193 matches
-
34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D 3 cav. - NOUA SULIȚĂ. Un batalion de tancuri din Br. 24 tancuri - HERȚA ; Br. 49 tancuri - LIPCANI, BĂDRAGII NOI ; Br. 36 tancuri - BĂDRAGII VECHI, PROSCURENI ; D 15 infanterie moto - CORNEȘTI, PÎRLIȚI ; Br. 4 tancuri - GRĂNCEȘTI ; C 5 cav. - D 9 cav. - PETROVCA ; eșalonul doi : D. 60 infan. - MIHORDEA, CEARTORIA ; D 58 inf. - ZURIN, MAMORNIȚA ; D 131 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au continuat să se deplaseze și au ajuns : D 60 inf. la TEREBLEȘTI, HERȚA ; D 58 inf. - DINĂUȚI, HOTELEVO, CERLENA MARE ; D 131 inf. - raionul de mai înainte : D 80 inf. ; preluând raionul de la Br. 49 tancuri, a ieșit la LIPCANI, CUCONEȘTI, CORJEUȚI ; D 169 inf. - cu un regiment de inf. - la PROSCURENI, BOLOTINA, cu un altul - BĂLȚI ; D 95 inf. - SOFIEVCA, CĂRPINENI ; C 5 cav. - D 9 cav. - CIMIȘLIA ; D 32 cav. - ROMANOVO ; D 74 inf. SĂRATA ; D 25 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la sfârșitul zilei de 1.7 unitățile se mențin ferm pe frontieră. Armata 12-D 192 inf., înaintând pichete la SELETIN, STREZA, aveau forțele principale la USPERICHI ; D 58 inf. - R 170 inf. - NOUA SULIȚĂ, COSTICENI, COTEALA ; R 279 inf. - MĂMĂLIGA, LIPCANI, STĂNILEȘTI ; R 335 inf. cu R 258 artilerie obuziere - DINĂUȚI, BERESTIE ; Br. 23 tancuri - CERNĂUȚI ; Br. 5 tancuri - în raionul STĂUCENI ; batalionul de tancuri din Br. 24 tancuri a revenit în raionul brigăzii proprii ; C 4 cav. și C 2
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
A 5 : Br. 49 și 36 tancuri, lăsând paza frontierei pe seama D 80 și 169 inf., s-au concentrat : Br. 49 tancuri lângă LARGA ; Br. 36 tancuri lângă ZĂBRICENI ; D 80 inf., preluând paza frontierei, s-a instalat pe linia LIPCANI, GLINCA, FETEȘTI, BRÎNZEȘTI, având forțele principale la DINAUȚI ; D 163 inf. - PROSCURENI, CUHNEȘTI, având forțele principale la BĂLȚI ; R 434 inf. era în drum spre ROMAȘCANI. D 140 inf. - R 445 inf. - ALEȘTI ; R 797 inf. - CIOROPCANI ; R 637 inf.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la est spre vest): de la râul Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, ocolind localitatea Chișla Zamjieva, granița trece între localitățile Zelena și Medveja, lăsând Zelena în componența R.S.S. Ucrainene, iar Medveja - în componența
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Prut granița trece pe teritoriul județului Hotin între localitățile Mămăliga și Criva, lăsând localitatea Mămăliga în componența R.S.S. Ucrainene, iar localitatea Criva în componența R.S.S. Moldovenești; în continuare granița înaintează pe direcția spre localitatea Lipcani și Chișla Zamjieva, lăsând localitatea Lipcani în componența R.S.S. Moldovenești, iar Chișla Zamjieva în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, ocolind localitatea Chișla Zamjieva, granița trece între localitățile Zelena și Medveja, lăsând Zelena în componența R.S.S. Ucrainene, iar Medveja - în componența R.S.S. Moldovenești, continuând spre localitatea Larga
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a mai venit vreun cercetător străin. Datele sale biografice, pe care le-am verificat la Ocolul silvic din Botoșani și la Consiliul popular al comunei M. Eminescu, ne pun în față un caz de informator cu totul dubios. Născut în Lipcani, la 16 februarie 1914, Neculai Brega a venit, ca pădurar, la Cucorăni, de-abia la 1 iulie 1967. Chiar de la această dată, el a început a face propagandă că Eminescu și-a avut legăturile cu Cucorănii, nu cu Ipoteștiul, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
struniți bine și băgați la vagoanele de vite, enumerăm pe: Mengold Wolf (Hotin), Schreier Selma (Cernăuți), Saierf Pesa (Briceni), Vainer Nusem (Vinița), Bibzer Iuham (Văscăuți), Kilamsch Ana (Noua Suliță), Sichman Ițic (Edineț), Diamond Faima (Tiraspol), Rosemberg Marcu (Hotin), Gudelman Tamba (Lipcani), ș.a. Pe un alt tabel mic se regăsește familia Andrei și Maria Corniță din Ciuculeni, județul Lăpușna, ce erau însoțiți și de fiica lor Anastasia ce pe atunci (1945) avea vârsta de 16 ani. Știind sigur că dacă se „repatriază
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1919; agent sanitar la Spitalul Florești, necăsătorit); Vasiliu Nadejda (Orhei; 2.01.1905; învățătoare în com. Stănoești, căsătorită); Roșu Elisabeta (Cahul, 14.10.1912; învățătoare la Blăgești, căsătorită); Tonciu Gheorghe (Bălți; 2.09.1910; învățător la Pogana; căsătorit); Negară Glicera (Lipcani, Orhei; 15.05.1918; lucrătoare la Fabrica de produse CAM [fermentarea tutunului, n.n.] Bârlad; necăsătorită); Stângă Maria (Cahul; 2.08.1911; muncitoare stabilită cu soțul la Murgeni); Soltan Tatiana (Orhei; 5.04.1898; muncitoare în com. Ivești, văduvă); Soltan Harisia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dispozitiv a fost dată vornicului Costache Conachi, supus direct autorității Divanului. Punctele de la Leova, Vadul lui Isac și Reni au fost închise pentru călători și mărfuri. Pentru traficul cu Basarabia n-au mai rămas accesibile decât punctele de la Sculeni și Lipcani, unde călătorii, indiferent de condiția lor socială, erau supuși unui control carantinal timp de 14 zile 22. Presa intră și ea în alertă. Astfel, după ce a publicat dispoziția adresată de mitropolitul Veniamin Costachi Duhovniceștii Dicasterii de a se trimite circulare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
așeza "pe linia Prutului și pe unde va afla mai cu îndemînare cordonuri cu apropiere unul de altul, întărind cu cea mai mare putere paza marginei"23. Și "Curierul romînesc" din București anunța înființarea carantinelor pe Prut, la Sculeni și Lipcani, din dispozițiile președintelui Divanurilor, generalul conte Pavel Dmitrievici Kiseleff, pentru preântâmpinarea răspândirii holerei, precum și tipărirea unei broșuri cu privire la această boală, care să se trimită personalului sanitar din țară, stabilindu-se o sută de pichete de supraveghere 24. Consulul francez la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara întăririi carantinelor de la Galați, Sculeni, Lipcani și Leova, având fiecare un director, un medic și doi slujitori, să se stabilească la Iași, în fiecare "cvartal" al orașului, câte un spital cu 25 de paturi (20 pentru creștini și 5 pentru evrei) și să se fixeze locurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
N. Iorga reia istoria monumentului din Vama în „Istoria armatei românești”, în capitolul - Decăderea militară a românilor (1692-1821): „Urmă în august lovitura din Ardeal a lui Mihai Vodă cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiași tătari și cu aceiași lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cap de bărbat Sculptură lemn, 2001 Erwin Alexandru Țigla Ursu Neculai Pictor Localitatea: Bacău Studii: Muncitor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. V Vacarciuc Policarp 1906 ? Pictor Născut în anul 1906, Lipcani, R.S.S. Moldovenească Studii: Mecanic auto Debut artistic - 1963 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 72, 127; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
tată de la vârsta de un an și afectat din prima copilărie de o boală de plămâni, marcat de lipsuri materiale și de catastrofele istoriei (război, foamete, deportări, colectivizare, stalinism), urmează primele șapte clase în satul de baștină, școala medie la Lipcani (1950-1953) și Facultatea de Filologie și Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, absolvită în 1958. Frustrat de trăirea plenară a vieții, recurge la mijloace compensatorii: rămânând acasă în lipsa mamei, plecată prin târguri în căutare de hrană, scrie poezii
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
de informații de toate felurile, de la cele importante și revelatoare până la detaliile anecdotice. Doi ani la rând (1946-1947) poetul s-a alimentat doar cu știr și lobodă; alți trei ani de foamete (1951-1953) i-a petrecut la școala medie din Lipcani; copilul a rămas orfan de ...doi tați și în cele din urmă și de mamă; de peste 30 de ani Grigore Vieru doarme doar 2-3 ore pe noapte; la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" i-a avut colegi pe Leonid Brejnev și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică se gîndea că, la o adică, ar fi avut un refugiu destul de aproape în caz de potop. Pămîntul, cît vedeai cu ochii spre Ghireni-Coțușca, spre Prut și Pădurile Lipcanilor din Basarabia sau spre pădurea Crasnaleuca, era pustiu și cuprins de semiîntunericul acela deprimant. Nici măcar vreo jivină, vreun animal, nu se arăta la vedere în toată pustietatea aceea. Cîțiva corbi croncăneau niște limbi doar de ei știute. Parcă erau scoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Articolul 1 Se aprobă realizarea obiectivului de investiții "Repararea podului pe D.N. 29 A peste râul Prut în zona Rădăuți - Lipcani", cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Se aprobă alocarea sumei de 4 milioane lei pentru aducerea la îndeplinire, în anul 1993, a Protocolului de conlucrare dintre Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului
HOTĂRÂRE nr. 698 din 9 decembrie 1993 privind aprobarea unui obiectiv de investiţii, precum şi alocarea unor sume din Fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123459_a_124788]
-
plânge). Când povestesc plâng. M-am născut la 10 iulie 1924, În Cernăuți. Părinții mei, Tvegauz Ludmila și Iacob, au fost medici stomatologi. Am copilărit cu soră-mea mai mare Margareta. Când am Împlinit 6 ani ne-am mutat la Lipcani, un orășel din Basarabia, unde părinții mei preluaseră un cabinet dentar lăsat moștenire de un unchi care decedase. Am urmat școala primară, cursurile gimnaziale și primele clase de liceu la Lipcani și Cernăuți. Am absolvit liceul În anul 1941 la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Când am Împlinit 6 ani ne-am mutat la Lipcani, un orășel din Basarabia, unde părinții mei preluaseră un cabinet dentar lăsat moștenire de un unchi care decedase. Am urmat școala primară, cursurile gimnaziale și primele clase de liceu la Lipcani și Cernăuți. Am absolvit liceul În anul 1941 la Lipcani, la sovietici. Tatăl meu a căpătat un pașaport - „pasport”, cum dădeau rușii. Ești tânăr mata, nu știi, dar se dădeau aceste așa-zise buletine de identitate - la ei era „pasport
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un orășel din Basarabia, unde părinții mei preluaseră un cabinet dentar lăsat moștenire de un unchi care decedase. Am urmat școala primară, cursurile gimnaziale și primele clase de liceu la Lipcani și Cernăuți. Am absolvit liceul În anul 1941 la Lipcani, la sovietici. Tatăl meu a căpătat un pașaport - „pasport”, cum dădeau rușii. Ești tânăr mata, nu știi, dar se dădeau aceste așa-zise buletine de identitate - la ei era „pasport”. Când tatăl meu a intrat să-și ia actele, cineva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apartamentul nostru din Cernăuți, așa că nu mai avem motive să revenim acolo, căci nu putem conta pe ajutorul lor. Și unde ați plecat? În septembrie 1944 ne-am mai revenit cât de cât și am părăsit Moghilevul - am plecat la Lipcani, unde părinții erau cunoscuți ca buni profesioniști. Ajunși la Lipcani, am primit un fel de Încăpere unde nemții și-au ținut caii, În curtea spitalului. Ne-am pus pe lucru și am curățat-o cât de cât și acolo ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
revenim acolo, căci nu putem conta pe ajutorul lor. Și unde ați plecat? În septembrie 1944 ne-am mai revenit cât de cât și am părăsit Moghilevul - am plecat la Lipcani, unde părinții erau cunoscuți ca buni profesioniști. Ajunși la Lipcani, am primit un fel de Încăpere unde nemții și-au ținut caii, În curtea spitalului. Ne-am pus pe lucru și am curățat-o cât de cât și acolo ne-am adăpostit cu părinții și cu copilul meu. Se terminase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au pătimit foarte mult. Și noi am pătimit, dar ei au pătimit și mai rău. Cei care au fost În Basarabia și au fost... În Transnistria. Nu, dar au fost mai Întâi În Basarabia. Cum au fost cei din orășelul Lipcani, că eu, de fapt, am trăit mulți ani la Lipcani. Este un orășel de graniță cu Rădăuți, Dorohoi. Însă noi am reușit să plecăm. După Întoarcerea În România v-ați mai Întâlnit cu oameni care au avut aceeași soartă, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au pătimit și mai rău. Cei care au fost În Basarabia și au fost... În Transnistria. Nu, dar au fost mai Întâi În Basarabia. Cum au fost cei din orășelul Lipcani, că eu, de fapt, am trăit mulți ani la Lipcani. Este un orășel de graniță cu Rădăuți, Dorohoi. Însă noi am reușit să plecăm. După Întoarcerea În România v-ați mai Întâlnit cu oameni care au avut aceeași soartă, care au fost În Transnistria. Mai vorbiți cu ei? (plânge) Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]