51 matches
-
sa, stilistica este concepută în corelație cu teoria genurilor și cu categoriile estetice. Lucrări de referință: Les figures de style, Armand Colin, Paris, 2010; (în colab. cu Sancier-Chateau, Anne) Analyses stylistiques. Formes et genres, Armand Colin, Paris, 2000. Catherine FUCHS, lingvistă franceză, profesoară la Universitățile Caen și Paris VII, specialistă în semantică și al lingvistica textului. Lucrări de referință: La paraphrase, PUF, Paris, 1982; (în colab. cu Le Goffic, P.) Les linguistiques contemporaines: repères théoriques, Hachette, Paris, 1992; (în colab. cu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987); Kritik der praktischen Vernunft, 1788 (trad. rom. Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972); Kritik der Urteilskraft, 1790 (trad. rom. Critica facultății de judecare, Editura Științifică, 1981). Catherine KERBRAT-ORECCHIONI, lingvistă franceză, profesoară la Universitatea din Lyon II, specialistă în analiza discursului. Lucrări de referință: La connotation, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1977; L'énonciation. De la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, 1980; L'implicite, Armand Colin, Paris, 1986; Les
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Monpellier, 15, 1990, pp. 57-76; Représentation de la langue et production d'ethnotypes, în Les Français et leurs langues, Université Paul Valéry, Montpellier, 1991, pp. 371-399; Nomination et production de sens: le praxème, în "Langages", 127, 1997, pp. 38-55. Jenny SIMONIN-GRUMBACH, lingvistă franceză, elevă a lui Antoine Culioli, specialistă în analiza discursului. Lucrări de referință: Pour une typologie des discours, în Kristeva, Julia et al (eds), Langue, discours, société, Seuil, Paris, 1975, pp. 85-121; Linguistique textuelle et études des textes littéraires. À
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n. 1942), antropog și lingvist, cercetător francez în științele cognitive. Este director emerit al Institutului Jean-Nicod (CNRS) și profesor la Central European University din Budapesta. Contribuția sa cea mai importantă constă în formularea teoriei pertinenței, teorie elaborată în colaborare cu lingvista britanică Deirdre Wilson. Lucrări de referință : Le structuralisme en anthropologie, Seuil, Paris, 1968; Le Symbolisme en général, Hermann, Paris, 1974; (în colab. cu Wilson, Deirdre) La Pertinence. Communication et Cognition, Minuit, Paris, 1989; (în colab. cu Wilson, Deirdre) Meaning and
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
american, fondatorul ciberneticii, disciplină cu un important impact asupra evoluției științelor comunicării. Lucrarea fundamentală: Cybernetics:or Control and Communication in the Animal and the Machine, Paris, (Hermann & Cie) & Cambrige MA (MIT Press), and New York: John Wiley&Sons, 1948. Deirdre Wilson, lingvistă britanică, specialistă în pragmatică, științe cognitive și filozofia limbii. Împreună cu antropologul francez Dan Sperber elaborează mai multe studii, în care formulează teoria relevanței. Lucrări de referință: Presuppositions and Non-Truth-Conditional Semantics, Academic Press, London, 1975) 1975; (în colab. cu Sperber, D.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistemului", ci doar la nivelul "normei"63. 2.3.2. O eroare asemănătoare, ținând tot de confuzia între planurile limbajului, se întâlnește și în ampla cercetare consacrată expresiilor idiomatice germane de către Gertrud Gréciano 64. Asumându-și o perspectivă preponderent semantică, lingvista de la Strasbourg realizează o sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI sunt "ireductibile la parafrază", aceasta se datorează domeniului textual-discursiv, și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI e un fenomen real, însă cu amendamentul că
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dată para-științific: fiind ambasador la Moscova, Iorgu Iordan "s-a ocupat cu afaceri veroase contrabandă cu blănuri". Evident dușmănoasă este atitudinea aceluiași Iordan, care, în revista "Cum vorbim" a publicat, imediat după lucrarea tovarășului Stalin, articolul cu titlul "Obraznic" (o lingvistă discuta originea termenului). Cu siguranță că o astfel de orânduire în paginație nu putea fi decât o aluzie, la rândul ei obraznică! Iar Graur se arată și mai parșiv: "în proiectul de ortografie al lui Graur se dau următoarele exemple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul, pe de o parte, că își trădează limba maternă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
construiască un demers de înțelegere a modului în care este generat sensul, adică operațiuni necesare realizării sensului produs. (Détrie et alii 2001: 8.) Prezentul eseu este mai apropiat de L'analyse textuelle. Méthode, exercices, lucrare apărută în 1983, în care lingvista daneză L. Lundquist își relua în manieră didactică teza din 1980 (care rămîne, în limba franceză, o lucrare de referință). După două capitole epistemologice introductive, care vor explicita locul lingvisticii textuale în cadrul analizei discursului și natura unităților de analiză textuală
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apare la autoare descompus în următoarele trăsături semantice: (10) [1] individual(s) [2] perceive(s) (a) 'pick(s) up'61 (b) 'make(s) out' [3] external phenomena [4] visually (apud Alm-Arvius 1993: 17) Pornind de la această structură lexico-semantică de bază, lingvista identifică, în sens larg, prin procedeul substituției cu serii de termeni (cvasi-)sinonimi 62, nouă sensuri distincte ale verbului see, pe care le ilustrăm mai jos: • see 'perceive visually', 'perceive with the eyes','set (clap) eyes upon' [a vedea 1
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
formal, pe cât de lipsit de vocație și de sărac în manifestări erotice mă arătam lor. Amiciție mai durabilă am legat cu Nena Boilă, blondă și urâțică, fiica ziaristului național țărănist Zaharia Boilă, nepotul lui Iuliu Maniu. Nu cred ca viitoarea lingvistă să fi înțeles ceva din „decadentismul“ meu literar, dar mă asculta cu plăcere și interes (poate fiindcă eram frumos, cu figura bântuită de melancolii cerebrale, însă mie chipul meu nu mi-a spus niciodată nimic și nu am mizat niciodată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să concentreze o parte din elitele respective. A fost energia d-nei Maria Manoliu, pe care o cunoscusem din țară era ceva mai în vârstă decât mine, fusese asistenta lui Iorgu Iordan. Ea era un om serios, un filolog serios, o lingvistă. A avut energie organizatorică și a strâns în jurul ei un număr de oameni. A doua instituție care a reunit elemente din exil a fost Radio Europa Liberă. Europa Liberă a beneficiat de un număr de conducători excelenți. A fost Noël
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări bibligrafice, studii teoretice, culegeri (monolingve sau bilingve), comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
celor implicați în inventatul proces Pătrășcanu, Golopenția murind repede, încă în faza instrucției, neavînd parte de lungii ani de detenție de care au avut, din nenorocire, parte ceilalți din acel teribil proces. D-na Sanda Golopenția, distinsa fiică a împricinatului, lingvistă eminentă stabilită în SUA, unde e profesoară, consideră ca o înaltă a ei datorie morală să facă lumină în suferințele tatălui său. După ce i-a publicat corespondența și o parte din operă, a venit rîndul documentelor din acea teribilă anchetă
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
de caz face obiectul cărții lui Constantin Eretescu, Mission en Roumanie. Culegerea de folclor românesc a lui Hubert Pernot (1928) (Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Arta, 2009). De existența acestei importante colecții a aflat autorul cărții în 1983, cănd lingvista Marie-Rose Aurembou Simoni, de la CNRS, i-a semnalat că ea se află la departamentul de audiovizual de la Bibliotheque Naționale de France. Hubert Pernot (1870-1946), lingvist, elenist, profesor la Universitatea din Paris, director, din 1924, la Musée de la Parole et du
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
ani și ani - încă de pe când "visam în academii" și "vizitam același curs". Colega noastră de atunci - o prietenoasă "căministă", plină de energie, deschisă la suflet și încrezătoare în idealuri și statornicii - a devenit de mult o respectabilă doamnă profesoară, lingvistă cunoscută și recunoscută, ba chiar o eminentă membră a Academiei Române - fala Armânamei din care se trage. 1. A scris colega și prietena noastră studii, articole, volume, pe care Dicționarul de lingviști și filologi români (Ed. Albatros 1970, p. 92), ca
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă. Așa că se reangajează ca informatician, amînînd realizarea visului de a deveni scriitor. Sînt așteptate cu mare interes și celelalte volume ale memoriilor. Nume de mamifere Lingvista Henriette Walter și zoologul Pierre Avenas au publicat la Ed. Laffont un soi de bestiar etimologic ilustrat de François Boisrond și intitulat Uimitoarea istorie a numelor de mamifere. Grupat pe capitole în jurul cîte unui animal - lup, leu, elefant, nevăstuică etc.
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Iordan Datcu În personalitatea doamnei Sanda Golopenția (s-a născut la 2 martie 1940, la București) coexistă fericit preocupările lingvistei, scriitoarei, folcloristei și oarei, autoare a unui număr considerabil de ediții din opera mamei sale și a tatălui său, volume pe care „nu atât (le-a editat) cât construit bucată cu bucată". Am scris despre cărți ale sale, de două
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
italian atașat trup și suflet culturii române; la începutul anilor '70 a funcționat ca lector de italiană la Universitatea din București, iar actualmente este profesor de limba și de literatura română la Universitatea din Pisa, unde mîna sa dreaptă este lingvista Rodica Zafiu, valoroasa colaboratoare a revistei noastre. Bruno Mazzoni are calitatea de a da în volumul supus acum discuției, pe de o parte, prima ediție științifică a inscripțiilor de pe crucile din Săpînța și, pe de alta, o bună analiză a
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
-le printr-o lentilă focalizată asupra naționalismului panarab, asupra regimurilor politice, asupra nivelului de dezvoltare și accesului la modernitate atât de diferit. Pe Nadia Anghelescu, aceea care predă de aproape jumătate de secol limba și cultura arabă la Universitatea București, lingvista de prestigiu internațional, directoarea Centrului pentru Studii Arabe (întemeiat în 1994), conferențiara la Roma, Paris și Lyon, Damasc, Alep, Lyon, Kuweit și Qatar, Beyrouth, Tripoli, Geneva, Abu Dhabi ș.a., editoarea (împreună cu Mircea Anghelescu) a revistei "Romano-Arabica", am cunoscut-o ca parte
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă, ca o cercetătoare avizată în filologie slavă, ea considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
aceste poezii în germană, am fost nevoit să încredințez altei persoane opera delicată de restaurare. Persoana care a făcut acest lucru, care a făcut, cum se spune, vaze din cioburi, a fost dna Theodore Rowley din Cotuit, Massachusetts, o desăvârșită lingvistă și ea însăși o poetă apreciată. Doar în două locuri am operat tăieturi. În capitolul treizeci-și-nouă, am făcut o tăietură la insistențele avocatului editurii unde public eu. În originalul capitolului, Campbell îl pune pe unul din membrii Gărzii de Fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pasivitatea în fața unei spontaneități a obiectelor care se desfășoară fără intervenția lui. Chiar și verbul a putea, fără de care nici o acțiune nu este posibil a fi gândită, dekiru, se descompune etimologic în a ieși și a veni, pentru că, așa cum explică lingvista Reiko Shimamori, nu prin eforturile tale personale poți face să se întâmple ceva, ci printr-o forță supranaturală, străină, care face să vină în ființă o anumită capacitate, să iasă la iveală. A înțelege, acțiunea prin care rațiunea noastră, după
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
apariția „zeii păgâni” Fausta și Konstantinos, ființe semifantastice și iluzioniști ai proiectării temporalității, în care se concentrează fascinația romancierei pentru timpul-clepsidră, deturnabil spre trecut sau proiectabil spre mitologic. Ei joacă rolul de catalizatori ai metamorfozelor sufletești suferite de „cei aleși”, lingvista și romanciera Maria și esteticianul Vizanti, între care ajunge să se țeasă, printr-un intermezzo livresc, o poveste de dragoste. Prin formula romanului în roman - acestea sunt capitolele eliminate de cenzură în prima ediție - se deschide altă breșă ficțională sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]