12,623 matches
-
era elev, și nici episodul biografic cu profesoratul său la catedra de profil a unei școli băcăuane -, ci ea se manifestă într-un plan mult mai adînc, în substratul unei sensibilități și al unei viziuni care îi definește esențial starea lirică și capacitatea de articulare, adică înseși resorturile intime ale expresiei sale poetice. Toate aceste dimensiuni ale sensibilității bacoviene reies foarte exact dintr-o carte a cărei carieră n-a fost nici pe departe la nivelul pe care o asemenea performanță
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
altfel decît în materia cuvintelor și în interstițiile lor albe. Aici, în imagine, ea are o mai pregnantă dimensiune senzorială, tactilă aproape, care nu exclude nici particuralizările și nici incursiunea psihologică. într-un anumit fel, ceea ce ,,pierde" Bacovia în discursul liric, adică obiectualitatea și tactilitatea lumii, conservă în viziunea și în construcția formelor plastice, alcătuind, astfel, un întreg pe care cartea aniversară îl susține cu multe argumente.
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
cu personaje ale unui anume timp, al său, care este și al istoriei anilor, mai ales a anilor de restrângere a activității gazetărești, din timpul războiului, pentru 1917 sumarul necuprinzând decât trei titluri, dar mai ales avalanșă de belșug epic, liric și usturător critic al povestitorului de istorie care se vădește a fi în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului 1919. Nu am găsit nici o informare dacă ediția are în vedere includerea jurnalului. Fragmente din el au fost
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
soi de ciuda a "cumințeniei" împotriva ei înseși, ce ajunge a se congestiona, a se convulsiona imagistic în ciorchini de sintagme baroce care par a divulgă nostalgia unui registru senzual, opulent, împiedicat de interiorizarea meditativa, de subțierea analitică a sîngelui liric. Frînturi de mituri vizează în atari unde de fierbinte visare: "Despicata de o rază în mijlocul străzii/ (era viziunea integrală a morții);/ pieptul răsfrînt ceară adunată sub flacăra;/ mărul oprit de frăgezime uranica/ straluminindu-i sacii cu alge ai plămînilor;/ inima desenată
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
Irina Marin Volumul de poezie Acul și steaua al domnului Gheorghe Grigurcu se înscrie în zona metaforicului revelatoriu. De dimensiuni reduse, epigramatice, poemele sale au, de cele mai multe ori, concentrația lirică a unui haiku și calitatea acestuia de a surprinde instantaneul fulgurant al unei stări trecătoare: "Buzele crinului/ înverzite de iarba/ pe care atât de discret/ o paște"; sau: Un munte/ cum un uger/ nemuls;" sau: "Vântul: o vânătaie/ pe obrazul
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
prin revelarea consubstanțialității cosmicului cu miniaturalul. Idiosincratica înlocuire a adverbului de comparație "ca" prin "cum" devine marca formală a acestei viziuni neo-simboliste exprimate prin analogii sinestetice: "...argintăria transpiră cum pielea unei fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum merele coapte..." (Aventură). Substanța lirică a acestor poezii pare a se revendica de la constatarea călinesciană potrivit căreia amestecul de regnuri este în sine poetic. Alăturarea nestingherită a unor cuvinte din registre semantice disjuncte dizolvă limitele conceptuale convenționale, scurtcircuitând inerțiile limbii. Versurile domnului Grigurcu se rup
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
fericire, "nemoralizat" universul românesc. E apreciată îndrăzneala experimentelor literare, cum ar fi realismul atroce, dus pînă la suprarealism, din Familia lui Pascual Duarte, ori introducerea în literatura spaniolă a "simultaneismului" (tratarea, în paralel, a unor scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu numai scriitorul se bucură de elogii, ci și omul, căruia i se prețuiesc în repetate rînduri voința și energia, fiind aparat de acuzațiile de franchism și plagiat. Așadar, s-ar putea susține
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
scriitorului spaniol Carlos Ory de a vizita România "când s-o restaura", "să meargă cu mine în patria mea", el căruia îi era familiară figura lui Vasile Pârvan "pe care o așeza între Renan și Nietzsche; și are cea mai lirică idee despre țară, pe care i-am descris-o eu". Toate sunt părți elocvente pentru închegarea unui portret mai viu decât orice dată strict informativă. Ele dezvăluie trăiri paradoxale între limitele dintre planul trăirii profunde, tăcute, și aceea a unei
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
bilioasă (atrabiliară). Poetul dă impresia de a-și demonstra la fiecare pas postura de "ins zidit și răstignit în joc", de victimă nu doar a "jocului" estetic, ci și al celui cosmic. Înciudarea sa morală sporește la rîndu-i pe seama celei lirice, căci una o îngroașă pe cealaltă. Apare un cerc închis al semnificatului și semnificantului ce se întrepătrund în chip inextricabil. Astfel, spre a impresiona, concretul devine și mai... concret (în fond este reliefată ideea de concret), după cum un text s-
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
triumfală prin reorientarea ei secundă, "formală", către rodnicie. Estetizarea declinului, a morbidului, a degenerescenței nu e oare o absolvire a lor sui generis? Viața în accepția ei rodnică (sacrală) se reîntoarce în planul creației ce-o restructurează (reabilitează) în ficțiunea lirică, potrivit cerințelor, acesteia. Să ne reamintim, ca avînd un caracter de generalitate, celebra proclamație a lui Arghezi: Din mucigaiuri, bube și noroi,/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi". Meritul lui Liviu Georgescu consistă în curajul de-a relua filonul escatologic
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
și America de Sud, iar corpul editorial îi include pe Ștefan Stoenescu și Adam J. Sorkin, din America, si pe Mihai Ursachi din România. Pe lângă ei apar mari necunoscuți că Dan Dănilă, Petra Vlah, înși cu "adâncă simțire" și "emoții au-tentice", tresăltări lirice și clișee despre poezie și specific național dătătoare de dureri de minte. Citam: "Omenirea are nevoie de oxigenul poetic și poezia este un bun universal;" Poezia s-a nascut (precum artă în general) dintr-o necesitate imperioasa de a împărtăși
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
care se păstrează inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
amplă cercetare ce i-a fost închinată, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946). Capital pentru concepția lui Șerban Cioculescu despre poezie ni se înfățișează eseul său intitulat O privire asupra poeziei noastre ermetice, cu care se deschide volumul Aspecte lirice contemporane (Casa Școalelor, 1942). Avem a face cu un conspect de bun simț și deopotrivă penetrant asupra fenomenului liric modern, care, pe de o parte, înregistrează o înaltă cotă de înțelegere datată, iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Cioculescu despre poezie ni se înfățișează eseul său intitulat O privire asupra poeziei noastre ermetice, cu care se deschide volumul Aspecte lirice contemporane (Casa Școalelor, 1942). Avem a face cu un conspect de bun simț și deopotrivă penetrant asupra fenomenului liric modern, care, pe de o parte, înregistrează o înaltă cotă de înțelegere datată, iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem? - se deschide actualității cu semnificații cvasiintegral nealterate. Exegetul pornește de la constatarea disjuncției expresiei lirice de "limbajul clar" al prozei
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
și deopotrivă penetrant asupra fenomenului liric modern, care, pe de o parte, înregistrează o înaltă cotă de înțelegere datată, iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem? - se deschide actualității cu semnificații cvasiintegral nealterate. Exegetul pornește de la constatarea disjuncției expresiei lirice de "limbajul clar" al prozei, prin obscurizare, a "divorțului", în curs de adîncire, între scrisul poeților și limba orală. E vorba de un efect al romantismului ce se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
îi este dat să-l interogheze, unicul care îi poate furniza elemente pentru judecata, sa, martor pe care, dacă îl scapă, nu-l mai poate înlocui cu nimic altceva"). Critica ce se cuvine a se aplica "modului propriu al sensibilității lirice, de ordin interior și de expresie ermetică", n-ar putea, așadar, fi, socotește Șerban Cioculescu, decît una de "intuiție simpatică" a obiectului, care cere "o conivență a simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
ani, scrie Șerban Cioculescu, s-a făcut apropierea dintre poezie și rugăciune. Ferindu-ne de identități pripite, vom încuviința însă că starea de poezie e într-adevăr înrudită cu starea de extaz și de har a evlaviei religioase, că interiorizarea lirică se aseamănă cu spovedania. Fără profesie de credință religioasă, poetul care se minunează de tainele firii și care comunică descifrările sale sfioase se apropie de esența extazului religios. Numai așa se explică faptul că numeroși poeți moderni, fără să "atace
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
fior de natură religioasă prin sensul misterului de care sînt stăpîniți". Să observăm apropierea pozițiilor. Fără a se ridica împotriva "poeziei pure", înrudite cu extazul religios, precum, bunăoară, Paul Souday (criticul francez cu care-l asemăna E. Lovinescu), autorul Aspectelor lirice contemporane vădește, dimpotrivă, în ciuda vocației sale intelectualiste, "laice", o remarcabilă înțelegere pentru o asemenea perspectivă "de adîncime". Henry Bremond însuși va admite, în cadrul amplelor controverse ce le-a iscat, că factorii raționali joacă un incontestabil rol în elaborarea poemului, deși
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Maier, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu, Cvartetul ieșean de coarde �Ad Libitum", tinerii muzicieni violonistul Alexandru Tomescu și violoncelistul Răzvan Suma; ...și-au dat concursul actorii Valeria Seciu, Ion Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan care au recitat din lirica eminescină; ...concertele au beneficiat de sonoritățile mai mult pitorești mai puțin perfecte dar atât de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat în România literară, Grigore Tănăsescu notează: ,, Traiectoria lirică a scurtei sale vieți (1802-1850) îmbrățișează zbuciumata epocă napoleoniană... Creația lui se nutrește din ideile iluminismului și din raționalismul antidogmatic al lui Lessing, iar în expresia sa artistică continuă tradiția acelui Lebensgefuehl inaugurat în poezie pe plan european de Goethe
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
tradiția acelui Lebensgefuehl inaugurat în poezie pe plan european de Goethe. Spiritul epocii, cumpănă între romantism și criticismul social și estetic care avea să ducă la realism, grefat pe înclinațiile lui temperamentale, și-a pus pecetea pe întreaga creație a liricului austriac. Familia de spirite în care este încadrat este cea a lui Heine, Freiligrath și a compatriotului său Anastasius Gruen, scriitori deopotrivă lirici și revoluționari. Convertirea setei de libertate în substanță lirică rămâne semnul distinctiv al creației lui Lenau" 4
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
să ducă la realism, grefat pe înclinațiile lui temperamentale, și-a pus pecetea pe întreaga creație a liricului austriac. Familia de spirite în care este încadrat este cea a lui Heine, Freiligrath și a compatriotului său Anastasius Gruen, scriitori deopotrivă lirici și revoluționari. Convertirea setei de libertate în substanță lirică rămâne semnul distinctiv al creației lui Lenau" 4). Un bun combatant este esteticianul Liviu Rusu, prezent în Lenau-Forum nr. 2, 1970 cu Eminescu und Lenau. În fine, o sinteză a lui
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
și-a pus pecetea pe întreaga creație a liricului austriac. Familia de spirite în care este încadrat este cea a lui Heine, Freiligrath și a compatriotului său Anastasius Gruen, scriitori deopotrivă lirici și revoluționari. Convertirea setei de libertate în substanță lirică rămâne semnul distinctiv al creației lui Lenau" 4). Un bun combatant este esteticianul Liviu Rusu, prezent în Lenau-Forum nr. 2, 1970 cu Eminescu und Lenau. În fine, o sinteză a lui Horst Fassel asupra căilor străbătute până în 1989, Lenau und
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Gesturi de cremene își fac semn". Despletire e o altă încercare poeticească: Cînd eram în lună/ Eram sperie-lună// Cînd eram în soare/ Eram sperie-soare// Cînd eram în tine/ Mă speriam de mine..." Bravo, pentru sinceritate! Leacul pentru astfel de sperieturi lirice ar fi Poșta redacției de la niscai publicații, nu pagina a treia, cu poză, a unei reviste care de la Rîm se trage. * În ARGEȘ (august), după ce deplînge într-un lung, lung editorial "decăderea" liricii actuale, dl Mihail Diaconescu își rezervă dreptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
un lung, lung editorial "decăderea" liricii actuale, dl Mihail Diaconescu își rezervă dreptul de a ilustra și "resurecția" ei și anume prin cîțiva poeți publicați de revista pe care o conduce: Radu Cârneci, "indiscutabil unul dintre cei mai importanți autori lirici din întreaga istorie a literaturii noastre", Amalia Elena Constantinescu, "autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă creație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]