586 matches
-
era de foarte multe ori amintit în scrierile sale, a fost tradus de prolificul Th. M. Stoenescu, care a tradus, printre altele, „Manfred, Corsarul, Întunerecul și Mazeppa”, operă spectaculos de romantice, dar și câteva erotice elegiace. Reluarea lui Byron la Literatorul se datorește în primul rând inclinațiilor pașoptiste ale lui Macedonski, care îl vedea pe Heliade că pe un maestru. Pentru el, Bayron însemna întruchiparea supremă a revoltei antifilistine, a geniului sortit să sesizeze râul contemporaneității. Adrian Marino în „Opera lui
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
încă de la primele pagini prin scriitura originală de un intelectualism delicat, anunțînd o poetă cu destulă experiență și evidente disponibilități. Acest debut aduce, fără doar și poate, certificatul de calitate al unuia din fructele de soi ale cenaclului și revistei Literatorul pe care regretatul Mircea Micu a avut într-adevăr dreptate să le cultive. „Cred că e pe drumul potrivit, fiind geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Vasiliu. În familie i se spunea Iorguț. Cursul primar și gimnaziul l-a urmat la Bacău, nefiind un foarte bun elev, dovedind în schimb talent la desen, caligrafie, muzică și gimnastică. A scris versuri din timpul gimnaziului, debutând în revista „Literatorul” condusă de Al. Macedonski, cu o poezie semnată V. George. Și-a luat licența în drept, dar nu a profesat avocatura, ci a predat desenul și caligrafia în școli, a fost bibliotecar, copist și șef de birou la Ministerul Muncii. Ca
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1442357825.html [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
și averea unei generații. (ziarul „Timpul” din 18 aprilie 1879). Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. (Scrisoarea III) Vreți să spuneți că e vorba despre o inversare a axului valorilor? Trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranții și proștii - administratori ai statului român. (ziarul „Timpul” din 15 mai 1879). Trădătorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Rodica Elenă Lupu, ale cărei versuri și nobile fapte editoriale mă fac să sper că literatura română nu va rămâne singura în noaptea istoriei. Cu prețuire și drag, Emil Lungeanu Membru al Uniunii Scriitorilor Secretar general de redacție al revistei Literatorul, București, 2013 Referință Bibliografica: Rodica Elenă Lupu - profil de scriitor sau „Tainele mării nu se cunosc de pe mal” / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 42, Anul I, 11 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elenă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Rodica_Elena_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretutindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
dinspre efuziunea lirica spre erudita și deloc facilă exegeza literară sau exersându-și abilitățile publicistice în jurnalul sau de călătorie (jurnal restemanian: nu simple adnotări itinerante, ci minuțioase prezentări socio-cultural-istorico-geografice ale locurilor de pelerinaj), Georgeta Minodora Resteman rămâne, totuși, un „literator”, care vibrează, respira și trăiește prin poezie. Versurile sale, dăruite tuturor, îi demonstrează încă o dată rafinamentul și sensibilitatea literară. Fiecare nou volum de poezie, debordând de romantism - uneori vis, alteori dezamăgire, dar niciodată renunțare și abandon - este o bucurie pentru
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – POEME PENTRU UN VIS de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347962716.html [Corola-blog/BlogPost/343612_a_344941]
-
tematică, precum și în ceea ce privește calitatea și originalitatea acesteia. Rămânând fundamental poet, a abordat în egală măsură lirica, proza, dramaturgia, eseistica; a tradus, a condus revista Ramuri, a fost directorul Editurii Scrisul Românesc, a inițiat și condus o nouă serie a revistei Literatorul, a lucrat ca redactor la revista Luceafărul și la studioul Animafilm, după ce făcuse studii la Liceul militar din Predeal și studii filologice la Iași, urmate de burse în Germania și SUA. Debutând în revista Viața studențească în 1957, iar în
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comemorare_marin_sorescu.html [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
ale culturii române din țară și din diaspora, de pe toate palierele de vârstă, dar care au în comun aceeași vibrantă fervoare tinereasca, pusă în slujba culturii și a românului - în genere. Sunt prezenți și foarte tinerii aspiranți la titlul de literator, pentru care George Rocă duce o muncă de mucenicie, prin susținerea și eforturile sale fabuloase. Impresionantă este campania pe care autorul a dus-o în sprijinirea și promovarea participanților la concursul de eseuri „România mea”, organizat de PNL Vaslui, în
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
Alexandru Ioan Cuza‚ din Iași, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, etc. A fost membru în comitetele redacționale ale revistelor: „Cum vorbim”, „Limba română”, „Cronica”, „Revista română”, „Literatorul” , a fost redactorul responsabil al „Analelor științifice ale Universității”, începând din anul 1964 și până în 1977. În paginile acestor reviste și-a publicat o mare parte din lucrările sale, și-a făcut cunoscută activitatea de lingvist și filolog, dar și
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gavril_istrate_un_intelectual_al_florin_tene_1363615358.html [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
național-patriotic, încât era aproape Von Bismarck să declare război României. A fost nevoie ca Grădișteanu împreună cu D.A. Sturdza să plece la Viena să îi ceară scuze împăratului. Și parcă acestea n-ar fi fost de ajuns, Alexandru Macedonski, publică în „Literatorul” o epigramă prin care va arunca în aer liniștea așternută asupra bolii lui Eminescu: „Un X... pretins poet-acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum... L-aș plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun, / Căci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pucuri-de-intelepciune/ [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
boala Parkinson, Cristina Necula a fost victima unui tratament aplicat greșit; acest caz de malpraxis a favorizat boala de care suferă în prezent, encefalomielită demielinizantă cu parapareză dreaptă). A publicat articole de specialitate în revistele culturale: Caietele Eminescu, Caiete Critice, Literatorul, Argeș. Referință Bibliografică: Cristina Maria NECULA - POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI - COMORI DE MIR / Cristina Maria Necula : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Maria Necula : Toate Drepturile Rezervate
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
și vol. 2. etc., Enciclopedia Academiei Dacoromâne (patru volume) - 2013, Simbioze lirice (Antologie de poezie - Anamarol), 2013 . A publicat proză, poezie, eseu, critică literară, cronică de evenimente cultural-literare, epigrame, catrene, povestiri în proză și în versuri pentru copii, în revistele: „Literatorul”, „Argeșul”, „Oglinda Literară ”, „Albina Românească”, „Vatra veche”, „Luceafărul”, „Cafeneaua Literară”, „Vitralii”, „Dacoromânia”, „Pietrele Doamnei”, „Răsunetul”, „Agora Literară”, „Moldova Literară”, „Lumină Lină”, „Paradox”, „Contraatac”, „Amurg sentimental”, „Revista Societății Scriitorilor Români”, „Agero”(Stuttgart), „Luceafărul Românesc”, „Monitor Cultural”, „Neamul Românesc”, „Slova Creștină”, „Viața
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ioana_stuparu_prezentare_g_ioana_stuparu_1388601909.html [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
2008 a fost cronicar al proiectului „Întâlniri cu scriitori”, organizat lunar de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce au avut ca temă Spiritualitatea. Titlurile lucrărilor: „Ce înseamnă a fi fericit”, „Mesaje divine
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ioana_stuparu_prezentare_g_ioana_stuparu_1388601909.html [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
de poeta Victoria Milescu, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu, București (BMMS). În 2010 a fost cronicar al Cenaclului „Mircea Micu”, (sediul BMMS), iar din 2011 este cronicar al Cenaclului „Literatorul”, în ambele cazuri publicarea articolelor reprezentând rubrică permanentă în revista „Literatorul”, editată de BMMS, București. În cadrul Sesiunii de Comunicări a Academiei DacoRomâne, a prezentat lucrările ce au avut ca temă Spiritualitatea. Titlurile lucrărilor: „Ce înseamnă a fi fericit”, „Mesaje divine”, „Solidaritate și toleranță”. Este redactor al revistelor: Slova Creștină, Copii Creștini
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ioana_stuparu_prezentare_g_ioana_stuparu_1388601909.html [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București ăActivitatea culturală și publicistică § 1960 - începe colaborarea sa la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească” § Din 1968 - colaborează săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul” § 1983 - redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie literară. Din 1990 devine director al „Caietelor critice” § 1993 - Devine membru al Academiei Române § 1998 - Este ales Președinte al Academiei Române § Doctor Honoris Causa al universităților din Iași, Galați, Târgoviște, Arad
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_simion_la_80_de_ani_ion_ionescu_bucovu_1367904485.html [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
citește cărți potrivite vârstei sale, cum ar fi cele scrise de Lamartine, Rousseau, Musset, din care, chiar știe pe dinafară Adieu, îl încântă cărțile lui Victor Hugo, din a cărei operă traduce Hernani, tălmăcire ce se va publica fragmentar în Literatorul lui Eugen Lovinescu. În mărturiile sale amintește pe Michelangelo și pe Canova, citează cu admirație pe Bossuet și Sainte-Beuve și are cuvinte de prețuire pentru cartea spaniolului Emilio Castelar: L`art, la religion et la nature en Italie, pe care
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_ca_mijloc_de_comunicare_a_al_florin_tene_1333268169.html [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
Centrului Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”: Emil Lungeanu este romancier, poet, dramaturg, eseist, publicist și promotor cultural, membru al USR și în conducerea Filialei București - Proză a USR, redactor-șef al revistei de cultură universală „Cervantes”, secretar general de redacție al revistei „Literatorul” și coordonatorul cenaclului omonim de pe lângă Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București, condus de academicianul Dumitru Radu Popescu; redactor la revistele: Proza 21 și Litere. Opera sa de peste 60 de volume cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1460489123.html [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
21 aprilie 1966. Câteva luni, mai târziu,am publicat în numărul din octombrie 1966 al revistei Ateneu, condusă de poetul Radu Cârneci. În acele vremuri, am frecventat cunoscutele Cenacluri bucureștene: „Nicolae Labiș”, „George Bacovia”, „Nichita Stănescu”, iar, mai târziu, „Destine”, ”Literatorul”, ”Mihai Eminescu”, ”Octavian Goga”, Clubul de Proză” și altele, unde am citit de nenumărate ori poezie, implicându-mă în dezbaterile de Atelier. În toamna lui 1966, la Cenaclul Nicolae Labiș, în Sala Oglinzilor, îi văd întâiași dată pe Ion Dodu
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” by http://uzp.org.ro/doresc-o-romanie-cu-o-cultura-competitiva-lume/ [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
Rodica Elenă Lupu, ale cărei versuri și nobile fapte editoriale mă fac să sper că literatura română nu va rămâne singura în noaptea istoriei. Cu prețuire și drag, Emil LUNGEANU Membru al Uniunii Scriitorilor Secretar general de redacție al revistei Literatorul, București, 2013 LUME MULTĂ, OAMENI PUȚINI...CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL de Rodica Elenă LUPU, Editura ANAMAROL, București Prozatoare, poeta, editoare curajoasă, o ardeleanca bogată în experiențele vieții, Rodica Elenă Lupu își păstrează măsură talentului și a exigentei estetice în această carte cu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe românești, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
de pe întreg cuprinsul gândului pământesc”. Nu sunt uitați regretații scriitori: Dumitru Bălăeț și Olimpiu Radu. După ce scriitorul Mircea Micu a părărsit pentru totdeauna această lume, ocupându-și locul în alta, poate... mai blândă, a existat tendința de destrămare a Cenaclului „Literatorul”, care începuse să funcționeze încă din toamna anului 2009, având-o drept secretar literar pe scriitoarea Victoria Milescu. Prin strădania doamnei Mihaela Sfârlea cenaclul și-a continuat activitatea fără a mai avea vreun secretar literar, dar în octombrie 2010, la
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
este „o rugăminte de moment”, ci, așa cum s-a dovedit mai târziu, o responsabilitate pe care numai un scriitor generos și dăruit total menirii sale ar fi putut să o ducă la bun sfârșit. Astfel, devenind cronicarul permanent al Cenaclului „Literatorul”, Ioana Stuparu a fost condamnată să fie prezentă la fiecare ședință a cenaclului, indiferent de starea ei de sănătate, de buna ori reaua ei dispoziție sufletească sau de vremea de afară-uneori prea rece, alteori ploioasă. A lucrat temeinic pentru Cenaclul
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
a fost condamnată să fie prezentă la fiecare ședință a cenaclului, indiferent de starea ei de sănătate, de buna ori reaua ei dispoziție sufletească sau de vremea de afară-uneori prea rece, alteori ploioasă. A lucrat temeinic pentru Cenaclul și revista „Literatorul”, pentru membrii cenaclului și pentru cel mai recent volum, Autori și atitudini - taina devenirii, Editura Betta, 2014, pe care îl lansează pe piață tot acum. Nu putem decât să-i mulțumim și să o felicităm pentru aceste cărți scrise cu
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ - Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE la Târgu Mureș. Citiți și urmăriți „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI” o revistă fondată în anul promulgării Legii ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE
COMUNICAT DE PRESĂ: „CREŞTEREA LIMBII ROMÂNEŞTI”- O NOUĂ REVISTĂ A PORTALULUI „CARTE ŞI ARTE” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_comunicat_de_pr_corneliu_leu_1361781212.html [Corola-blog/BlogPost/352057_a_353386]