247 matches
-
moșiei, ca unul care nu poate intra în plată.61 Prefectura dă dispoziție primarului comunei Filipeni „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica agricolă”. Primarul „pune la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă rămas de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după legea din 1864 la locul numit Siliștea Șiganilor” - Dobreana.62 O parte din pământul expropriat nu a fost repartizat persoanelor fizice, rămânând în rezerva comunei. Potrivit Ordinului Consilieratului agricol Bacău, cu privire la predarea rezervelor de pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta Treime a reușit să cumpere la licitație publică moșia Dobreana Îîn care sunt înglobate 120 prăjini, pământ clăcășescă rămasă de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după Legea rurală din 1864 cu câte 12 prăjini fiecare și cu toate că comuna a neglijat a lua pământul în stăpânăire 264 și a-l da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Gheorghieș? -Da, moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și conu’ Gheorghieș v-a răspândit ca pe făina orbului prin lume! Dumnealui, căminarul, mi se pare că-i în Dealul Budăului cu lingurarii la sapă... Dar o găsești pe coana Ralu acasă... Și privi pe deal spre casa Eminovicilor, semn că ajunseseră. Mihai coborî din căruță și găsi poarta zăvorâtă. Se aplecă peste gard și o deschise. Curtea i se păru mică, doar
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
va apare taică-său, iar o să-l certe! Era mai bine să mai rămână câteva zile pe la mătușe-sa pe la Botoșani până-i pierea mânia bătrânului. - Când vine tata? - întrebă Mihai. -Trebuie să sosească, e la prașilă în Dealul Budăului cu lingurarii de pe deal. De data aceasta lui Mihai îi era tare foame foame, mâncă cu poftă și se culcă să se odihnească. Voia să adoarmă să iasă din starea asta de stres și oboseală. Își făcu planurile, va merge la Botoșani
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
supereroi americani din Vietnam. Erau chiar cetățeni ai acestor republici în care se credea că nu mai există hoți și, prin urmare, nu mai erau nici legi care să-i pedepsească. Purtau nume destul de ciudate hoții, precum Mercedesa Fierar, Saxonia Lingurar, ori Jărmania Hândel dar erau, conform actelor, băștinași de cel puțin o generație. Unii nemți, austrieci, sau englezi, din ce în ce mai mulți, îl tot pomeneau pe unu’ Hitler, pe numele lui, cum că el ar fi de vină, alții se dădeau cu
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
Iconarul vindecat de spaime și nefericiri într-una din Zilele Babei. Revenit acasă, îmi potrivesc Ochelarii, înmuindu-mi tocul în Călimara cu cerneală simpatică, încercând să-i fac nemuritori pe cât mai mulți aflați în viața mea: pe Santa Barbara, pe Lingurarul îndemnând la credința în Domnul, pe Cartoforii pedepsiți de propria-le patimă, pe Îngrijitoarea dăruită celor aflați în suferință. Și Programatorul, jucându-se cu sine și cu destinele altora, își găsește un loc în simeza chipurilor îndrăgite de mine! Mă
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
absolut”, „Scara vieții.” Instalațiile sunt combinații de obiecte, inspirate din tradiție, aranjate după inteligența și imaginația autorului. De exemplu, dintr-un război de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
absolut”, „Scara vieții.” Instalațiile sunt combinații de obiecte, inspirate din tradiție, aranjate după inteligența și imaginația autorului. De exemplu, dintr-un război de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
Valureni RO Šušuwaje Gheorghen RO Piculesči Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Kurturare Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Spoitari Călărași (recorded în Granada) RO Sinti Timišoara RO Kərəmidarea Deaj RO Maj Vlaši Senereus RO Romungro Bahnea RO Lingurari/Teglari Ineu de Cris RO Kangljari/Peptenari Țăndărei RO Kalderaš Timișoara RO Kangljari/Peptenari Țăndărei RO Romungro Glodeni RO Russian Romă Gorky (Yaroslavl) RUS Lovari Čokeši Moscow RUS North Russian Nižnij Novgorod RUS North Russian Ekaterinburg RUS Crimean Kuban’ RUS
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
nr. 4 intitulate Centralizatorul nr. 4 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2020/2021, la speciile: gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, aprobată prin Ordinul MMAP nr. 1.400/2020; ... – anularea în tot a prevederilor anexei nr. 5 intitulate Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2020/2021, la speciile: lișiță, găinușă de
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă și stăncuță, respectiv gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, precum și lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană, gaiță. De asemenea, art. 4 a statuat că, „(1
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
Acasa > Impact > Relatare > LINGURARUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
spune dacă el găsise asemenea fericire. Fu lămurit de călăuză, în timp ce visul se destrăma: se va duce înapoi la ai lui, pentru cât timp, doar Domnul o va ști, făcând pe mai departe lingurile sale lungi în coadă... Referință Bibliografică: LINGURARUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1450, Anul IV, 20 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și din sat în sat cu urșii pe care-i prind de pui din Carpați și pe care-i învață diferite dansuri". Există lingurari și lăieși, oameni fără Dumnezeu și fără căpătîi. Aceștia din urmă sînt, după Kogălniceanu, cei mai corupți. Ei sînt liberi să se ducă unde vor, plătesc un tribut anual statului și își pasc caii în apropierea satelor. Sclavii particulari aparțin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
duceai la bine, săraca de tine ! Ptiu!... Și cu cine rămâneam la treabă ?! Copila asculta parcă nepăsătoare. Făcând întoarsă calea, mergea supusă înaintea babei. Din ce în ce mai mici între întinderile de apă, cele două ființe se confundau sub lucirea înșelătoare a zilei. LINGURARUL Șandramaua se clătina în zmucitura roții care, din cupe, azvârlea șuvoaiele pline de spumă. Cu promoroacă de omètiță, pânzele de păianjen tremurau pe poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe ghebos. Cu buze vinete și întunecat la chip, acestuia îi sclipeau în arcade ochi inteligenți, cu o ușor vicleană blândețe. Mustața afumată i se împrăștia pe buzele umede care tresăreau ori de câte ori omul începea să vorbească. Era un lican din Lingurari cu flaneluța sură, ruptă în coate și destrămată la poale. Ședea lângă fată pe vine, încovoind o codiriște de bici și scărpinându-și talpa cu degetul mare de la celălalt picior. - ...Tu, fa hăi, n-ai spus mâne-ta nimica ? - Cui
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
biserică, te rogi de sănătate ori să se îndrepte vita bolnavă și să se ouă găinile. Dacă faci așa, ai loc și-n rai, că nu se trăiește acolo mai rău decât pă pământ. Bătând cu muchea palmei pe genunchi, lingurarul lăsă codiriștea și începu a număra pe degete : Dă îmbrăcat omul la noi se îmbracă cu ce are mai rău. Bea rachiu și i-e frică de Dumnezeu : i-e frică dă ploaie multă, dă secetă, dă foc, dă boală
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lui. Zic, hai să văd și eu cum își bate Lucan fumeia. Ghebosul înălță din umeri. Putea s-o și omoare. Iar eu m-am dus să văd cum are să se întâmple ; ce zice unul, ce zice celălalt... întinzând degetele, lingurarul începu iar să numere : la noi nu-i primblare, nu-i restioran. își bate unul nevasta și hai cu toți să vedem cum o bate. Deodată fata țipă ușor și se strânse de perete. Dintre doi saci ieșise un guzgan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Dintre doi saci ieșise un guzgan cu coada solzoasă și ochișori lucind bulbucați. Mișcându-și mustățile groase, dihania începu să roadă grăunțele care se scurgeau dintr-un sac. Când, descântând de spaimă, fata zvârli cu ciudă în el un ciucalău, lingurarul zise cu glasul lui moale și mângâios : - Lasă-l, săracu’, asta e munca lui. Hai, fată, toarnă și tu în coș, că-l trezesc eu pe morar. Ghebosul se ridică iar sarcina din spinare i se văzu mai bine. îl
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă peste zbârciturile adânci, încremenite și colbăite de ométiță. Din umbră nu i se vedeau decât sprâncenele groase, negre, cu ochi posomorâți. Așezându-se lângă el, lingurarul îi întinse tabacherea. Celălalt clătină din cap. - Ce mai zice stăpânul, dom’ Vasile ? Aud că vra să cumpere pădurea. - Am auzit. - Da’ cum, netă nu știai nimic ? - D- apoi nu vorbesc eu cu dânsul. Uitându-se dintr-o parte, ghebosul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
netă nu știai nimic ? - D- apoi nu vorbesc eu cu dânsul. Uitându-se dintr-o parte, ghebosul pricepu. - Aha ! Morarul oftă. - Așa-i. Ești bun cât ești tânăr și în putere. După asta... încruntându-și sprâncenele și sugând din fălci, lingurarul aprinse la lampă o țigară groasă. Din mijlocul fumului se auzi o tuse răgușită. - Mai ai ceva din lefuri ? Morarul nu răspunse. Ghebosul tăcu și veni la locul lui de lângă fată. Aceasta se strânse, adunându-și poalele peste picioarele desculțe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era Moș Iacob. Butoiul acela n-avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-o parte tănțuitorul; pe de alta, cred și acum că eu, privitorul, eram cel mai important. De pe lume. Moș Iacob al meu era și lingurar. La noi lingurăria nu era monopol al țiganilor (altfel, s-ar fi chemat: rudărie); la noi În Basarabia țiganii erau puțini, chiar dacă Rusul Pușkin fusese impresionat de numărul lor mare - dacă ar fi călătorit În Principatul Moldovei, or În al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]