586 matches
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cunoscutul personaj camilpetrescian. Mihaela Burda-Cătălin Cojocaru: Sînt bărbat, dar mă tratez. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 95 000 lei. Orientalism patriarhal Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ- Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE”la Târgu Mureș... „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI”, revista fondată în anul promulgării Legii ZILEI LIMBII ROMÂNE, mulțumește tuturor confraților care au consemnat
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
fixe ale poeziei, a realizat traduceri din lirica franceză, a scris articole critice, un basm versificat, o melopee și un poem dramatic fantastic, colaborând la numeroase reviste literare. A făcut parte din prima serie a simbolismului românesc, constituită în jurul revistei „Literatorul“. DUMINICĂ, 12 SEPTEMBRIE CONVENȚIE DE ARMISTIȚIU În urmă cu 60 de ani, la Moscova a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite (Marea Britanie, S.U.A. și U.R.S.S. ), prin care s-a consfințit starea de fapt
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
de a obține o colecție electronică unitară, cu actualizare permanentă, care să conțină cele mai importante periodice și care vor fi puse la dispoziția publicului prin intermediul bibliotecilor. Printre titlurile de periodice vechi se numără „Contimporanul“, „Convorbiri literare“, „Cultura“, „Cuvântul“, „Familia“, „Literatorul“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „România literară“, „Sburătorul“, „Tribuna“, „Universul literar“ ș.a.m.d. Pentru partea de periodice moderne, în primă fază, sunt incluse colecțiile electronice ale cotidianelor „Evenimentul zilei“, „Național“, „Jurnalul național“, „Ziua“, „Curentul“, „Cotidianul“ și „Capital“. A. M. Grad pompierii informează
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
optsprezecelea". "Utopia transparenței" în literatura modernista? Transparență nu are cum să fie nici macar utopia literaturii moderne cîtă vreme programul ei era unul radical diferit. Poezia modernista mimează pe sugestie, pe opacitate, nu pe transparență, pe refracție nu pe reflexie. Convingerea literatorilor moderniști era că lumea nu e rationalizabilă, inteligibila, cu instrumentele rațiunii, ei invocă nu o dată potențialul cunoașterii sensibile. Nici macar hermetismul - care reia programul manierist al secolului al șaisprezecelea - nu mizează deloc pe transparență, ci pe varianta intelectualista a unui sens
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca autor al cărții, de a vorbi despre sine. "Drept urmare - arătăm în acel context - din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine." Așa stând lucrurile, este cu totul pe alături ironia pe care "Necumintele" o dezvolta în continuare: "Păi, despre ce să scrie un poet, daca nu despre el? Nimeni nu-l oprește pe dl. Alex. Ștefănescu să scrie
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți reprezentanții generației ^80, inclusiv despre figuranții acestei generații. Pe mulți dintre ei îi inventează că scriitori, numai pentru a avea din ce să-și construiască studiul. În foamea
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
ani de la moarte, ba chiar unele capitole tîrzii din Istoria literaturii, precum cel dedicat lui Ibrăileanu). Treptat, vederile lui Călinescu se aliniază curentelor moderne de idei pe plan european, capătă o forță de iradiere și cuprindere cu mult peste nivelul literatorilor din jur. Cine, în locul său, să imaginăm eventualitatea unei rocade ipotetice, ar fi fost capabil să atingă, măcar în treacăt, tensiunea ideatica și penetrația cristalizata în formulele cu lungă bătaie din Domină bonă, din Istoria că știința inefabila și sinteză
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit, plin de substanță. Mărturisesc că nu m-a convins deloc argumentația istoricului literar că articolul împotriva lui Eminescu din Literatorul (1880) semnat Rienzi nu e al lui Zamfirescu. E drept, a scris, împotriva acestei ipoteze, Perpessicius și, mult mai tîrziu, Augustin Z.N. Pop. Dar nu uit că a pledat pentru paternitatea prozatorului asupra acestui nefericit articol Tudor Vianu și
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra a tot ceea ce se petrecea în România, de la mineriadele din București și până la mineriadele literare organizate de Literatorul. A luat parte și el la imensul talk-show în care s-a transformat viața publică din România după mulți ani de tăcere impusă (sau de dezbatere simulata, ceea ce înseamnă același lucru). Acum, o parte din articolele din perioada 1993-1998 pot
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
tac pînă și numele: el este un veleitar și un uzurpator de titluri și funcții, specie destul de răspîndită astăzi, de profitor al haosului din instituțiile de cultură. Aș minți, apoi, dacă m-aș arată foarte uimit de cauționarea de către revista Literatorul și de dl Fănus Neagu a unei farse ce poate deveni periculoasă. Invocarea beneficiului spiritual pe care națiunea l-ar avea de pe urma "ineditelor" lui Brâncusi și condamnarea că răi români a celor care se îndoiesc țin de același tip de
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
Sebastian Kluge, de la Freie Universität Berlin, a analizat povestirea Unordnung und frühes Leid ( Dezordine și suferință timpurie), scrisă de Thomas Mann în 1925, prin prisma influenței exercitate în epocă de discurile de ebonită conținând muzica de dans la modă. Sobrul literator german avea în colecția sa personală și discuri de jazz, a căror audiere pare a fi influențat textul în speță. Acesta din urmă etalează o scriitură mult mai puțin formalizată decât a prozelor ce-l consacraseră pe autor. O asemenea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
pildă, dar nu numai, s-au mai ridicat în apărarea acestor obiecte, fără nici o competență, dar cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist că patrimoniul cultural național s-a îmbogățit covîrșitor, personaje perecum istoricul literar N. Georgescu, echipa de la Literatorul, tot felul de alți veleitari mai mult sau mai puțin ,,patrioți", însă cu o acută dorință de cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și unii specialiști rezonabili, cum ar fi acad. Dan
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
trecută granița peste Prut, intelectualii basarabeni s-au văzut puși în situația de a depăși imprecisul sentimentalism, de a-și exprima opțiunea față de diversele oferte politice. Astfel traiectoriile lor s-au diferențiat, adesea radical. Unii au ales România literară, alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare. Succesul de racolare pe care l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate a identifica idealul unificării
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
neluat în seamă, o vreme. Dar ce a auzit în casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al evoluției sale: "Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
maxime, polemist redutabil, desenator cu talente de arhitect, pictor, urbanist, colecționar! Ar mai fi putut adăuga, croitor de mode, preparator în filosofie al soției - avea puseuri de soț bun - iubitor de animale. Și cu siguranță că mai sunt. Cercetat sectorial, literatorul ne apare uriaș, fie și exceptându-i din calitățile mai sus numite. În fapt, plecând de la începuturi, conturate în studii de Nicolae Manolescu și Dumitru Micu, nici o fațetă a creatorului nu rămâne în umbră: Dinu Pillat moștenise de la tatăl său
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al expresivității ludice, Cornel Regman are, în raport cu junii literatori din prezent (cu �hliziții"!), o poziție asemănătoare cu cea a lui Geo Dumitrescu față de Marin Sorescu și de aceiași barzi ai �generației '80".
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Cred că, în anumite situații, a apăra pe cineva e doar un alt mod de a-l acuza. În care? În acela în care acuzațiile sînt, de fapt, evidente calomnii, puse în circulație cu evidentă rea-credință" (O falsă problemă, în Literatorul, 7, 1997, p. 7). Or, deși acel "cred că" te duce la domeniul opinabilului și pune o notă dubitativă în demersul așa de categoric, autorul lui, posesor al unei duble evidențe într-o singură frază, interzice altora dreptul de a
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție se bucură în presa noastră de specialitate munca editorului, exceptînd cazul ediției operei lui Eminescu? Doar în România literară (prin ,,Breviarul" de altădată al lui Șerban Cioculescu și prin ,,Cronica edițiilor" a lui Z
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
ce-l situează printre cei mai însemnați istorici și critici literari ai celei de a patra generații postmaioresciene s-ar putea crede că firul vieții i se înnodase, într-un cerc de lucru specializat exact în centrul preocupărilor sale de literator, între colegi care-l prețuiau și într-o atmosferă de lucru mai descătușată decât în alte instituții de asemănătoare activități culturale. O fericită viață de familie, lângă soția sa Cornelia, cercetătoare în domeniul artei medievale românești și fiica sa, Monica
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
ideologia pașoptistă și romantică. La nivelul ideologiei macedonskiene, filopașoptismul se exprima prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880 ca avanpost al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
fragmente mai grețoase ale ei par să ne demonstreze contrariul. O alterează tocmai conjuncturalul de care se impregnează, genuflexiunea făcută în fața unor realități socio-politice imediate. Aceste lucruri se învață pe băncile școlii și se află în bagajul intelectual al oricărui literator. Dar cum stau lucrurile când realitatea exterioară, alterată ea însăși, presează, deformează, mutilează rosturile și țesuturile literaturii? Mai putem, atunci, disocia cu seninătate metodologică între etic și estetic, văzând în Poezie (cu majusculă) o hermină pe care murdăriile din jur
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
apărea decît ca stranie apropierea lui Andrei Pleșu, membru de bază al GDS, de același Buzura și lansarea pe banii Fundației Culturale Române, a revistei Dilema. Aceasta se anunța astfel, încă din start, ca o replică la 22, tot așa cum Literatorul se voia una la România literară". Multă trudă chiar și ori mai ales pentru un "rebel"! Dacă acesta declară cu pertinență că: "Noii monștri sacri ai zilei, nu întotdeauna de necontestat, ca și anumite practici ale lumii noastre literare, au
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]