KorAP: Find »[drukola/base=lingvist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...106 >

2,632 matches

Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157

Acasă > Versuri > Omagiu > GERMAIN DROOGENBROODT - PREZINTĂ: POEME MULTILINGVE (1) - GUIDO GEZELLE „MĂICUȚA” Autor: Germain Droogenbroodt Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Guido Gezelle a fost poet, lingvist, traducător și preot, născut în Flandra/Belgia la 1830. După finalizarea studiilor a activat ca profesor de limbi, atrăgându-și antipatia colegilor săi - abați catolici, vorbitori de franceză - pentru că recurgea adesea la limba flamanda. Că idealist a încercat să se

GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1431443303.html [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192

pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales în izvoarele romane, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problema a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a ajuns la un consens. Un istoric al ei se găsește în monografiile semnate de H. Daicoviciu și recent în excelenta Spiritualitatea geto-dacilor a învățatului clujean Ion Horațiu Crișan, apărută în 1986

DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1415689709.html [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
Corola-blog/BlogPost/380071_a_381400

în concluzie, toți specialiștii au fost întrebați ce motivație ar avea ET ca să ne viziteze. După o matură gândire, ținând seama de miturile deja prezentate, majoritatea specialiștilor a găsit adevărata motivație, CURIOZITATEA, de fapt exitentă la ambele părți. Biologii, antropologii, lingviștii dar și artiștii, filosofii vor avea un subiect inepuizabil. Dar politicienii ? Inevitabil se vor implica puternic cu promisiuni generoase de democrație, corectitudine politică și avânt economic. Partidele naționaliste vor avertiza (cointeresat) despre pericolul globalizării, ale companiilor multinaționale și ale corupției

VEȘTI BUNE ! ÎNCĂ NU VIN ..... EXTRATEREȘTRII ! de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1495436073.html [Corola-blog/BlogPost/380071_a_381400]
Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931

d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un univers -bloc, unde nu există nici loc, nici timp, ci evenimente”. (Valentina Becart) „Apoi, o carte de proză semnată de un cunoscut lingvist (Caiete de morfosintaxă, 1997; Modalitatea și predicatul verbal compus, 1999; Prelegeri de lingvistică, 2010 și nu în ultimul rând Semantica modurilor incertitudinii, 2011) se anunță în contextul unor așteptări și exigențe speciale, deasupra cărora Mirela-Ioana Borchin face cu har artă

MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731

hotărât că din Armenia au plecat de fapt 3! grupuri, adecă DOM, ROM, LOM. S-a și inventat și o legendă, aceea izvodintă de Ali Ceaușev. Romii învață despre această eroare la secția de limba romani din cadrul Universității București. Ceea ce lingviștii romilor au evitat să clasifice este că în lume sunt multe neamuri de emigranți indieni care vorbesc limbi Indo-Ariene. Limbile acestor neamuri de gypsies sunt diferite de limba romani, cea vorbită de romi. Deși sunt de origine indiană, romii nu

ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655

în celelalte limbi pe care le cunosc. Prietena cea mai mare a mea este cartea, iar prieteni de acest fel, sunt acei pe care îi numesc eu, scriitori savanți, de tipul Romulus Vulpescu, este un mare poet, dar și savant, lingvist și filolog de anvergură, asemănător cu ieșeanul Luca Pițu. Îmi place jocul și filologia burlescă, să mă joc cu cuvintele, îmi place tare mult. Aceștia sunt prietenii mei mari, filologi adevărați, fie că sunt în viață sau au plecat „dincolo

IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279

comparat 9 cuvinte rome fără a le raporta la o sursă originală (limbile indiene, desigur). Este ca și cum am decide care dialect românesc este mai bun, comparând dialectele românești între ele, fără a face referire la limba latină, de pildă. Deși lingvistul Morris Swadesh, creatorul glotocronologiei (a) a elaborat o listă (b) de 100 de cuvinte (215 inițial), listă care reprezintă vocabularul de bază al tuturor limbilor lumii, domnul Marcel Courthiade a comparat între ele 9 cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
comparat între ele 9 cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că lexicul limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos, Piatra din capul unghiului și osul-kokalo Sufixul -imo(s) a fost piatră de poticnire pentru toți lingviștii și țiganologii. Se presupune că este preluat de romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin. Cu acest sufix se formează substantive din adjective: shukar-frumos, shukarimos- frumusețe, respectiv shukaripen. Sau, mishto- bine, mishtimos/mishtipen-bunătate. Domnul Courthiade a

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
rom -ibe, în defavoarea sufixului -imo, este eronată. Deși domnul Mishra (3) nu s-a ocupat în studiul său de limba romilor, pentru că limba romilor este indiană, este guvernată de aceleași principii gramaticale. Astfel, sufixul rom -imo este considerat de toți lingviștii limbii romaní că fiind un sufix împrumutat din greacă, sugerându-se deci că grupurile care-l folosesc nu vorbesc corect. Descoperirea că sufixul -imo este hindus ne aparține, pe baza studiului domnului Mishra. Tot cu ajutorul lucrării domnului Mishra am descoperit

SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382

semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449

m-a prins bine acest stil original, acest limbaj accesibil, dar mai ales scurtimea frazelor, în manieră JD-Salinger. Este o proză romanțată accentuat, cu precădere axată pe un dialog liricizat - nici nu se putea altfel de la un profesor, de la un lingvist. Sper ca volumul să aibă recunoaștere, în special la tânăra generație, atât ca proză original concepută, cât și ca didactică a textului, simplu și captivant, dar complet ca mesaj și lecții de viață. Felicitări și mulțumiri, Mirela-Ioana Borchin! Voi încheia

IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454394714.html [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780

a trecut la schimbarea numelui de țigan în rrom, rămâne o întrebare care deranjează și nu se dă nici un răspuns de către oficialitățile țării. Așa-zisele lor lămuriri pe chestiune sunt extrem de puerile și desigur fără nici un fundament. Ce fac academicienii, lingviștii, oamenii de știință, psihologii sociologii, filozofii și toată crema intelectuală a noastră? Răspuns: se străduiesc a învăța să dea din buric după cretinoidele creații de penitenciar ale analfabeților maneliști. În limbajul nucleului de cultură al țării, deja s-au înlocuit

VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
Corola-blog/BlogPost/338603_a_339932

they're coming in from the Middle East and other places". (3) Nice try, dl. Trump, ca la Ploiești. Mai avea puțin și ne spunea că este și anti-sistem. S-au dus vremurile în care dl. Trump înnebunea audiența și lingviștii - cum a fost atunci, în iulie 2015, în Carolina de Sud: „Acuma, legat de (armele) nucleare - unchiul meu, care a fost un mare profesor, om de știință și inginer - dr. John Trump, de la MIT. Gene bune, gene foarte bune, okay

Da, nu se va alege! Dar tot avem o problemă by https://republica.ro/da-nu-se-va-alege-dar-tot-avem-o-problema [Corola-blog/BlogPost/338603_a_339932]
Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681

beneficiul regalității. Tocmai acest ultim aspect a determinat o reflectare mai oscilantă din partea cavalerilor. * * * Așadar, Țara Severinului a fost un stat românesc de mare întindere. În jurul numelui au fost propuse două opinii total deosebite. Prima mare grupare de istorici și lingviști au considerat că numele de Severin trebuie raportat la împăratul roman Septimius Severus (192-201), care și-a legat anii de împărăție de ridicarea în rangul de colonie a Drobetei. Alți cercetători, pe motivații lingvistice așezate pe un element geografic indiscutabil

ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679

onoarea și permisiunea să vă prezint prefața volumului bilingv - român/francez - de poeme metafizice, Nunta cuvintelor / Les noces des paroles, semnată de unul din bunii prieteni ai autorului, foarte cunoscut poet, prozator, teoretician, critic, istoric al culturilor / civilizațiilor, al religiilor, lingvist, publicist, editor, traducător,care aparține „primei Școli a Paradoxismului, de la revista craioveană, Ramuri (Povestea Vorbii), o efervescentă școală întemeiată - în aprilie 1966 - de Miron Radu Paraschivescu și de Disipativ-Grupul său, pe care îl coordona în toată România (prin corespondență), de la

LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734

aprilie 2013; „Agero”, Stuttgart, 15 aprilie 2013 etc. - în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who’s who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic

OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422544475.html [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041

opere care vor rămâne întru veșnicie, pentru că Universul nu admite circumstanțe care să distorsioneze valorile reale, de sine stătătoare, astfel că marile valori ale marilor oameni vor avea statornicia adevărurilor esențiale, tranzitând spațiile dintre uman și... altceva. ---------------------------------------- *Almado Alonso (1896-1952) - lingvist și filolog spaniol, director al Institutului Filologic al Universității din Buenos Aires. Lucian DUMBRAVĂ Faro, Portugalia august 2015 Referință Bibliografică: Lucian DUMBRAVĂ - GEORGE ROCA - POEME CIFRATE MULTILINGVE / Lucian Dumbravă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016

GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_dumbrava_1453735383.html [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837

tema Tokmeala la romii Cortorari din Transilvania.Doamna Tesăr se hazardează și declară pe siteul Muzeului Țăranului Român că romii în limba lor nu au cuvântul căsătorie(3). Cum doamna Tesăr, îl cunoașteți pe Yaron Matras, cel mai mare autodeclarat lingvist al limbii romani, și nu v-a spus că în limba romilor există cuvântul căsătorie? Se zice ABIAU, exact ca în dialectele hinduse. Este o evoluție modernă a cuvântului sanscrit VIVAHA. Evoluție ce se constată și în limba romani și

CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949

de F.de Saussure în “Cours de linguistique generale, p.174 “, presupune raportarea cuvântului la alți factori sau la un ansamblu apt să provoace astfel de asocieri. Acest ansamblu poate fi o sintagmă, un anunț sau o frază. În atenția lingvistului, unitatea ultimă pe care el o socotește, pe bună dreptate, și de care se ocupă este fraza. Aceasta fiind, cum o caracterizează A. Martinet, cel mai mic segment în stare să reprezinte perfect și integral vorbirea ( le discours), așa cum analizează

CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
istoric ea a trecut de partea artelor frumoase și acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviștii:Z.S.Harris, N. Ruwet, etc. Studierea contextului urmărește implicațiile lingvistice care depășesc unitățile gramaticale. Ea își găsește aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum a procedat Tudor Vianu în „ Contexte legate și nelegate din punct de vedere

CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846

spectacolul liric, Implicarea vocii umane în comunicare, Perfecționarea vocii prin logopedie. Simpozionul a fost deschis specialiștilor preocupați de studiul vocii umane și de performanțele acesteia: artiști lirici, dirijori, actori, regizozori, medici ORL-iști, stomatologi, psihologi, fizicieni, informaticieni, specialiști în comunicare, lingviști, logopezi etc. Temele individuale de interes au fost dezbătute în cadrul meselor rotunde, sesiunilor de comunicări științifice. Au participat cu conferințe și cursuri un impresionant grup de specialiști din țară și de peste hotare, din Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Israel, Republica

TELEX DE LA UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Telex_de_la_universitatea_apollonia_iasi.html [Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846]
Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736

Națiunea”, 5 mai 2012; „Banat”, 4, 2012 etc. în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who's who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic

IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/confluente_literare_1422537222.html [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389

concordanță cu poporul român, pe un teritoriu întins, atât la nord cât și la sud de Dunăre, în decursul mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de teritoriu Carpato-Danubiano-Pontic” - afirmă lingviștii și istoricii autorizați. În procesul de construire a „Daciei Felix” populația localnică, soldații de rând, cei mai mulți dintre negustori, „meșterii aduși pentru înălțarea și întărirea forturilor, a cetăților, pentru amenajarea drumurilor și a podurilor, ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare

2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
suficient spațiu aici pentru a aduce în discuție numeroase alte opinii formulate în sprijinul acestei teorii care are în centru ideea, nu rareori luată în deriziune, a dacismului. Dar cartea domnului Marian Malciu e plină de trimiteri la diferiți istorici, lingviști și arheologi care o susțin sau, cel puțin, n-o exclud. Nu rămâne decât să fie citită cu atenție și apreciată „sine ira et studio”. Dacă în disputa dacist/latinist a învins ultima opțiune, aceasta s-a întâmplat și sub

2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]