133 matches
-
fără impact ecologic în caz de pierdere pe la neetanșeitățile instalației sau în caz de fisurare a conductelor și a rezervorului; - conductele de legătură vor fi din cupru cu conținut redus de oxigen (pentru limitarea oxizilor de cupru) în vederea reducerii fragilizării; - lipiturile/sudurile se vor realiza utilizând procedee calificate și validate în conformitate cu prevederile normelor specifice în vigoare; - elementele de legătură flexibile (de exemplu: între circuitul frigorific și evaporator) vor avea o lungime care să corespundă spațiilor existente pe vehicul; c) pentru circuitele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219474_a_220803]
-
Fibră optică de plastic are miezul mai gros (în jur de 1 mm) și este potrivită doar pentru rețele scurte, de viteze mici, cum ar fi în automobile. Fiecare conexiune adaugă pierderi medii de aproximativ 0,6 dB și fiecare lipitura (splice) adaugă pierderi medii de aproximativ 0,1 dB. În funcție de puterea emițătorului și de sensibilitatea receptorului, daca pierderea totală este prea mare, legătura nu va fi sigură. Lumină invizibilă IR este utilizată în comunicațiile prin fibră de sticlă comerciale, deoarece
Cablu de fibră optică () [Corola-website/Science/326577_a_327906]
-
prin fibră de sticlă comerciale, deoarece are o atenuare mai scăzută în asemenea materiale decât în lumina vizibilă. Totuși, fibrele de sticlă transmit lumină vizibilă într-un mod convenabil pentru testarea simplă a fibrei, fără a necesită un echipament scump. Lipiturile pot fi inspectate vizual și ajustate pentru o pierdere minimă a luminii la locul de lipire, lucru ce maximizează transmisia luminii între capetele fibrelor care sunt lipite. Graficele de la Understanding Wavelengths În Fiber Optics și Optical power loss (attenuation) în
Cablu de fibră optică () [Corola-website/Science/326577_a_327906]
-
lăcașul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" ar fi fost adus pe la începutul veacului al XIX-lea din valea "Slăvești", atunci când satul a fost sistematizat și așezat de-a lungul văii. Pereții monumentului sunt lucrați din lemn de gorun, dar cu lipituri de lut, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I. Tinda scurtă este tăvănită, nava acoperită cu o boltă "a boutte", altarul acoperit identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de artist decorator. Recurgînd la tehnicile specifice metalului, artistul asamblează prin lipitura și sudura fragmente de tablă, de sîrmă, de rețea, urmărind permanent să pună în dialog materialele (inoxul luminos și cuprul nocturn), să contrasteze efectele de suprafață (neted și frămîntat) și stările materiei (forme cristelizate și aforme, soliditate și fluiditate). Obiectul
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
plumb). Începând cu 1 ianuarie 2000 benzina aditivată cu tetraetil plumb a fost interzisă în Uniunea Europeană. Această practică a încetat în multe alte țări din lume în efortul de a reduce poluarea toxică care afectează oamenii și mediul. Realizarea de lipituri pe plăcile de circuite imprimate Temperatură de topire relativ joasă de 327 grade Celsius, îl face ideal pentru a fi folosit ca material de lipire în realizarea lipiturilor la piesele electrice și electronice. Sârma de lipit conține 37-40% plumb și
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
de a reduce poluarea toxică care afectează oamenii și mediul. Realizarea de lipituri pe plăcile de circuite imprimate Temperatură de topire relativ joasă de 327 grade Celsius, îl face ideal pentru a fi folosit ca material de lipire în realizarea lipiturilor la piesele electrice și electronice. Sârma de lipit conține 37-40% plumb și 60-63% staniu (cositor) și are temperatura de topire de 183ș, respectiv de 187ș Celsius. În Uniunea Europeană, începând cu 1 iulie 2006, a fost interzisă folosirea plumbului și la
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
piesele electrice și electronice. Sârma de lipit conține 37-40% plumb și 60-63% staniu (cositor) și are temperatura de topire de 183ș, respectiv de 187ș Celsius. În Uniunea Europeană, începând cu 1 iulie 2006, a fost interzisă folosirea plumbului și la realizarea lipiturilor la obiectele și produsele electrice și electronice produse în UE, prin directiva cu privire la deșeurile provenite din echipamente electrice și electronice și prin directiva de restricționare a substanțelor cu grad de risc, care au intrat în vigoare la acea dată. În
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
produse în UE, prin directiva cu privire la deșeurile provenite din echipamente electrice și electronice și prin directiva de restricționare a substanțelor cu grad de risc, care au intrat în vigoare la acea dată. În Statele Unite, plumbul este încă permis în realizarea lipiturilor la aceste produse. Alte utilizări anterioare Plumbul este metalul ce a fost folosit în tiparul ce utiliza metal cald în secolul 19. Plumbul a fost folosit pentru proiectilele praștiilor, proiectilele originale ale muschetelor (gloanțele rotunde din plumb), astăzi ale puștilor
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
de Margina. Peste un fundament și un soclu scund din piatră de carieră s-au așezat tălpoaiele masive, cu secțiunea de 0,45 x 0,30 m. Pereții sunt ciopliți din bârne masive de stejar și acoperiți la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet de 0,90 m și patru stâlpi ciopliți din stejar. Nava
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă rectangulară, realizate din bârne și lipitură din lut. Cele mai mari se întindeau pe 80 de metri pătrați. În centrul așezării de la Parta a fost găsită și o piață centrală, având un sanctuar, cu altar monumental și o statuie a Zeiței-Mame cu corespondent masculin. În aria
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
MECIPT-1 a fost un calculator de prima generație, conceput ca o mașină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice (triode), peste 20000 de condensatoare și rezistoare, 30 km de fire și 100 000 de lipituri. Puterea consumată era de c. 10 kW. În epocă exista puțină documentație, datorită aplicațiilor militare ale calculatoarelor. Documentația de care se dispunea era în majoritate de proveniență sovietică, pentru calculatorul M-3. Exista un protocol („conceptul Sofia”) între țările ce
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una dintre deficiențele bisericilor de lemn, și anume cea a frigului în sezonul rece; acest procedeu constructiv a permis mărirea considerabilă a spațiului interior al bisericilor. Acest sistem de
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
simboluri ale identității naționale. În perioada ce a succedat apariției uneltelor din piatră și a trecerii la viața sedentară, se remarcă modul de dispunere a așezărilor. Locuințele, de formă rectangulară, sunt construite la suprafață din pari, împletituri de nuiele și lipitură de lut, având una sau două încăperi. Adesea erau situate pe forme de relief dominant și fortificate cu șanțuri, diguri și mai târziu cu ziduri de piatră. În acest sens, se remarcă fortificația descoperită la Cornești, care este considerată una
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
trebuia plătit și curentul, astfel că Ion Timuș s-a văzut nevoit să termine aceste scene în doar 2 zile. Montajul a fost făcut la Viena, în laboratoarele specializate ale lui Oskar Berka, care permiteau obținerea unei copii pozitive fără lipituri. Întors în țară cu trei exemplare ale filmului, Timuș a plătit vamă ca pentru un film străin. Petițiile înaintate la Direcția Vămilor au rămas fără răspuns. Premiera a avut loc la 13 martie 1928, la cinematograful Capitol. Toate criticile au
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
a scoate textul de sub semnul admirației față de Hitler. Dacă noua variantă poate fi privită ca un simplu exercițiu de dexteritate în versificare, o nouă lectură a celor câteva articole compromițătoare se impune, pentru a constata în ce măsură părțile infamante erau simple lipituri la texte care se situau, în esența lor, în șirul de idei caracteristice gândirii filozofice a poetului matematician, așa cum se constituie ea pe parcursul întregii sale activități intelectuale, deci din deceniul al doilea până în deceniul al șaselea. Scrisoarea reprodusă aici scoate
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
se întretaie, oglindind numai confuzia mintală a unui povestitor dezorientat. Scrisul ambelor volume rămâne totuși deopotrivă de vulgar, dezlânat și mai ales cleios, căci procedeul de construcție al acestei clădiri de chirpici e în mod vizibil bazat pe aglutinare și lipitură. În rezumat, Întâlnire la Judecata din urmă e o încercare de a-și construi prin mistificări o autobiografie scrisă cu lacrimi de crocodil. E o carte de obscure răzbunări personale, de mărunte hărțuieli, mai ales cu colegi de generație ai
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
al monumentului nu se sfârșește aici, ci mai mult contrazice tot ce învață în zilele noastre un arhitect: Construcția nu a avut niciodată fundație. Întreaga greutate stă pe stâlpii îngropați, care o asigură și la solicitările orizontale dimpreună cu contraforții. Lipitura din pământ pe împletitură s-a făcut până la nivelul solului natural. Construcția nu a avut practic nici o orizontală, poate doar inițial la grinda peretelui dintre altar și naos și la grinda peretelui dintre naos și pronaos, acum ambele deformate. Pardoseala
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
natural. Construcția nu a avut practic nici o orizontală, poate doar inițial la grinda peretelui dintre altar și naos și la grinda peretelui dintre naos și pronaos, acum ambele deformate. Pardoseala din pământ lipit a fost curățată de straturile succesive de lipitură, și s-a dovedit că pardoseala inițială urma aproximativ înclinarea terenului, cu diferențe de 12 cm între un colt și altul. Același lucru este valabil și pentru grinzile peste împletitură și pentru marginea de jos a acoperișului. Construcția nu a
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
suprafețele joncțiunii nu sunt aduse la plasticizare sau topire, doar aliajul de lipit fiind adus la starea fluidă. Ca materiale de adaos la brazare se folosește alama, dar se pot folosi și alte elemente, cum ar fi cuprul sau argintul. Lipiturile tari se folosesc la îmbinarea țevilor de apă, combustibil, aer comprimat sau în diverse alte locuri care necesită o rezistență mecanică mai ridicată.
Brazare () [Corola-website/Science/332834_a_334163]
-
și de a-l împiedica sa se afunde; porțiunea de stâlp care se găsea în pământ avea, de cele mai multe ori, formă circulară, iar partea care se ridica deasupra solului era cioplită în patru muchii, permițând realizarea unui perete circular cu lipitură de lut; în fiecare stâlp erau înfipte piroane terminate în inel sau în "L", cu floare mare, rotundă sau rectangulară. Spre deosebire de cercurile de piatră, cercul stâlpilor de lemn este întrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
ce-a luat/ în sine priveliștea și-mprejurarea, lăsînd/ pe loc apneea, absențanfricoș ată, de eclipsă” (Fulger); „Ne priveau apoi lacomi văpăile colorate din palme” (Printre cei primejdioși); „O piatră căzînd prin vidul cosmic, arsă de tot, postumă. Tristețea-i lipitură de pe flăcări” (Interiorul lucrurilor); „ai voie să bei/ în sinea ta pentru focul devorator” (Politețe). Astfel s-ar putea explica senzualitatea nesățioasă, transferată în imagerie, a poetei. Focul posedă o dublă semnificație simbolică, în funcție de modul în care e obținut. Dacă
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]