40 matches
-
luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se deosebesc de geluri prin faptul că nu își modifică volumul la uscare sau îmbibare. Ca aplicații practice, pastele pot fi întâlnite în cosmetică și industria farmaceutică (pasta de dinți, creme variate etc.), în construcții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se numesc emulgatoare sau omogenizatoare. Deoarece nu sunt stabile decât la concentrații mici, emulsiile se prepară întotdeauna în prezența stabilizatorilor speciali (emulgatori). Se deosebesc trei tipuri de stabilizatori pentru emulsii: coloidali, tensioactivi și solizi (pulberi). Fiecare dintre aceștia poate fi liofil (pentru prepararea emulsiilor tip U/A) sau lipofil (pentru prepararea emulsiilor tip A/U). Acești stabilizatori trebuie să fie activi în concentrații mici, să nu permită inversarea fazelor și să nu se descompună chimic. Ca exemple de stabilizatori liofili avem
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi liofil (pentru prepararea emulsiilor tip U/A) sau lipofil (pentru prepararea emulsiilor tip A/U). Acești stabilizatori trebuie să fie activi în concentrații mici, să nu permită inversarea fazelor și să nu se descompună chimic. Ca exemple de stabilizatori liofili avem: săpunuri alcaline, proteine, saponină, eteri, bentonită, cleiuri, alumină (Al2O3), CaCO3, MgCO3 etc. Ca exemple de emulgatori lipofili putem enumera: săpunuri de aluminiu, magneziu sau calciu, acetilceluloză, lanolină, esteri ai glicerinei și ai glicolului, grafit, negru de fum etc. Proprietățile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și sinteritul). O ramură asemănătoare a tehnicii pulberilor este și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi solizi (vitreosoli) Sunt produși obținuți prin răcirea topiturilor de silice, silicați și alte substanțe asemănătoare ce conțin metale sau săruri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numesc și soli. In ceea ce privește dimensiunile coloizilor, limita superioară diametrul unei particule coloidale se consideră la nivelul vizibității microscopice, 0,2 µ Limita inferioară a dimensiunilor particulelor coloidale, mai greu de precizat, este de a 50A0. Coloizii pot fi: • liofili • liofobi Coloizii liofobi nu au nici o acțiune superficială asupra mediului în care sunt insolubile, cu alte cuvinte nu se stabilesc interacțiuni puternice între faza dispersată și cea dispersantă. In cazul coloizilor liofili, moleculele dizolvantului acționează direct asupra moleculelor dizolvatului. I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
precizat, este de a 50A0. Coloizii pot fi: • liofili • liofobi Coloizii liofobi nu au nici o acțiune superficială asupra mediului în care sunt insolubile, cu alte cuvinte nu se stabilesc interacțiuni puternice între faza dispersată și cea dispersantă. In cazul coloizilor liofili, moleculele dizolvantului acționează direct asupra moleculelor dizolvatului. I.5. FENOMENE MOLECULARE îN LICHIDE Fluidele (gazele și lichidele) reprezintă un mediu continuu, infinit divizibil, care își modifică forma foarte mult sub acțiunea unei forțe mici. Ele au coeziune moleculară mică datorită
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
află. Astfel de lichide formează meniscuri convexe b) Dacă forța de adeziune este mai mare decât cea de coeziune, lichidul udă vasul în care se află și formează un menisc concav. In raport cu lichidele, o suprafață solidă poate fi: liofilă dacă este udată de un lichid indiferentă liofobă, dacă nu este udată de lichid. Un solid poate fi liofil pentru un lichid și liofob pentru alt lichid. De exemplu sticla este liofilă pentru apă (hidrofilă) dar liofobă pentru mercur (mercurofobă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lichidul udă vasul în care se află și formează un menisc concav. In raport cu lichidele, o suprafață solidă poate fi: liofilă dacă este udată de un lichid indiferentă liofobă, dacă nu este udată de lichid. Un solid poate fi liofil pentru un lichid și liofob pentru alt lichid. De exemplu sticla este liofilă pentru apă (hidrofilă) dar liofobă pentru mercur (mercurofobă). Aceste fenomene de contact explică fenomenul de capilaritate care este fenomenul de urcare a lichidelor în capilarele liofile și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
raport cu lichidele, o suprafață solidă poate fi: liofilă dacă este udată de un lichid indiferentă liofobă, dacă nu este udată de lichid. Un solid poate fi liofil pentru un lichid și liofob pentru alt lichid. De exemplu sticla este liofilă pentru apă (hidrofilă) dar liofobă pentru mercur (mercurofobă). Aceste fenomene de contact explică fenomenul de capilaritate care este fenomenul de urcare a lichidelor în capilarele liofile și coborare în cele liofobe, abătându-se de la principiul vaselor comunicante Tuburile capilare sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi liofil pentru un lichid și liofob pentru alt lichid. De exemplu sticla este liofilă pentru apă (hidrofilă) dar liofobă pentru mercur (mercurofobă). Aceste fenomene de contact explică fenomenul de capilaritate care este fenomenul de urcare a lichidelor în capilarele liofile și coborare în cele liofobe, abătându-se de la principiul vaselor comunicante Tuburile capilare sunt tuburi care au diametrele foarte mici (de ordinul milimetrilor sau mai mici). Inălțimea la care urcă sau coboară lichidul este dată de legea lui Jurin: unde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un electrod de calomel cu rol de electrod de referință. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICA A UNOR COLOIZI MICELARI DE ASOCIAȚIE. (SOLUȚIA COLOIDALĂ SPAN-80 5% ȘI SOLUȚIA COLOIDALĂ TWEEN-80 5%) Considerații teoretice Coloizii micelari de asociație fac parte din categoria coloizilor liofili în care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
COLOIDALĂ SPAN-80 5% ȘI SOLUȚIA COLOIDALĂ TWEEN-80 5%) Considerații teoretice Coloizii micelari de asociație fac parte din categoria coloizilor liofili în care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic de molecule amfifile iar mediul de dispersie este un lichid polar sau nepolar. Moleculele amfifile sunt molecule organice
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
asociație au unitatea cinetică - micela de asociație. c) coloizii macromoleculari - glumul macromolecular. În ceea ce privește tipul de interacțiune dintre unitatea cinetică și mediul de dispersii, se deosebesc: A.dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită. B.dispersii liofile - sisteme cu stabilitate termodinamică explicată prin forțe de interacțiune puternice între unitatea cinetică și mediul de dispersie. Deși se vede o deosebire esențială în comportarea termodinamică și stabilități, aceste sisteme disperse se aseamănă prin mărimea unității cinetice care implică utilizarea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să notăm cu δ1 gradul de hidratare sau numărul de grame de solvent asociat cu 1g fază dispersă și cu V1 volumul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]