Klippel-Trenaunay, o bridă congenitală comprimă uneori venele și limfaticele și bolnavul prezintă un edem limfatic voluminos
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
venei axilare, dar și după radioterapie sau datorită metastazelor ganglionare. Diagnosticul de limfedem secundar este stabilit pe baza evidențierii unei cauze determinante relevată de anamneză (operație, radioterapie), de examenul clinic (prezența de tumori, cicatrici postoperatorii, leziuni de radiodermită). Explorări paraclinice Limfografia radiologică, limfografia izotopică - confirmă diagnosticul și diferențiază limfedemele primare de cele secundare. În limfedemele secundare canalele limfatice sunt de obicei dilatate, pînă la nivelul unde se constată obstrucția sau întreruperea lor. - analiza fluidului din țesut: protenemia >1,5 g%, ecografia
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
dar și după radioterapie sau datorită metastazelor ganglionare. Diagnosticul de limfedem secundar este stabilit pe baza evidențierii unei cauze determinante relevată de anamneză (operație, radioterapie), de examenul clinic (prezența de tumori, cicatrici postoperatorii, leziuni de radiodermită). Explorări paraclinice Limfografia radiologică, limfografia izotopică - confirmă diagnosticul și diferențiază limfedemele primare de cele secundare. În limfedemele secundare canalele limfatice sunt de obicei dilatate, pînă la nivelul unde se constată obstrucția sau întreruperea lor. - analiza fluidului din țesut: protenemia >1,5 g%, ecografia abdominală și
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
diagnostic). Indiferent de modul cum a fost obținut materialul bioptic, examinarea histopatologică se va face în conformitate cu criteriile stabilite de OMS. STADIALIZARE: Necesită unele explorări paraclinice suplimentare pentru stabilirea categoriilor de T,N,M și anume: - cistoscopie - urografie - rectoscopie - limfografie - radiografie pulmonară - IRM abdominal TRATAMENT: Pentru stadiile 0 și I cu G1 și G2 se recomandă histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, dar cu păstrarea vaginului superior. Dacă în câmpul operator există ganglioni suspecți clinic se poate adăuga și limfadenectomia pelvină
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
al tubului digestiv (pasaj esogastric, tranzit, clismă), al căilor biliopancreatice (colangio-pancreatografia retrogradă endoscopică, colangiografia percutană transhepatică), al aparatului urinar (urografia) poate decela prezența tumorilor (lacune, rigiditați, stenoze). Angiografia poate evidenția prezența tumorilor benigne (zone avasculare) sau maligne (vase de neoformație). Limfografia identifică adenopatiile tumorale. Tomografia computerizată este cea mai sensibilă metoda de identificare a tumorilor de mici dimensiuni. Tomografia cu emisie de pozitroni oferă evaluări morfologice și funcționale ale tumorilor. examenul scintigrafic al unor organe (tiroidă, ficat, căi biliare, sistem osos
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]