99 matches
-
Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață. Cu personaje mitologice, dar și cu gospodari harnici, pescari din tată-n fiu, cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cele mai multe păreri nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinti (cum este numit de către localnici) din județul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul mănăstirii Putna, Ioasaf, prin care li se permitea staroverilor ruși așezarea pe moșia mănăstirii. În 1784 este înființată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
alăturate acesteia se întind pe întreaga perioadă a secolului al XVIII-lea. Din 1740-1741, localitatea Sarichioi din județul Tulcea devine un centru important al cazacilor nekrasovi, cu o organizare remarcabilă a vieții sociale după regulile „Legălmântului lui Ignat”. Alte sate lipovenești vechi din Dobrogea (secolul al XVIII-lea) sunt: Slava Rusă, Carcaliu, Jurilovca.'' Deoarece misiunea noastră de dascăli de gimnaziu sau de liceu rămâne cea de predare-învățare și nu cea de cercetare, aceasta fiind atributul învățământului universitar, am preferat să iau
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
poate nu e prea târziu să recuperăm. Dacă am curăța Delta Dunării de sticlele de plastic, ar fi un paradis terestru. Acolo, într-o casă acoperită de stuf, turiștii ar putea mânca un pește făcut la proțap și o ciorbă lipovenească și ar retrăi atmosfera imemorială a civilizațiilor născute lângă ape. De ce ne este așa de greu să prețuim ceea ce avem deja și ținem să fim imitatori ieftini cu orice preț? Bucovina ar putea fi o destinație turistică rurală extraordinară dacă
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
Era caldă, băloasă, vag acră și parcă-mi murise și-un țânțar în ea. „Eternitatea s-a născut la țară!” - știu. Dar acum nu era eternitate era un continuu prezent din care n-ai cum să mai scapi: un Matrix lipovenesc! Ceva primitiv, periculos și cel mai înfricoșător, era nesfârșit. - Io-te, până și “albitru” s-a prins!reînvie soacra, mai cu juma de gură. Nici el nu ține cu ai noștri, numa’ tu te-ai dat cu ei... Ei fură
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
Paul Polidor” volumul de versuri semnate de Mihail Sinelnikov, „Prietenul/ДРУГ ”, în transpunere românească realizată de Paul Polidor și subsemnatul (fiecare cu parcela lui de tălmăciri). Aceeași prestigioasă editură, în anul 2015, tipărește o nouă culegere de poezii, „ДОМ/Casă lipovenească”, de sus menționatul poet rus, în traducerea exclusivă a lui Paul Polidor. Dar cine este, pentru cititorul nefamiliarizat cu literatura rusă contemporană, Mihail Sinelnikov? Este, în primul rând, un reputat poet care și-a pus distinct amprenta pe evoluția liricii
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
для птицы И погребов хмельная благодать, Когда отплыть готовы половицы И печь по словущучьему шагать !... И где-нибудь, где глохнет грай вороний, Где волчье око пьет сырую мглу, Сидит лягушка в огненнойкороне И стережет проросшую стрелу. ------------------------------- Бухарест. Музей села, 1977 CASĂ LIPOVENEASCĂ lui Dumitru Balan Casă de lipoveni. Din colț icoana Blagoslovește plutele cu scut, Căci, iată, biată așchie ca pana, Din schisma dură unde ai căzut ! E strâmbă, dar, corabia salvării, Un trup de bârne brut, rudimentar. Stătea cerdacu-n cântecul uitării
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
Statutul Bisericii Reformate (D.591/1949). 9.Statutul de organizare și funcționare a Bisericii Armeano-Gregoriană (D. 593/1949). 10.Statutul de organizare și funcționare a Cultului Evanghelic Luteran C.A. (D. 627/1949). 11.Statutul Cultului creștin de rit vechi (lipovenesc) - (D. 637/1949 - c.m.u.). 12.Statutele de organizare și funcționare ale: Cultului creștin baptist, Cultului creștin adventist de ziua a șaptea, Cultului creștin după evanghelie, Cultului penticostal sau Biserica lui Dumnezeu Apostolică și Federația reprezentativă a cultelor evanghelice
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
funcționând în sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți, ca de pildă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar care cuprinde și așezări din partea centrală a Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De altfel, Ion Ionescu de la Brad afirma, referindu-se la locuitorii Dobrogei, că: "Turcii și românii sunt cei mai numeroși, cei mai vechi locuitori ai Dobrogei"145. Locuitorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acestei statistici, în sangeacul Tulcea, cuprinzând cazalele: Tulcea, Chilia, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Hârșova, Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte etnii 155. Constatăm, în concluzie, conform rezultatelor statisticii guvernatorului rus al Dobrogei, că după mai mult de patru secole și jumătate de stăpânire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constantin Bălăcescu, monumentul a fost inaugurat la 14 septembrie 1900, dată la care prefect al județului Tulcea era domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
232 de fântâni. La începutul secolului al XIX-lea, în apropierea satului Slava Rusă a fost construită o mănăstire de călugări. Ulterior, în anul 1804, a fost construită și o mănăstire de călugărițe. În satul Slava Cercheză existau două biserici lipovenești. Una dintre ele, aparținând sectei popovilor, fusese construită în anul 1830, iar cea de-a doua, aparținând sectei bez-popovilor, a fost construită în anul 1881. Exista o biserică și în satul Baș-Punar. Aceasta a fost construită de către locuitorii satului în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în anul 1881. Exista o biserică și în satul Baș-Punar. Aceasta a fost construită de către locuitorii satului în anul 1886 și avea un preot român și un cântăreț rus828. În satul Slava Rusă existau 3 școli, dintre acestea două fiind lipovenești. Fiecare școală avea câte un învățător. Cea de-a treia școală din sat a fost construită în anul 1888 de către statul român și avea un învățător și 40 de elevi. În satul Baș-Punar exista o școală mixtă fondată de către locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de diferite naționalități, au ales oamenii cei mai onești și cei mai avuți la consiliele comunale"958. Orașul Chilia Veche, situat pe malul drept al brațului Chilia, era cel de-al doilea oraș al plasei Sulina. Aici existau două biserici lipovenești și o biserică rusească. Aceasta din urmă a fost construită în anul 1854 și avea hramul "Sfinții Voievozi"959. În anul 1879 la Chilia Veche a fost înființată o școală mixtă. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul avea: 475
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prăvălii 976. În aceeași perioadă, populația localității era de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 592 erau ruși, 108 greci și 102 români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești, câte una în fiecare sat. După anul 1878 în comuna Sfiștofca au fost înființate două școli. Populația era formată din lipoveni, principala ocupație a acestora fiind pescuitul și creșterea vitelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 121 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ivan Cona, Carpov Vasile, Serghei Malafei și Lazăr Daniel 1107. Alături de aceștia au fost numiți în consiliul comunal domnii Gabriel Caracaș și Avram Iahor 1108. Primar al localității Ghizdărești a fost numit Serghei Malafei. În satul Ghizdărești exista o biserică lipovenească, în timp ce, biserica ortodoxă din satul Tichilești a fost construită în anul 1895 având hramul "Sf. Gheorghe"1109. În această din urmă biserică serviciul religios era oficiat de către un preot. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în satul Ghizdărești, dintr-un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
luminișul Un ochi de apă moartă. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf, sfâșietor de trist scâncind, Sau cai tătari, dând roată fără frică, Sălbăticiți, nechează pe un grind. Amurgu-mbracă Delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc, Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenușiu îl împânzesc. Vaporul taie noaptea șoptitoare, Și valul ce se-ntunecă-ntruna, Când cele cinci coline cresc în zare, De aur vânăt cum e pruna. Cerințe: 1. Selectați expresiile artistice 2. Scrieți cinci
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mulțumit că am pus copilului numele de Mircea și, cotită necotită iată-ne în posesia a două perechi de nași! Am plecat cu toți la biserica din Lărgeanca, unde era preotul Vitalie Busuioc. În Necrasovca era și episcopie, dar era lipovenească și sărbătoreau pe stil vechi. Dăm certificatul de naștere preotului care, după ce-l citește, spune: Nu putem oficia Sfânta taină a Botezului fiindcă numele Mircea nu este înscris între sfinții din calendar”. Cu toate parlamentările nașului Vernescu preotul nu s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și pelican, poate să Îndure o asemenea flămânzenie! Și, de Îndată ce au zărit, pe sol, acea uscătură, care acum semăna cu o fostă, mai mărișoară, broască țestoasă, urgent veni În picaj, o apucă În gura-i cât o treucușoară de pe la fântânile lipovenești de pe nu tare departe de Dunăre, și lată cât niște lopățele pentru mânat barca, și se pierdu, cu ea, În zare, spre acolo, spre unde nu se mai observă, licărind stins, un ochi de apă, dintr-o fostă mare baltă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
spitalelor, mănăstirilor mai însămnate, puindu-se capăt esploatării prin călugări străini, care se îmbogățeau aici în țară și ridicau cu banii noștri institute grecești. Dar guvernul român nici a gândit vrodată să ieie în administrarea sa averea bisericilor catolice, protestante, lipovenești etc., care nu sunt biserici ale statului român. Și nici în Austria n-ar fi cutezat nimeni până la acești parveniți să ridice pretenții asupra averei unei biserici neatârnate, neconfundabile cu statul austriac. În fine cabinetul Hohenwart, care din nenorocire pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
undeva, cândva). Un bun subiect de speculație azi, cu "mobilitățile demografice" care au zguduit constituția celei de-a Va Republici Hexagonale, unde Egalitatea (oricum virtuală) pare a se retrage, spăsită, în fața obsesiei Legalității. M-am amuzat, cândva, scriind despre "exotopia" lipovenească în spațiul românesc. Dar dacă problema ne/re)găsirii rostitorului în lume ca premisă a comunicării ar fi trăită nu la nivelul unei comunități (ca rezultat al complicațiilor geo-politice) și ar fi fost asumată ca modus essendi de un singur
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
restrîns onomasiologic). Cernat poate avea la bază sl. Cernatŭ, dar ar putea să fie și o formație romînească (dat fiind sufixul -at), poate intermediată de antroponimie (a se vedea numele de persoane Cernat, Cernești, Cernătești). Cernavrusca este o formație neoslavă, lipovenească (poate un diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un antroponim de la care s-a format numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
070 în 1930 la 415 în 1977), germanilor (12 023 față de 550) și grecilor (de la 7 743 la 635). Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 275 Structura etnică din 2002 este asemănătoare celei din 1977, cu unele mici nuanțe: scăderea populației lipovenești cu 2 475 de persoane și creșterea etnicilor turci cu 5 914 persoane. Comportamentul electoral în localitățile plurietnice Comunitatea turcă din Dobrogea Cu o populație de 27 580 de locuitori (85.9% din totalul populației de etnie turcă din țara
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]