70 matches
-
menstruel Apollinaire Iubita mea azi are menstruație, Și-i fragedă și este indispusa Iar talia-i se tînguie c-o grație De balerina în exil, oh!, bielorusa. Căci în parfumul ei e-o-nsingurare Ce-mi face sufletul trist baltă dulce De lintița. Crini albi cu gura mare Aerul zilei crud or să-l apuce, Să-l dumice, să-i zdrențuiască-amurgul Și zorii să-i prelingă-n moi rășine. Iubita mea topește azi tot burgul În menstruații tragice și fine.
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16718_a_18043]
-
scoți Din opinticii triști și idioți Și ungi cu dînsa blîndele paragini. În ciuboțica-cucului apasă Călcîiul unui înger și se zbate. Oh, joaca fină și capricioasa Cu fluturi și cu flori nenumărate! Sub curcubeie rimele sînt calde. Unde-nverzește-n lintițe izvorul, Crist și-a lăsat să-i lunece piciorul Și pe furiș încearcă să se scalde...
Pastel creștin (1958) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9097_a_10422]
-
amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat și-albușul - ochi grav de înger mort, Dat peste cap - , iubito, încheg plăceri mai rare, Mai dulci decît bomboana marchizului de Sade Și ca s'te frigă roua,-n genunchi
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
Emil Brumaru Tu ai nevoie de cuvinte calde, De fluturi uzi de rouă, să-și usuce În soare-aripile. }i-e dor de-un mal de Rîu plin cu flori, și lintiți, și lăptuce, De popîndăi ce umblă-n zori cu șoalde, Rostogolind prin iarbă moi smaralde, Și seara de paingi cu pînza dulce În care sufletul să ți se culce, Sătul de mormoloci, umflat cu bulce, Blînd ocrotit sub baldachin cu
Sonet pentru Porcuța Satannici (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10737_a_12062]
-
căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
imploziei în mare. La capătul celălalt, dincolo de tulpinile chircite ale unei vegetații deșertice și de vigoarea austeră și disperată a labirinturilor de cătină - Marea. Apa verzuie a Mării Negre. Sulina s-a născut din ape ca Afrodita, crește din ape ca lintița, se înmulțește în apa dulce a Dunării și se retarge în apa sărată a mării ca peștii fosili, cu memoria deambulării prin apele erelor geologice încă activă, este ambiguă ca o femeie, dulce și sărată în același timp, și vulnerabilă
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
aproape de principiul plăcerii decît de cel al realității, adică mai puțin raționali și mai primitivi ca nație. Faptul că societatea românească progresează atît de greu are o explicație în faptul că picioarele ei sînt înțepenite în acest trecut pe care lintița, mătasea broaștei din balta-n care stăm, n-o lasă să se miște. Așadar, pe de o parte este nenatural, pe de altă parte este atît de natural, încît ar trebui să facem un efort îngrozitor să fim mai puțin
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
întinsă pe chip// nu-i chip să fixezi urma păduchelui de apă - / portarul mănîncă semințe de floarea-soarelui / cu stînga le azvîrle-n gură / cu dreapta culege cojile de pe buzele umede / scuipă la răstimpuri pe botul brotacului / înălțat pe un ghem de lintiță între libelule și lișițe // popa primarul portarul păduchele de apă - / tot atîția candidați la grațiile Poemei / poetul refuză să dea cîștig de cauză vreunuia / el recunoaște - habar nu are care-i sînt urgențele / care-i sînt interesele care-i sînt
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
Mitologicale: "...nu-i chip să fixezi urma păduchelui de apă - portarul mănâncă semințe de floarea soarelui/ cu stânga le azvârle-n gură/ cu dreapta culege cojile de pe buzele umede/ scuipă la răstimpuri pe botul brotacului/ înălțat pe un ghem de lintiță între libelule și lișițe// popa primarul portarul păduchele de apă -/ tot atâția candidați la grațiile Poemei/ poetul refuză să dea câștig de cauză vreunuia/ el recunoaște - habar nu are care-i sunt urgențele/ care-i sunt interesele care-i sunt
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scormonit cu botul însetat prin carnea pântecului Până s-a oprit în piept, acolo o port cu mine, o ascund sub scut ca pe un frate de arme Și nimic nu mă sperie în lume în afară de propria umbră... Mirosul de lintiță proaspătă își așează brațul peste ochii obosiți ai cerului... Încă un poet al naturii repede amiaza se scurge spre noapte, e ora când așezi îngrijit genunchiul în scrum tot ce a fost urlet se-nmoaie în șoapte înjuri printre dinți
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
Cu știuci mari, dar și mărunte Unde cântă un brotac. În curând se văr pe maluri Plante de un verde pur, Stuful se întinde-n valuri Papura jur-împrejur. Iar în stuf trăiesc în pace Berze, șerpi și rațe mici, Broasca lintița desface Alergând țânțari voinici. Stau în apă fără frică Crap, biban și somnul gras, Mai la fund e o plătică Și mai sus e mult caras.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93448]
-
pereche de var-stele își vor continua metamorfoza lor și cine-și va mai aminti de o pereche de moaște (El var și Timpul consumat). Imaginile din fiecare poem zugrăvesc o lume fantastică, aproape pustie, o cale prin ere, ca o lintiță pe ape stătute, portret al morții și al nemișcării. Doar șarpele acela prezent peste tot în tovărășia miriapodului cu un singur picior...(să fie omul cu o singură viață ?). Zguduitoare tăcere în „Numai lintița” și în toată construcția imaginară a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
o cale prin ere, ca o lintiță pe ape stătute, portret al morții și al nemișcării. Doar șarpele acela prezent peste tot în tovărășia miriapodului cu un singur picior...(să fie omul cu o singură viață ?). Zguduitoare tăcere în „Numai lintița” și în toată construcția imaginară a ostrovului. În alt poem: „Pe ostrov zăpadă târzie”, poetul știe să sondeze marile întrebări ale lumii prin observație și mirare, devenire și înviere, natura lucrând magic, omul doar martor, cade neputincios în prăpastia fără de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
care copilul îi văzuse vreodată. Fratele său Gerrit, care se înecase cu două veri în urmă, era și el acolo, plutind, cu părul fluturând nemișcat, și privindu-l cu ochi goi, mari și senini. Hainele lui destrămate erau pline de lintiță și de melci de râu. Rădăcinile sălciei se rășchirau împrejur ca niște vene întunecate, și păreau că pulsează. De-afară se auzeau sunete estompate, o voce caldă spunea cuvinte neînțelese, dar însoțite de inflexiuni care-nsemnau liniște, ocrotire și alinare. Gheața
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de dragoste ale femeii de dedesubt. Am ascultat, înfășurat în pătură, umed de excitație și, după ce am tresărit auzindu-mi numele strigat printre gemete, am trecut în vis fără să-mi dau seama. Coboram într-o vale mlăștinoasă, acoperită cu lintiță, mătasea-broaștei, stânjenei veștezi, aproape putrezi, și 62 sclipitoare roua-cerului. O construcție pătrată, cenușie, se afla în mijlocul văii, la capătul unei cărări de cărămizi sparte și încrustate cu licheni. Când am ajuns în fața micii construcții mi-am dat seama că era
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ridică iar pe câmp. Dăduse de pârâu. Nu era decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot pârâul, observă moșierul, nu vine maredecît când plouă mult și se umflă apele. - Atunci, de unde scoate apă la grădinărie? - Din puț! răspunse Pascalopol, amuzat de spiritul făcutde natura însăși
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că apa se întinsese cu mult peste albia ei veche. Părea că aici fusese o stațiune preistorică pe palafite, din care nu mai rămăsese decât pilonii. O spumă groasă, băloasă ruina toată fața apei verzi, și un miros pătrunzător de lintiță umplea aerul. Dinspre sălcii, câteva bivolițe și vaci înaintau până la pântece în apă, supravegheate de un copil gol, cu abdomenul prea umflat. Un muget răsună prelung din depărtare, și din băltoacă îi răspunse, cu tonuri scurte de flaut, broaștele. Era
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
plecat chiriașii, era albă și vopseaua cu care au dat chiuveta și țevile de apă. S-a ros vopseaua și, din loc în loc, apar ca într-un ciorap găuri de metal negre. În colțul de sus al peretelui, ca o lintiță, igrasia. Dedesubtul petei verzi-negre, peretele transpiră sau plânge cu boabe mari, curate de apă. Pe colțul de vizavi, în dreptul cămării, un cuib fumuriu : fire lungi de păianjen tremură pe tot tavanul înalt, afumat. — ...Ce voiam să te întreb, madam Delcă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Dunărene, se pierdea în stufărișuri ca să prindă broaște, țipari, lipitori și alte jigărănii scîrboase? Umbla în văzul lumii cu un soi de minciog cu coadă lungă, de care atîrnau mai întotdeauna răgălii, frunze ude, cîte un mormoloc încurcat în fire, lintiță. Purta pantaloni scurți, coloniali, englezești și o cască de plută, le primise în dar de la împuternicitul britanic cînd împlinise cincizeci și cinci de ani împreună cu un album zoologic editat de Oxford Press, album din care lipseau o groază de jivine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unde te afli dumneata și dânșii or rămânea la leasa lui Crăciunete. Dacă poftesc, îi aduc și pe dumnealor unde te duci acum dumneata. Am întrebat zâmbind: Unde m-oi fi ducând eu, Ștefan Gâdea? —Dumneata te duci acum în Fundul Lintiții, răspunse barcagiul. Este acolo colibă și polog. Dormi bine, iar mâne dimineață arunci undița în gârlă, cu câștig. Este pește acolo, sodom; dacă vei avea noroc, poți prinde și pe împăratu crapilor. Mă mulțămesc și cu crapi de rând, Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Are ăst dar. Trăind cu povești, a rămas prost și sărac. Gâdea m-a lăsat câteva clipe, să mă gândesc și să mă hotărăsc. Eu nici nu mă gândeam, nici nu mă hotăram. Barcagiul a înțeles și asta. — Mergem în Fundul Lintiții. —Bine; să mergem. —Și să mă duc să vestesc pe ceilalți domni? — Cred că trebuie să-i vestești. Și să-i las să doarmă la leasa lui Crăciunete? — Fie; lasă-i acolo, ca să nu se mai ostenească. —Altfel nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]