243,069 matches
-
stesso esistere: aporia di una vită che deve ineluttabile raggiungere la sua "morte", senza però che a nessuno sia dato sapere îl quando, îl dove e îl come. Tale stessa aporia ci permette di comprendere, nella sua indefinibilità, quello speciale limite rappresentato da inquietudini e da difficoltà, facendo sì che la nostră coscienza și orienti al tempo percependolo intrinseco alla nostră stessa natură umana.E se îl tempo è Dio, Dio rivelatosi nel mondo în Cristo, Cristo diviene corrispondentemente possibilità dell
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dimensione non circoscrivibile unicamente al suo essere, mă anche secondo un elemento discreto del suo tangibile e costante divenire. Esiste, comunque, una luce che pervade ogni osservazione della sfera dello spazio che și allarga alternandosi però șu quanto non ha limite, mă che permea, ciononostante, una dimensione finita: l'uomo, în grado di comprendere e valutare l'universo quale realtà presente, allo stesso modo del mondo afferrato e risolto (nella semantica di erfassen) nella sua illimitatezza, sebbene differenziabile nelle molteplicità del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cioè proprio l'intero tempo mistico nella sua pienezza di svolgimento în uno spazio indefinibile, în virtù del fatto di comprendere ogni cosa, questione poștă già da Anassagora, ritorna a un livello di riflessione superiore e però nuova, giacché questo limite è "incorporeo" e ci introduce all'Empireo. Note 1 Cfr. Salvatore Natoli, L'esperienza del dolore, Feltrinelli, Milano 2008. 2 Elettra, în Îl teatro greco. Le tragedie, a cură di Carlo Diano, Sansoni, Firenze 1975, p. 228. Și veda anche
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
divenuta quasi onnipresente nel bagaglio bibliografico dello studioso tipo degli ultimi decenni; oggi, oggetto di una ricezione più critică e problematică proprio în ragione della monolitica fede în un'identità europea unitaria, che viene percepita per lo più come un limite dell'opera di Curtius 9. Sullo sfondo di questo mutamento s'intravede certo l'influenza di un background postmoderno e, per così dire, di pensiero debole, caratterizzato dall'affacciarsi di istanze di globalizzazione (o glocalizzazione) e dalla crisi dell'idea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anche alla luce di quanto și è detto sopra, di concentrarsi semmai sul suo 'negativo', cioè sulle forme e le modalità con cui nei testi letterari și manifestă la figură del 'non europeo', che funge în sostanza da sponda e limite per delineare lo stesso profilo identitario occidentale. Și tratta, com'è evidente, di una concezione di alterità che și appoggia alla riflessione filosofica di autori come Emmanuel Lévinas, în cui tale concetto assume îl valore di 'trascendenza dell'io' attraverso
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îl valore di 'trascendenza dell'io' attraverso un dialogo con l'Altro (anzi con l'autrui, per dirla con l'autore)15; o Michel Foucault, la cui riflessione è tutta attraversata (segnatamente nelle Parole e le cose) dall'"interrogazione sul limite, inteso innanzitutto quale linea di demarcazione e di correlazione tra identità e alterità"16; o ancoră, per citare soltanto un altro referente di questo discorso, Pierre Bourdieu, con la sua 'distinzione' tra alterità, înțesa come mera percezione dell'Altro, e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Scoprire nei romanzi l'identità europea, "Corriere della seră", 13.04.2014, da cui la citazione kunderiana. 15 Cfr. G. Ferretti, La filosofia di Lévinas. Alterità e trascendenza, Rosemberg & Sellier, Torino, 16 Cfr. șu questo V. Sorrentino, Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà, "Lo Sguardo", 4 (2010). 17 P. Bourdieu, La distinzione, Îl Mulino, Bologna, 1983, p. 466. 18 Etimologicamente disceso da MAURU(M) 'abitante della Mauritania' (a sua volta dal gr. (a)maurós e màuros 'scuro'), come sost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Milano, 1982. SCHWEICKARD, Wolfgang, Deonomasticon Italicum. Derivați da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009. SEGRE, Cesare, "Quei luoghi comuni che fecero l'Europa", Corriere della seră, 24.12.1992. SORRENTINO, Vincenzo, "Michel Foucault: îl limite, l'altro, la libertà", Lo Sguardo, 4 (2010). TERRUSI, Leonardo, I nomi non importano. Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012. TERRUSI, Leonardo, "Disdemona e îl Moro: îl destino în un nome e un nome mancato
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un tratto di penna, non avrebbe tardato a reclamare di nuovo îl proprio spazio e îl proprio ruolo nel nostro immaginario. Sarebbe ricomparso semplicemente altrove, avrebbe cambiato volto. Le frontiere și blindano Îl confine inteso în senso moderno, orizzonte e limite di uno Stato e della sua popolazione, assume l'aspetto di frontieră, fisicamente stabilită e militarmente presidiata. Se i confini antichi, meno dettagliati nella loro estensione geografică (mă non per questo assenti), lasciavano sussistere territori "di nessuno", zone franche che
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imparare dalle società tradizionali?, trad. it. di A. Rusconi, Einaudi, Torino, 2013. SCHMITT, Carl, Îl nomos della terra nel diritto internazionale dello "Jus Publicum Europaeum" [1950], trad. it. di E. Castrucci, Adelphi, Milano, 1991. Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și limitele procesului de "europenizare" a Estului (Eastern Partnership of European Union and the limits of the Europeanization of theEast) Gheorghe CIASCAI Abstract: The aim of this paper is to analyze and to highlight the political, economic and strategic consequences of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, New York, Free Press, 1967. SDROBIS, Dragoș, Limitele meritocrației într-o societate agrara, Iași, Ed. Polirom, 2015. TEODORESCU, Bogdan, SULTĂNESCU, Dan (coord), 12. XII: Revoluția portocalie în România, București, Ed. Institutul PRO, 2006. THOVERON, Gabriel, Comunicarea politică azi, București, Ed. Antet, 1996. TISMĂNEANU, Vladimir, ILIESCU, Ion, Marele șoc-din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
8, constiinta se află într-un raport de interdependenta cu intelectul. Pentru a sistematiza materia cu care intră în contact, intelectul operează cu așa-zisele "concepte pure" sau categorii: cauza și efect, activ-pasiv, unitate, multiplicitate, totalitate, posibil-imposibil, existent-non-existent, necesar-contingent, realitate, limită, negație etc9. Astfel, "categoriile sunt condiții ale posibilității experienței, si sunt deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că, deși la un nivel rudimentar, brut, instinctual, egoist - intelectul gândește 11. Intelectul kantian se prezintă deci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că, deși la un nivel rudimentar, brut, instinctual, egoist - intelectul gândește 11. Intelectul kantian se prezintă deci că o expresie a omogenității și coerentei experienței individuale, a subiectului. Limitele sale sunt astfel precis trasate, aplicându-se strict lumii fenomenale, adică lumii la care avem acces ca ființe condiționate de propriile noastre intuiții. Astfel, nu putem cunoaște lucrurile și realitatea care le conține decât prin intermediul senzațiilor (intuiții empirice) și a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Că "încredere [...] în sine nemărginita a gândirii"33, filozofia lui Hegel nu poate decât să trateze cu reticența mefienta kantiana relativ la rațiune, la care ne vom opri mai încolo. În al doilea rând, intelectul hegelian reprezintă, spre deosebire de cel kantian, o limită. Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate gândi adecvat natură că totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viața pășește în libertate, totalitatea limitaților este în același timp nimicita, e raportată în această nimicire la absolut, și totodată este prin această înțeleasă și afirmata ca simplu fenomen: ruptura dintre absolut și totalitatea limitărilor a disparut"44. Eliberat de limitele sale, de unilateralitatea să care insistă să se determine strict în opoziție cu lumea încojurătoare și putând să se transforme astfel cu ușurință în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
interne ale unei națiuni, situații de conflicte armate, de război, de genocid, strămutări masive de persoane, epidemii, cutremure, alunecări de teren pe porțiuni mari de teritoriu, stare de depresie, demoralizare a unei națiuni în fața unui pericol intern sau extern, situații limită în care trebuie să se acționeze rapid etc.).Acest drept specific (distinct față de dreptul omului, luat individual, de a fi la adăpost față de stresul negativ excesiv) ar trebui consacrat în relație directă cu drepturile de solidaritate precum: dreptul popoarelor/colectivităților
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să nu fie contrar principiilor Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un mod care să violeze sfințenia și demnitatea profeților sau să slăbească în vreun fel credință societății, ca orice om are dreptul de liberă deplasare, în limitele Șaria, că sunt interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care știe doar că Șaria prevede
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bine,am participat la zeci de concursuri și olimpiade.Cele mai dragi sunt cele naționale,la geografie.In 2007,în clasa a 12-a am luat mențiune pe țară la geografie.Deci vorbesc în cunoștiință de cauză,cunosc foarte bine limitele naturii,chiar dacă e “aparent” un sistem autoreglabil.Dar altceva contează,nu trebuie să avem doctorate în geografie,pentru a știi că:daca plantam copaci vom îmbunătăți calitate aerului prin aport de O2,ca defrișările fac ravagii pe orice component de
Audiatur et altera pars by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82777_a_84102]
-
la 85% din salariul fiecăruia. Până acum cuplurile cu venituri medii și mari, pe bună dreptate, se gândeau de cel putin 2 ori înainte să ia decizia de a face un copil, dar acum cred că 85% din salariu, în limita a 1000 de euro (trei salarii medii) va schimba situația în bine. Chiar că nu te mai înțeleg. Cele trei exemple pe care le dai sunt contradictorii. Adică unora să NU le dăm, că așa zic eu, Dragoș Bucurenci, că
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
mergela un club de jazz și m-aș angaja că și cântăreț aș spune adevărul și înfrunta consecințele... Foarte mulți dintre noi se tem de necunoscut, de ceea ce ar putea descoperi dincolo de el. În esență, dincolo de necunoscut ne putem descoperi limitele sau putem observa la rece și la modul cel mai direct cu putință propriile aptitudini (le putem cântări valoarea). Ce-as face dacă nu mi-ar fi frică? Am mers deseori cu frica alături și cu un mare zâmbet la
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
suculente și indiscreții răutăcioase. Human after all... Să iți trăiască nepotul! La mulți ani, Dragoș! Știu, sărbătoarea ta e abia mâine. Anticipez puțin deoarece mâine eu voi fi la țară, într-un loc în care conexiunile cu lumea sunt la limita suficientei. Așadar, iti doresc că lumea ta să devină cea mai frumoasă dintre lumile posibile, iar tu să te bucuri de toate nuanțele și tonalitățile ei! Loredana Roxin / Oradea Mare P.S. Ne-am cunoscut în vara aceasta la un eveniment
Un Bădică, doi Bădică, treibădică.blogspot.com by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82821_a_84146]
-
care pozează în “rebel” și îi place să creadă că s-a luat la trânta cu intelectualii Liiceanu și Pleșu deși era clar că lătra că un cățel pe langă doi elefanți. Că orice individ mediocru trebuie să își acopere limitele afișând o “greață academică” de mare intelectual. Este și foarte ipocrit bineînțeles, se dă de ceasul morții și plantează pomi dar nu o face pt pomi ci ca să i se vadă boxerii de firmă când se apleacă să sădească bradul
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
Dragoș Bucurenci Nu cred că a fost ceva în neregulă în campania lui [Ludovic Orban]. Cred că și campanile au limitele lor. Campaniile nu pot schimba într-un timp scurt atitudinea oamenilor. Ludovic Orban a avut o campanie serioasă, dar a avut contracandidați foarte puternici și doi dintre ei erau mai populari în București: Oprescu și Blaga. Era aproape sigur că
De 3 ori consilier by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82845_a_84170]
-
mai mănânc deșerturi, dar beau jumătate de litru de fresh de portocale pe zi, d.e.). Cred că trebuie să-mi pun în ordine nutriția și să ajung la o alimentație regulată hipoglicemică mai înainte de a mai încerca să-mi testez limitele oboselii. Îmi asum acest eșec, dar nu renunț cu totul. Când mă voi simți din nou pregătit și când contextul va fi mai puțin solicitant, am sa incerc din nou. Dacă știți de cineva căruia programul i-a reușit, dați
M-am înfrânt by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82824_a_84149]