328 matches
-
să fi fost dintre beneficiari mei, ei să ajungă să fie tratați cu indiferență de către educatori. „Trăiește o viață onorabilă. Atunci cand îmbătrânești și te gandesti în urmă, vei putea să te bucuri a doua oară de ea.” - Dalai Lama La lingușirile mamei și a fetelor mari din acea familie nu puteam sa raspund cumva, sau în niciun fel, plus că ele ’femei’ tot timpul pe acasă, aveau casă mereu în dezordine și mizerie. Iată un prim indiciu. Ceea ce îmi spusese față
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422367240.html [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
Pentru a „drege” acest fariseism păzitorii legii și spre a câștiga sprijinul poporului și-au declarat pe față ostilitatea față de stăpânitorii romani, în timp ce confrații lor oportuniști-politici, sceptici-religioși, pentru a-și păstra demnitățile și funcțiile s-au legat prin obediență și lingușire de împilatorul străin. Faptul că dumnezeiasca Învățătură, vie, iubitoare a lui Iisus amenința formalismul sterp și uscat al fariseilor, precum și poziția sau privilegiile saducheilor a condus, cum de obște se întâmplă în atare situații, la paradoxala și odioasa coaliție împotriva
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea. Sfântul Ioan Gură de Aur ne avertizează tot în termeni dialectici de a ne feri de cele două patimi opuse ce ne pot stăpâni în relația cu credincioșii: lingușirea servilă și ineficienta aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul de mir ce are a se îngriji și de sufletele celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, părinți și copii, diversitate ce implică o mare mobilitate sufletească din partea păstorului duhovnicesc care nu trebuie să fie nici prefăcătorie nici lingușire (cap. 32, p. 178). După cum în medicină nu există boli ci bolnavi, tot așa oamenii trebuie tratați în mod personal în privințele duhovnicești conform predispozițiilor lor. Comparând, în continuare, situația preotului de mir cu cea a monahului autorul ne arată
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând totodată asumarea unei logici a vicleniei și lingușirii. „Omul înțelept trebuie să fugă cât mai mult de dorința de a trăi pentru glorie și de a face pe placul mulțimii; trebuie să-și facă rațiunea conducătoare vieții, încât chiar de-ar trebui să se împotrivească tuturor oamenilor, chiar
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea. Sfântul Ioan Gură de Aur ne avertizează tot în termeni dialectici de a ne feri de cele două patimi opuse ce ne pot stăpâni în relația cu credincioșii: lingușirea servilă și neroada aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul de mir ce are a se îngriji și de sufletele celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, părinți și copii, diversitate ce implică o mare mobilitate sufletească din partea păstorului duhovnicesc care nu trebuie să fie nici prefăcătorie nici lingușire (cap. 32, p. 178). După cum în medicină nu există boli ci bolnavi, tot așa oamenii trebuie tratați în mod personal în privințele duhovnicești conform predispozițiilor lor. Comparând, în continuare, situația preotului de mir cu cea a monahului autorul ne arată
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea. Sfântul Ioan Gură de Aur ne avertizează tot în termeni dialectici de a ne feri de cele două patimi opuse ce ne pot stăpâni în relația cu credincioșii: lingușirea servilă și ineficienta aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul de mir ce are a se îngriji și de sufletele celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, părinți și copii, diversitate ce implică o mare mobilitate sufletească din partea păstorului duhovnicesc care nu trebuie să fie nici prefăcătorie nici lingușire (cap. 32, p. 178). După cum în medicină nu există boli ci bolnavi, tot așa oamenii trebuie tratați în mod personal în privințele duhovnicești conform predispozițiilor lor. Comparând, în continuare, situația preotului de mir cu cea a monahului autorul ne arată
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
conduc destinele unui număr mai mic și până la cel al milioanelor de oameni. Stând și analizând, această dorință de parvenire se naște în sufletele unor oameni imorali, invidioși și egoiști care folosesc o gamă întreagă de mijloace precum minciuna, lăcomia, lingușirea, furtul, batjocura, cinismul, viclenia, compromisul, înșelătoria și uneori chiar violența. Retrăim, se pare, o viață balzaciană, caragialească, dar mult mai crudă fiindcă este pe deplin conștientă, oamenii dornici de parvenire sunt diabolici, mințile lor sunt instruite în acest scop. Retrăim
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
argint albastru-verde / auriul chihlimbar. / Iată - atingând nadirul / sânii goi și trandafirul./ Unde-s țărmurile?... Nu-s. / Doar azurul jos și sus, /clatină pe valuri crețe / tulburată frumusețe,/ ani de fum, eoni de foc. Osie de vis a lumii, / ei - în lingușirea spumii - / ard rotindu-se pe loc./ Toate-n jur se sparg, se curmă,/ se desfac, se prăbușesc. / Numai ei nu mai sfârșesc/ sărutarea cea din urmă. (...)” Al. Florin ȚENEe oltean get-beget, trăitor la Cluj-Napoca, alături de Titina și familia lor frumoasă
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
cumpenei între cele două tendințe extreme: sărăcia și bogăția, luxul și simplitatea. Sfântul Ioan Gură de Aur ne avertizează tot în termeni dialectici de a ne feri de cele două patimi opuse ce ne pot stăpâni în relația cu credincioșii: lingușirea servilă și ineficienta aroganță. El a cunoscut deopotrivă starea monahicească și pustnicia, de aceea este îndreptățit a face comparația sihastrului cu preotul de mir ce are a se îngriji și de sufletele celorlalți aflându-se în mijlocul ispitelor lumești (cap. 31
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
rândul lor enoriașii aparțin unor diverse categorii: bogați și săraci, culți și ignoranți, tineri și bătrâni, bărbați și femei, părinți și copii, diversitate ce implică o mare mobilitate sufletească din partea păstorului duhovnicesc care nu trebuie să fie nici prefăcătorie nici lingușire (cap. 32, p. 178). După cum în medicină nu există boli ci bolnavi, tot așa oamenii trebuie tratați în mod personal în privințele duhovnicești conform predispozițiilor lor. Comparând, în continuare, situația preotului de mir cu cea a monahului autorul ne arată
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
trec printre mese Le oferi galanton Câte-un drink sau când câștigi o partidă de poker Plătești pentru toți prietenii câte-un rând. Mulți te admiră dar mulți Nu te-nghit fiindcă ești insolent Și nu te lași de false lingușiri amăgit. În sinea ta știi că ești cosiderat deopotrivă înger și demon damnat! Pentru Mitică sărmanul Ce zilnic veghează cu ochii Hămesiți trecătorii La intrare-n metrou -Ești Speranță! Te venerază și-ți sărută pașii; Pentru micuța Dora orfană -Ești
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479651591.html [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos nu sunt, dar nici urât din fire, Ce spune vântul, asta-i treaba lui, Dintr-un cuvânt eu m-am născut-Iubire! Altul mai presus pe lume nu-i! De
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daca_sunt_trist_nicolae_nicoara_horia_1372280571.html [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
informat că anumiți cetățeni romani foarte bogați, de origine iudaică reușiseră să controleze anumiți magistrați din justiție, pe care îi foloseau în interese proprii, Tiberius se făcu negru de furie și ordonă o anchetă, convocă Senatul care îl primi cu lingușiri de tot felul, însă senatorii se lămuriră imediat că împăratul nu glumea, iar dacă cineva încercase să intervină în vre-un fel, împăratul îl pusese la punct, impunându-și autoritatea, împotriva senatorilor care și începuseră să-l urască deja. Astfel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415055189.html [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
Autoarea Ofrandei omeniei procedează la o stabilire a unei tabele de valori pozitive și negative, însoțită de o tonalitate justițiară (spuneam) apodictică, neconcesivă. E respinsă, astfel, invazia în ființa umană a cruzimii, lașității, trădării, bolii de lux și fală, minciunii, lingușirii, bârfei și zeflemelii, ”erorii împietrite”. E elocventă, în acest cadru de ”riposte” (cuvântul e al poetei însăși) o viziune originală a ”vânătorii” ce pândește nimicirea cinstei, curățeniei și luminii sufletești: ” E timpul vânătorii... de după tulpini Zece arme ochesc o singură
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
s-au strâns în cadrul EUROFI pentru a discuta Basel III. Cuvântul de ordine a fost "național”: flexibilitate națională, norme naționale, excepții naționale; fiara stimulentelor perverse s-a năpustit. De îndată ce se adoptă un cadru de armonizare și stabilitate, încep eschivările și lingușirile pentru a face găuri, și, sincer, lucrurile nu stau mai bine aici. M-am săturat de lucrurile astea. De ce trebuie să fie Europa plângăcioasa de la Basel? Nu asta a fost intenția arhitecturii de supraveghere. Nu asta intenționează Basel III
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
a-și fi însușit monopolul, privilegiul patriotismului și-a naționalităței - așa român de paradă mi-e rușine să fiu." (Opere, vol.IX, p.459-460). Iată-l pe Caragiale: „M-am exilat și atâta tot. [...] nu am ce căuta acolo, unde lingușirea și hoția sunt virtuți, iar munca și talentul, viții demne de compătimit." Iată-l pe Octavian Goga: „Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]
-
le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească periculos, încurajate de ochiul bulbucat al conducătorilor nepoftiți. O baltă rîioasă, cu miros de ciubuc și sclipiri de zaruri măsluite a acoperit încet țara
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
înțeles că Sunderland era un om care nu ierta niciodată și l-a apreciat pentru sinceritatea sa și dorința de a exprima chiar adevăruri nedorite. Kenyon sugerează că grosolănia notorie a lui Sunderland l-a atras pe William, care detesta lingușirile și era el însuși deseori nepoliticos. În timp ce viața sa privată a fost fără prihană, în iarna 1687-1688, Sunderland a fost implicat într-un scandal când soțul fiicei sale Elizabeth, Lord Clancarty, a fugit din Turnul Londrei. El a găsit-o
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
Transcendentaliste. Reacția contemporanilor la operele lui Hawthorne a fost de apreciere a sentimentalității și a purității morale pe când evaluările moderne se concentreză asupra complexității psihologice sumbre. Unul dintre acești contemporani, Edgar Allan Poe, scris revizii importante, deși lipsite complet de lingușire asupra "Povestirilor spuse de două ori" ("Twice-Told Tales") și asupra lucrării "Mosses from an Old Manse". Aprecierea negativă emisă de Poe s-a datorat parțial propriului său dispreț pentru alegorie, povestiri moralizatoare și acuzațiile sale cronice de plagiat, deși, recunoștea
Nathaniel Hawthorne () [Corola-website/Science/314931_a_316260]
-
Carol cel Mare legați de Bonaparte prin același eveniment: trecerea Alpilor, pictorul prezentându-l pe Primul Consul ca un succesor al iluștrilor săi predecesori. După numele lui Charlemagne, David a adăugat Imp. ceea ce înseamnă Imperator, adică împărat, interpretat ca o lingușire sau ca o premoniție. Mai mulți factori l-au determinat pe Primul Consul să vrea să controleze modul în care era reprezentată figura sa. Motivul principal este banal: lui Bonaparte nu-i plăcea să pozeze pentru artiști ca urmare a
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
un dialog în versuri compus de Dapontes, în care personificările Valahiei și Moldovei își dispută între ele dreptul de a-l avea ca domn pe Constantin Mavrocordat. Principele nu a apreciat, însă, acest gest și s-a arătat nemulțumit de lingușirile exagerate ale secretarului său. În ultimul an al domniei lui Constantin Mavrocordat din Moldova (1743), relațiile dintre cei doi au devenit din ce în ce mai încordate. După finalizarea "Efemeridelor dace", Dapontes se aștepta să fie promovat la funcția de șef al Cancelariei Domnești
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
de nume. <poem> "(...)Que dy-je ? non pas reculer," "Chose dont on ne doibt parler..." "Ung rien, jusque au Lyon d’Angiers." "Je ne craignoye que les dangiers,(...)" (Poezii atribuite lui Villon, 153) </poem> Ca un gest de recunoștință (sau de lingușire, pentru a-și redobândi simpatia și protecția dezamâgitului său tutore și binefăcător după o omucidere și un jaf) poetul a renunțat în 1456 la numele său de familie pentru a-l împrumuta pe cel al protectorului său, devenind "François Villon
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]