57 matches
-
un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare a educației, și improbabilul, neterminatul, cunoașterea pe cale de a se agrega. „Nu atât învățarea certitudinilor, cât capacitatea de a construi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o cale sau alta. Publicul-țintă al educației la distanță nu este unul captiv, ca în cazul educației școlare; el trebuie ademenit, trebuie să i se inculce ideea că „face ce vrea”, că învață „singur”. Procedeele pedagogice se vor structura pe liniamentele acestei iluzii - iluzie greu de întreținut chiar și de către cei mai iscusiți psihopedagogi și didacticieni! 6.4. Atuurile educației la distanță Extensiunea nevoilor de formare pe măsura educaților este o realitate a timpurilor noastre. Fiecare dorește să se împlinească prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând nevoia de victorie nu numai asupra celuilalt, ci și asupra sistemului vieții apropiat de sistemul morții. Antrenamentul sportiv manifestă particularități educaționale, dar demonstrează interferența cu activitatea fizică a cosmonauților, cu practicarea unor elemente de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ci pe un proces de schimbare „pas cu pas”, care să ducă treptat, din aproape în aproape, la un nou mod de organizare socială. Proiectul era fundat pe câteva presupoziții istorice: cel puțin pe termen mediu, Europa va evolua pe liniamentele celor două sisteme a căror confruntare va fi înlocuită cu apropierea, cooperarea și, eventual, chiar convergența. În anii ’60, Occidentul însuși lansase teoria convergenței: printr-un proces natural, cele două sisteme vor șterge treptat diferențele dintre ele, eliminând componentele dovedite
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
timp, diferențele structurale actuale dintre cele două sisteme se vor estompa până se va ajunge la o formă de organizare în care va predomina comunalitatea. În condițiile internaționale incerte, promovarea unor schimbări treptate, produse din interiorul sistemului comunist, nu pe liniamentele modelelor ideologice clasice (comunism/capitalism), ci pe principii generale ca raționalitate, absorbția științei, profesionalism, modernizare, democratizare, părea a fi o strategie productivă. Istoria țărilor socialiste părea a susține un model de schimbare caracterizat nu prin înlăturarea brutală și radicală a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Zamfir, 2001). Relansarea sociologiei în România la mijlocul anilor ’60 s-a făcut sub promisiunea dezvoltării unei sociologii loiale programului comunist de construcție socială. Reprezentantul acestei orientări a fost Miron Constantinescu, care a prezidat reintroducerea în România socialistă a sociologiei, pe liniamentele clare ale unei ideologii comuniste dogmatice. Tentativa de a dezvolta o nouă sociologie marxistă a dus la o practică științifică ce oscila între stilul occidental al sociologiei și ideologia comunistă. Pentru sociologia loială programului comunist, realitatea era privită ca un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
foarte ridicată, investindu-se importante resurse politice și financiare în susținerea sa. Occidentul avea o altă perspectivă și alte priorități decât majoritatea actorilor interni. Aceștia, proveniți majoritar din tehnocrație, acordau prioritate soluționării multiplelor crize ale societății românești și dezvoltării pe liniamentele modelului occidental. În contrast, Occidentul acorda o atenție redusă problemelor relansării economice și reconstrucției societății postcomuniste, fiind interesat accentuat de definitivarea luptei cu dușmanul comunist. Or, cea mai solidă garanție că sistemul comunist va fi complet și definitiv eliminat era
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu deține specialiști, adică tehnocrați, afirmând că deține o resursă importantă de specialiști. Producerea unei imagini politice a polarizării între „adevăratul capitalism”, „adevărata democrație” și „neo/criptocomunism” poate fi explicată, în concluzie, nu prin existența unei diferențe reale pe aceste liniamente, ci ca un efect al dezechilibrului dintre forțele politice: pe de o parte, o grupare largă și difuză, compusă în primul rând din tehnocrați, susținută de o mare parte a populației, speriată de extremismul și radicalismul politic, și, pe de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
măsura economiilor sale. Portretul nu reprezenta G. Călinescu desigur o operă eminentă, era totuși o remarcabilă piesă din epoca de maturitate. Vina ei se putea să fie mai degrabă de a fi un dublet artistic, executat în pripă, cu schimbarea liniamentelor individuale. Aducea mult cu portretul doamnei Gonse, din 1852, și fusese executat în 1853, la Paris, precum rezulta din scrisoarea ce însoțise trimiterea tabloului. O româncă locuind la Paris în acel an îl comandase, și pictorul, refăcând șabIonul (mîna proptită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Franța, și că ei doresc la iubitele lor o altă proporție a membrelor și alte trăsături ale feței decât cele căutate de noi: până într-acolo încât se vor găsi oameni care să-și formeze ideea depre frumos din aceleași liniamente din care noi am vrea să compunem urâțenia; la fel, nu trebuie să ne îndoim că spiritele popoarelor au înclinații diferite unele de altele, și sentimente total deosebite în privința frumuseții lucrurilor spirituale cum este poezia." Prin refuzarea unităților de timp
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
români este reflectată și de faptul că Samul Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția unității etnico-teritoriale a poporului român. Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate cestiunile practice cari ating realizarea lui cată să rămână nerezolvate. În asemenea împrejurări nu poate să-și exprime o opinie definitivă asupra cestiunii apelului. Delegatul Porții exprimă într-un discurs mai lung speranța că, după ce s-a determinat în liniamente generale regulamentele privitoare la libertatea și siguranța navigațiunii, se vor aplana și diferențele secundare, pentru ca să se creeze un act complet de navigație pe Dunăre între Galați și Porțile de Fier. Dar în privirea cestiunilor de detaliu a dreptului de supravegheare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cazul unei elite rurale. Grănicerii năsăudeni, care citesc gazete și se interesează de subordonarea lor față de Consiliul Aulic de Război, reprezintă, fără Îndoială, o excepție În lumea satului ardelean. O excepție care prefigurează Însă viitorul, adică politizarea satului ardelean, pe liniamentele ideologiei naționaliste. 3. Concluzii După cum scria istoricul maghiar Miskolczy Ambrus, Într-o carte pe nedrept hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literare de la Brașov, o poezie de factură populară, intitulată „Floarea”, purtând dedesubtul ei o semnătură mai puțin obișnuită printre colaboratorii publicației lui George Bariț XE "Bariț" : „Major Györfy”. Dacă o analizăm În contextul literaturii ardelene a epocii, În ale cărei liniamente generale se Încadrează perfect, ea face o figură onorabilă. Fluența și limpezimea remarcabilă a limbii, savoarea descrierii și naturalețea sentimentului (asigurate de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
îmbinată cu o mare capacitate de a pune frână dezamăgirii"16. Omul bizantin-omul balcanic-omul sud-est european certifică, din unghi geo-istoric și la nivelul unei tipologii abstracte conceptul de de unitate în diversitate în Europa de Sud-Est. Vorbim de "unitate" pe liniamentul schițatului homo duplex, regăsibil în comportamentul grecului, românului, albanezului, sârbocroatului sau al bulgarului. O asemenea structură bipolară nu putea fi, nu avea cum să fie determinată doar istoric (în sensul de = conjunctural), cu toate că cele două unificări - bizantină și apoi otomană
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
români este reflectată și de faptul că Samul Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția unității etnico-teritoriale a poporului român. Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fapt obiectivul comun al întregii construcții europene în care țara noastră s-a angajat cu toata dedicarea. Dacă trecutul este obsedant prin valul de probleme enorme pe care le-a generat, viitorul presează pentru o construcție socială rapidă pe noi liniamente. Strategia corectă nu este de a rezolva mai întâi problemele trecutului și apoi să ne ocupăm de construcția viitoare. Este mult mai productiv să absorbim problemele moștenite în procesul construcției societății viitoare. Strategia pe care o prezentăm aici nu este
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
importantă a sărăciei: reducerea proporției celor care trăiesc sub pragul de sărăcie de la 18% în prezent la 15% în 2005 și la 10% în 2010 și înjumătățirea sărăciei copiilor până în 2010. Din acest punct de vedere Planul se înscrie pe liniamentele Strategiei Uniunii Europene, intenția sa fiind de a reprezenta totodată un instrument important în procesul de integrare. PNAinc ca instrument al procesului de dezvoltare socială PNAinc este realizat după modelul stabilit de Consiliul European în anul 2000 pentru planurile naționale
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
abdicare a autorităților publice de la propriile responsabilități și, în același timp, un act a cărui consecință este agravarea problemelor sociale. Asumarea deplină a responsabilităților în sfera politicii sociale cuprinde însă și obiectivul construirii unui complex și eficient parteneriat social. Două liniamente esențiale ale unui asemenea parteneriat trebuie promovate: - atragerea partenerilor sociali, a societății civile la realizarea programelor sociale, autoritatea publică asumându-și, în numele colectivității, rolul de centru organizator; - completarea programelor publice cu inițiative private. În fine, pentru implementarea Planului este important
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
problema „lor”, ci a „noastră”. Perspectiva de analiză este una cu totul particulară. Amintind că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului următor (cu alte cuvinte, atunci când se declanșează revoluția industrială, se configurează liniamentele vieții democratice, deci atunci când viața societății intră pe făgașul ei modern) un număr de cuvinte „de capitală importanță” au apărut în limba engleză ori au căpătat un nou înțeles, autorul precizează: „Există de fapt un pattern general al schimbării în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
2015 ISBN 978-606-24-0137-5 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică Lectura imaginii INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Imaginea transparentă. Liniamentele unei poetici fenomenologice / 11 Partea I Perspective ale inaparentului. Interpretări Lucian Blaga și misterul deschis al originarului. Minunea prin care se vede / 29. Ce rămâne în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului. Imaginea-undă / 40. Decreația
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Komartin) / 380 Când marea se mișcă învolburată, valurile înspumate formează, în neliniștea lor, imagini asemenea unor ființe; e ca și cum aceste ființe ar pune valurile în mișcare și totuși, dimpotrivă, mișcarea valurilor e cea care le formează. Søren Kierkegaard Imaginea transparentă Liniamentele unei poetici fenomenologice Dacă rostul pozitiv al criticii îl dibuim în ridicarea pe plan de conștiință a valorilor de penumbră sau chiar subterane ale unei opere poetice, e clar că filosofia poate să pună la dispoziția criticului unelte din cele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA Dumitru Popovici Deschideri spre o istorie a sociologiei Viața, scrierile și învățăturile precursorilor și creatorilor sociologiei INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Istoria lucrării / 9 Partea întâi . CONTURURI PROBLEMATICE ȘI SOLUȚII ALE ISTORIEI SOCIOLOGIEI / 13 1. Liniamentele istoriei sociologiei / 13 2. Dispute cu privire la originea sociologiei / 18 3. Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei / 20 4. Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu / 23 5. Presociologia și sociologia propriu-zisă / 28 Bibliografie / 30 Partea a doua. PRESOCIOLOGIA / 31 1
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]