2,625 matches
-
schimbată și "poliția" limbii nu mai poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă în art.2 înțelesul de text "cu conținut direct sau indirect publicitar". Restrînsă în acest fel, legea face aproape inutilă dezbaterea de către lingviști. Cele mai multe articole devin totodată de prisos. Doar agențiile de publicitate mai au un cuvînt de spus.
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul lor, cîteva somități ale lingvisticii noastre, locul de frunte deținîndu-l Al. Rosetti. Polemicele care i-au opus pe unii altora au avut adesea un caracter
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
--- Stimată redacție, Am citit cu deosebit interes articolul despre marele lingvist Eugeniu Coșeriu din România literară nr. 6/12-18 februarie, semnat de Gregorio Salvador. Cred însă că în traducerea Florinei Nicolae s-au strecurat câteva greșeli: "unul dintre discipolii săi germani, Dr. Kavatek, din Friburg", menționat de câteva ori în articol
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
scris ne permite să înșirăm doct argumente, fără riscul de a supune verificării și contestării pronunțarea însăși a exemplelor noastre! Reamintesc, oricum, că norma românească recomandă în mod expres, la serii întregi de cuvinte moderne, pronunțarea cu hiat, în vreme ce observațiile lingviștilor atestă de mai multă vreme transformări frecvente ale hiatului în diftong. Descriind acest fenomen, Th. Hristea aduce exemple ca hieroglifă și poliomielită, în care diftongii (deci apariția silabelor -hie-, -lio-, -mie-) constituie "rostiri aproape generale, dar neacceptate de limba literară
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
latinizante (pauper). Foarte discutabilă e decizia normativă a pronunțării în hiat în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E vorba mai ales de situația - despre care de altfel lingviștii români au mai scris - în care impunerea prin normă a hiatului este etimologic abuzivă, pentru că se aplică unor cuvinte de origine cert romanică, fără model lexical latin și fără posibilitatea de a identifica în structura lor un sufix deja existent
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea hiatului prin consonantizarea unei vocale (a-vi-a-ți-e: a-via-ți-e, zi-ar: ziar) e foarte frecventă ("pronunțarea aviație este reală, ba
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
a patra puteri în stat, până să ajungă la "adevărul esențial" vizat în ultimă instanță. Tot așa, prefațând în 1969 ediția completă din Operele flaubertiene, criticul declară că nu "susține nici o teză", nefiind "nici filosof, nici estetician, nici psihanalist, nici lingvist". El nu e însă mai puțin vigilent în urmărirea unui traseu al formației scriitorului, mai exact al construcției de sine, de data aceasta desenat pe terenul propriilor sale confesiuni sau prin intermediul mărturiilor celor care i-au fost în preajmă. Mai
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
trece câteva zile și voi fi mai puțin dezolat ca în momentul acela, că doream să manifest într-un mod mai direct și mai ușor de înțeles ceea ce gândeam în mod obiectiv: că Eugen Coșeriu a fost cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tübingen. Dr.
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
la dispoziție câteva nume și, în cele din urmă, José Polo, de la Universitatea Autonomă din Madrid, și fiica mea Aurora, de la Universitatea din Cádiz, au completat cu două texte elocvente pagina în care se dădea vestea morții sale. Polo este lingvistul spaniol care a colaborat cel mai îndeaproape cu Coșeriu și a petrecut ultimele șase veri în casa lui din Tübingen, ajutându-l cu generozitate ca să-și pună în ordine hârtiile, să-și recupereze vechile adnotări și ciorne, să pregătească pentru
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Alvar și Delosos Mozos. Toți aceștia, din păcate, au trecut ultima frontieră și ne-au lăsat în egală măsură orfani, atât pe mine cât și pe fiica mea. La o manifestare culturală m-am întâlnit cu un vechi prieten, tot lingvist, căruia i-am fost elev la un curs de doctorat pe când a venit în Granada, în 1950, cu recent câștigata catedră de latină: Antonio Fontan, a cărui prezență a fost atât de importantă în viața spaniolă a ultimilor 30 de
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Coșeriu comentând textul elegiac al fiicei mele. A insistat asupra a ceea ce am spus și asupra a ceea ce spusesem și mai înainte în laudatio, atunci când a fost investit cu titlul de doctor honoris causa al Universității Complutense: că a fost lingvistul cel mai important al celei de a doua jumătăți a secolului. "Mai mult decât Jakobson?", a încercat Fontan să mă pună în dilemă. Da, mai mult decât Jakobson; eu cred acest lucru în mod ferm, deși am fost și continuu
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
atâtea lucruri, cu care am fost în atâtea privințe de acord și de la care am învățat atât de mult. Dar zonele de interes ale lui Jakobson au fost mai limitate decât ale lui Coșeriu, care a fost nu numai un lingvist, ci și un filolog complet, un romanist cu o profundă cunoaștere a limbilor clasice și a gândirii antice, un umanist cum nu mai există. Deoarece a știut să-și intituleze cu iscusință operele și lucrările, este ușor să realizezi din
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Tamej spunea în urmă cu șase ani că lingvistica lui Coșeriu era mult mai mult decât se putea aprecia în acel moment, întrucât urma să fie, nici mai mult nici mai puțin, decât lingvistica secolului XXI. Coșeriu a fost în afară de lingvist și filolog, un poliglot incredibil. Nici măcar nu se știe câte limbi ajunsese să vorbească fluent. De scris a scris în opt limbi, iar acest lucru este un dat de netăgăduit: română, italiană, spaniolă, germană, engleză, franceză, portugheză și catalană. De
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
și alternându-le. Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obișnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. În vremea când o mare parte a teoriilor la modă, care au circulat prin
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. În vremea când o mare parte a teoriilor la modă, care au circulat prin universitățile pământului, porneau de la lingviști care nu au trecut deloc dincolo de pragurile englezei, un romanist înțelept și poliglot, cu rădăcini în lumea slavă și inserat apoi în cea hispanică, cu formație solidă în limbile clasice și cu o curiozitate deschisă către toate orizonturile lingvistice ale
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
rădăcini în lumea slavă și inserat apoi în cea hispanică, cu formație solidă în limbile clasice și cu o curiozitate deschisă către toate orizonturile lingvistice ale globului, cu cristale multe și diferite pe care să le compare, un astfel de lingvist se situează în mod firesc în condițiile cele mai favorabile pentru a stabili principiile teoretice de cea mai autentică substanță și de netăgăduită valoare. Exilatului român, cu doctorat în Italia, Universitatea din Montevideo i-a deschis porțile în 1950 și
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
sa și care l-a recuperat pentru Europa, când din țările acelea se importau și învățați, nu numai fotbaliști. Într-una din operele sale timpurii, operă devenită clasică, Sistem, normă și vorbire, scria, încă de acum o jumătate de secol: "Lingvistul... trebuie să fie în același timp botanist și grădinar; trebuie să ajungă la constituirea de tipuri abstracte și ideale de flori, dar numai pentru a îngriji cât mai bine viața capricioasă și uneori surprizătoare și nouă a florilor vii și
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
din ce în ce mai neatentă în privința corectitudinii vorbirii românilor. Există cîteva încercări de a sistematiza erorile. Nu există mijloace de a le combate. Dar chiar și descrierea și catalogarea lor este un început. Ca să corectezi, trebuie, mai întîi, să studiezi eroarea. Nu sînt lingvist, dar cred că știu care sînt tipurile cele mai răspîndite și mai nocive de eroare. Unul este folosirea fără noimă a unui mare număr de cuvinte recente, adică abia pătrunse în vocabularul nostru, despre care vorbitorul nu știe deocamdată mare
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
oarecum neobișnuite. Fusesem numit atunci director al Muzeului Artelor și Tradițiilor Populare din Franța, de către André Malraux, și am vrut să organizez un congres al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor. Or, președintele acestei societăți era Mihai Pop, foarte mare lingvist și semiotician, pe care-l cunoscusem ceva mai înainte, cu ocazia unor întâlniri avute în România, - erau însă doar niște colocvii, niște schimburi intelectuale, și deloc un contact cu terenul. La acel congres internațional, la care eram foarte numeroși, vorbind
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
astfel și care mai târziu avea să se numească prozaic, diverse... Constat cum evoluția limbii, și nu numai a noastră, o apucă întotdeauna pe căile din ce în ce mai îndepărtate față de concretețea observației ca și a pitorescului ei. E ce spunea odată un lingvist, anume că substantivele, mai ales, au tendința de a se desprinde de originele lor naturale sau spontane, abstractizându-se din ce în ce mai mult până la pierderea identității veritabile. Nu-mi mai aduc aminte numele lingvistului. Deși, mă suspectez... Unii recurg la alții, însușindu
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
a pitorescului ei. E ce spunea odată un lingvist, anume că substantivele, mai ales, au tendința de a se desprinde de originele lor naturale sau spontane, abstractizându-se din ce în ce mai mult până la pierderea identității veritabile. Nu-mi mai aduc aminte numele lingvistului. Deși, mă suspectez... Unii recurg la alții, însușindu-și afirmațiile lor scrise, fără să-i citeze. Mie, câteodată, mi se întâmplă inveres: pun pe seama altora, din prudență, ceea ce, de fapt, îmi aparține. Exces de modestie? O grijă exagerată?... Așa, răsfoind
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
pus în circulație o anumită noțiune. Astfel, la prefixoid și la sufixoid, nu există nicăieri numele lui B. Migliorini care a discutat, primul, despre acești formanți în lucrări din 1931 și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni, J. Byck, amintit la fond, nu figurează în Bibliografie. Un caz ceva mai curios apare la semantică: L. Șăineanu, despre Semasiologia (1887) căruia C. Tagliavini afirma că este "la prima monografia generale sulla semantica di una lingua romanza"(Le
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Rodica Zafiu MERITĂ să fie aduse în discuție măcar cîteva dintre observațiile pe care lingvistul britanic David Crystal le face, în recentul său volum Language and the Internet (a cărui structură de ansamblu am prezentat-o în această rubrică în săptămîna trecută), asupra limbajului folosit în mediile electronice: cel puțin pentru a putea confrunta situația
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
Internet are deja o bibliografie considerabilă, aflată în continuă creștere (reflectînd, de fapt, chiar ritmul rapid în care se dezvoltă noile mijloace de comunicare electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]