4,823 matches
-
și cel care votase deschis împotriva lui Ion Antonescu 1)) - erau "în grațiile" puterii comuniste; universitari, academicieni, directori de institute, conducători de reviste și de colective de cercetători - într-un cuvînt, conducători de școli lingvistice. Meritele lor în crearea unei lingvistici moderne, actuale, sînt foarte importante. O bună parte a celor ce astăzi au un nume în lingvistica românească își datorează încurajarea și formația unuia sau altuia dintre acești maeștri. Cu toate acestea, aceiași eminenți lingviști s-au precipitat cu o
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
directori de institute, conducători de reviste și de colective de cercetători - într-un cuvînt, conducători de școli lingvistice. Meritele lor în crearea unei lingvistici moderne, actuale, sînt foarte importante. O bună parte a celor ce astăzi au un nume în lingvistica românească își datorează încurajarea și formația unuia sau altuia dintre acești maeștri. Cu toate acestea, aceiași eminenți lingviști s-au precipitat cu o ciudată - dacă nu cumva comandată - sîrguință asupra ortografiei din 1932. Fiecare dintre aceștia avuseseră, în trecut, prilejul
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
volumele sînt consacrate timpului întins pe milioane de ani, așa cum îl gîndesc fizicienii azi, inorientat, nu în trei dimensiuni, trecut-prezent-viitor. "Am fost uimit că intelectualii, literații, filosofii nu reinterpretează lumea în lumina a ceea ce studiile de astrofizică, de etnologie, de lingvistică, de psihiatrie au dezvăluit [...] Pofta mea de citit se îndreaptă către revistele savante, care mă fac să regîndesc totul în alt fel, de aceea cred că seria începută acum va avea 10-15 volume". Următoarele două cărți vor fi consacrate locurilor
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
a momentului. Toma Pavel s-a expatriat în Franța în vara anului 1969. După doi ani, în 1971, își susținea deja teza de doctorat la Universitatea din Paris sub îndrumarea lui A. J. Greimas. Devine apoi profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Ottawa (1971), unde profesează pînă în anul 1981. După 1981, va preda mai ales literatură, filozofie și studii culturale la Universitatea din Montreal (1981-1986) apoi la universități din Statele Unite: Santa Cruz, California (1986-1989) și Princeton (1989-1999). Actualmente
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
o fantă antientropică a universului prin care mesajele valorizante ale divinității insondabile se revarsă diadic asupra emisferelor noastre cerebrale. P.S. În ultima vreme, Cornel Nistorescu se îmbracă bălțat și se erijează în arbitru al unor dispute din politică, economie, istorie, lingvistică etc. Într-un număr recent din ziarul pe care îl conduce el se pronunță și asupra unei delicate probleme de literatură, stabilind cine are dreptate în disputa dintre mine și câțiva critici literari în curs de afirmare (sau de ratare
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
se rezolvă prin amenzi. Onestitatea profesională și practica dubiului științific sînt de ajuns ca să-i determine pe specialiști să respingă - așa cum s-a și întîmplat - un asemenea proiect; chiar dacă el face un fel de publicitate pentru limba română și pentru lingvistică. Nu orice publicitate e bună: adesea zarva inconștientă riscă să acopere de ridicol un domeniu. Legea a fost învinuită de purism, naționalism, populism și a produs deja destule parodii - mai ales în stil arhaizant; a constituit de fapt un test
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul lor, cîteva somități ale lingvisticii noastre, locul de frunte deținîndu-l Al. Rosetti. Polemicele care i-au opus pe unii altora au avut adesea un caracter internațional, savanți austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
pe a lor, fiind nu fiica latinei dunărene, ci surioara ei mai mică. În toate aceste speculații, latura științifică este sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Medici, avocați, ingineri, istorici, poeți se consideră competenți într-un domeniu extrem de riguros cum este lingvistica, fără să fi studiat uneori altceva decît gramatica și lexicul din gimnaziu. Împotriva tuturor acestor amatori curioși, veleitari sau de-a binelea impostori cartea profesorului Brâncuș vine cu argumente clare și precise, și cu o strictețe științifică a demonstrației care
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
wie sie sind..." (Editura Günter Narr, Tübingen, 1997) fiind student și apoi asistent la Catedra de Romanistică a Universității din Tübingen. De altfel, acolo l-am cunoscut și eu, în iulie 2000, în perioada stagiului meu de cercetare în domeniul lingvisticii, chiar în biroul lui Eugeniu Coșeriu, ocupându-se de tipărirea și inventarierea nenumăratelor manuscrise coșeriene. După câte știu a fost numit profesor la o universitate din Germania, probabil Freiburg, în nici un caz Fribourg, care se află în Elveția. Cu respect
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
ferească de pronunțări vădit incorecte, specifice unor persoane cu o educație mai puțin temeinică, unii intelectuali i-au adăugat un -u- și lui ritos, socotindu-l (fără temei!) asemănător cu adjectivele pomenite mai sus. O asemenea falsă analiză poartă, în lingvistică, numele de hipercorectitudine ori hiperurbanism, amândoi termenii trimițând la dorința exagerată (hiper-) a unora de a fugi de greșeală și de a căuta corectitudinea lingvistică, percepută ca o trăsătură caracteristică și exclusivă a vorbitorilor educați de la oraș (urbanism). Cum am
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
astăzi: "fiecare cuvînt pe care l-a așternut vreodată Eminescu pe hîrtie, în opera sa literară, publicată sau rămasă în manuscris, va trebui să devină obiectul unei fișe" Valorificînd pașii importanți, făcuți în această direcție de specialiștii în informatică și lingvistică de la Centrul de Analiză a Textului al Universității "Babeș-Bolyai", și beneficiind de o bună colaborare cu aceștia, cercetătorii de la Catedra "Mihai Eminescu" a Facultății de Litere din Iași au creat o nouă perspectivă, întemeiată științific, studiului, cunoașterii operei eminesciene. Dicționarul
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul recent apărut e redactat la Cluj și are ca redactori responsabili pe Ioana Anghel și Felicia Șerban. Urmează să apară, în curînd, partea a
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Apariția unui nou volum nu e doar un fapt de rutină culturală: dicționarul pune în circulație un material (inventar, atestări, citate, organizare a sensurilor) greu sau chiar imposibil de găsit altminteri (accesibil doar cui putea scotoci prin arhivele Institutelor de Lingvistică); e rezultatul unei minuțioase adunări de cuvinte și de citate, mai ales din texte și glosare vechi, din materiale dialectale, atlase lingvistice etc.; presupune o riguroasă analiză a sensurilor, complicate operații de stabilire a corelațiilor și a etimologiilor. Rezultatul e
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
mod mai direct și mai ușor de înțeles ceea ce gândeam în mod obiectiv: că Eugen Coșeriu a fost cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tübingen. Dr. Kavatek s-a declarat de acord cu mine: "Numai că ne rămâne să așteptăm ca lingvistica ce se face
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tübingen. Dr. Kavatek s-a declarat de acord cu mine: "Numai că ne rămâne să așteptăm ca lingvistica ce se face, să se facă serios, dar în privința aceasta am mari îndoieli; nu știți ce cantitate de banalități și bazaconii se pot citi, pe tema asta, aici în Germania". Am fost nevoit să-i răspund că la fel și
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
tipologie, universaliile lingvistice și celelalte, logica limbajului și logica gramaticii, tradiție și noutate în știința limbajului, schimbul lingvistic, omul și limbajul său, primatul istoriei, interdisciplinaritatea și limbajul, sens și sarcini ale dialectologiei, socio- și etnolingvistica, limbajul și politica, competența lingvistică, lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate fi interminabil. După traducerea integrală a operei sale în japoneză, un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi Tamej spunea în urmă cu șase ani că lingvistica
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
lingvistica contrastivă, principiile semanticii structurale, creația metaforică, limbaj și poezie și un etcetera care poate fi interminabil. După traducerea integrală a operei sale în japoneză, un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi Tamej spunea în urmă cu șase ani că lingvistica lui Coșeriu era mult mai mult decât se putea aprecia în acel moment, întrucât urma să fie, nici mai mult nici mai puțin, decât lingvistica secolului XXI. Coșeriu a fost în afară de lingvist și filolog, un poliglot incredibil. Nici măcar nu se
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
un cunoscut lingvistic din acea țară, Takashi Tamej spunea în urmă cu șase ani că lingvistica lui Coșeriu era mult mai mult decât se putea aprecia în acel moment, întrucât urma să fie, nici mai mult nici mai puțin, decât lingvistica secolului XXI. Coșeriu a fost în afară de lingvist și filolog, un poliglot incredibil. Nici măcar nu se știe câte limbi ajunsese să vorbească fluent. De scris a scris în opt limbi, iar acest lucru este un dat de netăgăduit: română, italiană, spaniolă
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII - XVIII. Studiu de terminologie, Cuvînt înainte de Dinu C. Giurescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, București, 2001, 3444 p., f. p.
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
Florica Dimitrescu Destul de rar se întîmplă ca o lucrare de lingvistică să fie reeditată, evident, cu excepția unor dicționare uzuale, de obicei bilingve. Dar cînd apare din nou o carte de lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Florica Dimitrescu Destul de rar se întîmplă ca o lucrare de lingvistică să fie reeditată, evident, cu excepția unor dicționare uzuale, de obicei bilingve. Dar cînd apare din nou o carte de lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani, ci după numai patru, cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii de azi
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii de azi. La fiecare "intrare"nu se dau în D, ca în dicționarele obișnuite, numai definiții (riguroase) ci se fac adevărate analize ale conceptului respectiv, articolele devenind astfel, mici concentrate de lingvistică. De asemenea trebuie specificat că unele articole reprezintă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]