73 matches
-
cum zicea, într-una din propovedaniile sale, Petru Maior), putea veni de la epidemiile care bântuiau cu regularitate (Nicolae Mavrocordat a murit de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronicile ne spun că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare 95), de la friguri (un vizitator ungar nota: „[...] iar voievodul Sandrin al Moldovei [Alexandru cel Bun] a murit de friguri și au rămas de la el doi fii numiți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mijloacele indicate de o tradiție puternică. Ferindu-se de ciuma „ce să izvodisă în București”, Nicolae Mavrocordat (care, va muri, până la urmă, de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronica spune că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare), excedat de agresivitatea epidemiei (cu toate că „au ieșit cu toții la Cotrocéni de vreme ce boala ciumii să înmulțisă și în București și în toată țara”), a adus (deși învățat, era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ecosistem” închis. În această lume bolnavă, în care „nenea Tache” e un campion al dezmățului și al dezinteresului față de numeroasa-i familie, „feciorul” se pierde printre celelalte personaje și întâmplări, prezentându-se nebulos, dispersat, contradictoriu. Viciat de mediul insalubru, de lingoare, de sărăcie, dezorientat, inconsecvent, atras într-un mod confuz de artă, acesta, ajuns la maturitate, se vede „rămas în drum, prăbușit la răspântia neagră a nedumeririi, singur, orfan și pustiu”. Rememorarea devine o formă de tânguire despre destinul vitreg și
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
era să ardă de viu, că-l părăsise maică-sa, singur acasă. Când a fost de șapte ani, a intrat slugă la străini. La douăzeci de ani, tot slugă se afla. A avut trei muieri: cea dintâi a murit de lingoare; ce-a de-a doua a fugit c-un bulgar; pe cea de a treia a bătut-o el și a alungat-o, că curgea lenea după ea. Boi a avut, au căzut; cal a avut, a pierit. Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lângă școală, un bufet „la varice“ în coasta bisericii, alte două bodegi „de apartament“ peste drum de secția de poliție și un restaurant, chiar în prelungirea policlinicii cu plată, unde cântă de la ora zece a dimineții maestrul Ineluș a lu’ Lingoare. La poarta șantierului, frații lu’ Pișcot, cu sora lor Zanzibaria și nepoata Discoveiria, și-au instalat de mult lăzile de banane „Mocambo“ și portocale „Jennyffer“, cu nelipsita mușama, pe care agită cutiile cu biluțele de-o „albă-neagră“. Abia după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
bolnave, dar agere. * * * Fără să fiu beat, aseară m-am lăsat să zac În tristeți. Fusesem pe la Bufet, băusem fără chef câteva beri acre, nu se legase nici o vorbire cu nimeni. Nu cred că numai din pricina singurătății mi se Întâmplă lingoarea. Stătusem la cârciumă aproape nemișcat În scaunul meu de pe terasă. Îmi plimbam privirile și aveam impresia că descopeream lucruri pe care nu le văzusem niciodată. Ele fuseseră, totuși, acolo de când mă știam. Acuma se zăreau mici, neînsemnate și prăfuite. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zâmbet în colțul gurii și o anume lumină în ochi. Zâmbet care ar fi vrut să spună: “Mare pișicher și gândul cela de veghe al tău. Nu te iartă nici de te-ar vedea zvârcolindu-te ca un bolnav de lingoare. Și bine îți face!” “Mulțumesc de încurajare, părinte!” - i-am răspuns eu în gând, întorcându-mi involuntar privirea spre chilie, unde, lipită de trunchiul nucului din grădiniță, ședea... ea. Am clipit de câteva ori, nevenindu-mi a crede ce văd
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a ajuns la concluzia că, chiar dacă nu din dragoste, căsătoria tot e bună pentru o femeie. O femeie divorțată are mai multe șanse să-și refacă viața decât una care n-a fost măritată niciodată. În a șaptea zi de lingoare, ultima în care mai erau valabile analizele, am decis să mergem la Oficiul Stării Civile, să cerem o amânare de o săptămână, până ar fi ajuns și familia mea, chipurile. Așa îi promisesem - aveam nevoie de o săptămână să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pui mîna-n beregată, că ți-e foame. Se poate? ― Apoi, da, făcu glasul ascuțit de adineaori cu un ton care putea fi și afirmativ, și negativ. Era Melente Heruvimu, înalt, supt, cu fața galbenă, parc-ar fi fost bolnav de lingoare, și cu niște ochi negri, aprinși de disperare. Avea acasă trei copii și o nevastă care zăcea de astă-toamnă de nici nu trăia, nici nu murea. Pravilă primi răspunsul în înțelesul bun și, reluând firul de unde se încurcase, declară că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vei pieri curînd, din pricina răutății faptelor tale, care te-a făcut să Mă părăsești. 21. Domnul va trimite peste tine ciuma, pînă te va nimici în țara pe care o vei lua în stăpînire. 22. Domnul te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină în grîu și cu tăciune, care te vor urmări pînă vei pieri. 23. Cerul deasupra capului tău va fi de aramă, și pămîntul sub tine va fi de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
toate aceste porunci, 15. dacă nesocotiți legile Mele, și dacă sufletul vostru urăște rînduielile Mele, așa încît să nu împliniți toate poruncile Mele și să rupeți legămîntul Meu, 16. iată ce vă voi face atunci: voi trimite peste voi groaza, lingoarea și frigurile, care vor face să vi se stingă ochii, și să piară viața din voi. Sămînța o veți semăna în zadar, căci o vor mînca vrăjmașii voștri. 17. Îmi voi întoarce Fața împotriva voastră, și veți fi bătuți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
sfârșit, o casă a noastră, după patru ani de migrat prin gazde și de locuit în două cabine din Grant. Irina tocmai împlinise 16 ani. Ca să spun adevărul, nu știam dacă e bine să păstrez copilul, în starea aia de lingoare confuză, dezastruoasă. L-am ținut secret cam până nu se mai putea face nimic. O convocasem în schimb pe Irina, ca s-o întrebăm dacă ea și-l asumă : eram niște părinți potențiali care se simțeau deja bătrâni. Cristian era
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
perit fata fecioară 263 {EminescuOpVI 264} Pentru-un pic de gurișoară Să meargă vestea prin țară. 340 Foaie verde ruptă-n cinci, Plinu-i codrul de voinici, La tot fagul câte cinci, Iar la fagul cel mai mare Zace badiul de lingoare Cu mândruța la picioare, Ce-l tot roagă să se scoale. -Mori, bădiță, ori te scoală, Nu-mi mai da și mie boală, Că de când te cot mereu Știe Domnul Dumnezeu; De când stai sub fag culcat M-am urât, m-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
transplanturile nu fac parte din viitorul lui. — Cum ai zis că se cheamă chestia asta, piedorologie? — Nu, piedaterrologie, ca in pied-à-terre, o bază, un loc În care stai un timp. Am aflat unde ai fost, unde o să fii. Simte o lingoare Înceată, tentaculară, ridicîndu-se leneș ca o viță din piciorul lui, peste gleznă, pînă În șolduri. Își trage piciorul din mîna femeii și scotocește după șosete și pantofi. — Am auzit destule, mulțumesc. — Okay, spune Reverendul. Oricum trebuie să mă duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de la origini pînă în prezent: „poeți ai fondului obscur”, „mari sensibili schimonosiți”... Tudor Arghezi este un alt mare poet modern aflat în „grațiile” revistei. „Contimporanii” îi vor publica în special texte anticlericale („Mitra Mitropolitului Grigorie“ ș.a.), pamfletare sau poeme „incantatorii” („Lingoare“), iar volumul Cuvinte potrivite va fi promovat de ei atît înainte, cît și după apariția lui din 1927. Atitudine cît se poate de logică: nu era, oare, Arghezi cel mai important deschizător de drum al modernismului românesc, acela care aclimatizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu o mare noutate de ordin tematic, noutate din a cărei perspectivă este valorificat elementul satanic, ca sursă a fantasticului și de data aceasta. Este vorba de tema pe care, cu un cuvânt arghezian, o definește starea de greu vindecabilă lingoare erotică a cărei victimă este eroul povestirii. O privire atentă la însuși conținutul acestui motiv tematic, duce la constatarea că baladescul nu este doar un element de atmosferă. El este acela care definește substratul ideatic al demersului epic fantastic. Pentru că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
15-20 g pe zi, Înainte de mese. Cura durează o lună de zile, urmată de 2 luni de pauză și se repetă astfel de 4 ori pe an, câte o lună pe trimestru. TRATAMENTE POPULARE PENTRU ALTE BOLI TRANSMISIBILE FEBRA TIFOIDĂ (lingoare, boală mare) Este o boală infecto-contagioasă epidemică produsă de bacilul tific, contractat prin ingestia apei sau hranei contaminate cu fecale, caracterizată prin febră continuă, splină mărită, tulburări digestive (mai ales diaree), nervoase, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri musculare și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de usturoi. Se Înfășoară bolnavul cu un cearșaf ud cu oțet și fiertură din rădăcină de leuștean. Legători la cap și la tălpi cucurcubețică sau frunze de captalan zdrobite, cu hrean și oțet. Băi cu fierturi din iarba răului, cu lingoare și fasole sălbatică, cu flori sau scuturătură de fân, cu iarbă mare culeasă În ziua de Sf. Toader, cu tătăneasă, părul porcului, cu frunze și mlădițe de salcie albă sau cu frunze de podbal. Inhalații de aburi cu fierturi de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu amestec de albuș de ou, săpun, untdelemn și rachiu sau spirt, pastă care se pune pe moalele capului. Spălări pe cap cu fiertură de frunze de ferigă sălbatică, cu Poala Sfintei Marii amestecată cu untură sau cu ceai de lingoare sau de mentă, precum și oțet din vin. Ceai de mentă, flori de tei și de mușețel. Legători la tâmple cu morcovi rași, cu frunze de mentă muiate În oțet, cu felii de castraveți, cu rostopască, cu varză acră, cu semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bun faguri de miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea omul că-i va trece. Pentru lingoare: este bună leurdă din luna martie și cu muguri de carpen să fiarbă, să se scalde cu ele de 3 ori, că-i va trece, oricât de rea boala să fie. Când se va scălda să fie cât mai fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rău m-a mai cântat un cuc, / Să las casa să mă duc. Cântă, cuce, numai mie, / Că de-amu eu sunt pustie; Pe ice nu mai cânta, / Că eu nu te-oi asculta, / Asculta-te-ar boalele / Și toate lingoarele!..."311 Privită ca mesager al norocului, pasărea înstăpânește umanul, învestindu-l gnoeseologic: "Pasăre galbenă-n cioc / Rău mi-ai cântat de noroc; De ți-ar pica ciocul tău, / Cum mi-ai cântat tu de rău; / Că toată viața mea / Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
satului, de evocarea unui trecut îndepărtat, manifestat în formule clasice sau în prețiozități de vibrație barocă. Marin Mincu face trimiteri la Macedonski 2 " Agonizează crinii în cetate/ Și muzici pun pe tâmple o paloare/ Și pene ard în albul în lingoare,/ În ochii orbi visând singurătate." Ceea ce rămâne din poezia lui Horia Zilieru este această redescoperire sau redezvăluire în contextul poeziei actuale a motivelor folclorice, precum și a motivelor cuprinse în lirica tradiționaliștilor, într-un transfer parcă de sugestii originale, de diversificare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs tă murile de el - sau ale lui de alții. Ca să nu se prindă blăstămul de copii, femeile să poarte inele și cruci, de care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]