48 matches
-
doar cu un Cuvânt înainte), o reunire de texte reale preexistente, neliterare (de la scrisori ori însemnări private până la citate consistente din scrieri de diferite facturi: vechi cronici turcești, alte documente medievale, Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat (1988) e tot un roman, neconvențional, în parte eseu și în parte jurnal comentat, cu substrat autobiografic, foarte diferit însă, prin structurare și scriitură, de „memoriile” ori „autobiografiile literare
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
înclinație spre detaliu. Lucările sale din domeniul naratologiei cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști. Odată cu Opera artei Genette se mută din sfera literaturității pe teritoriul artistic la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate părea copleșitor de vast, prin reducerea sa în categorii construite conform unui aparat teoretic ce reprezintă extensia, deși poate subtil deghizată, a
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
României literare” (1933) -, cred că toată arta e caducă.” „Fluxul de autenticitate” este, în acest sens, „restul” fenomenologic opiaceu, „toxic” și fascinant, care, eludând întotdeauna convențiile și limitările tabelelor taxinomice, conturează, mistic, promisiunea unui „dincolo” de factură transliterară - a „mai-mult-decât- literaturității”. Temperament psihologic, autorul Patului lui Procust aduce în romanele sale, ca și maestrul său, marele magician al psihologismului francez Marcel Proust, o psihologie în spațiu, în care trecutul cu amintirile lui se incorporează prezentului, se interpolează și iarăși cade în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
apărut înainte de parodiile postmoderne cele mai cunoscute (Iubita locotenentului francez a lui John Fowles, Evanghelia după Isus Hristos de José Saramago, Cartea lui Daniel a lui E.L. Doctorow etc.). Descrierea a ceea ce s-a numit, în traducerea românească (Ce este literatura?), literaturitatea textului și a funcționat mai târziu drept literaritate va putea fi făcută, așadar, doar printr-un limbaj de specialitate, adecvat, rezervându-și marje de eroare cât mai reduse. În cadrul acestui limbaj, parodia și parodierea sunt fenomene asupra cărora formaliștii s-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dezvoltat în același text prin câteva precizări ce aduc nuanțări importante măreția unor opere nu poate fi judecată doar prin prismă literară, ci și prin raportare la alți factori, cum ar fi cel moral sau religios. Pe de altă parte, literaturitatea unei opere ține doar de criterii estetice. Cu alte cuvinte, Eliot nu confundă și nu aspiră către echivalarea eticului cu esteticul, ci sugerează doar aplicarea unei grile morale care să ajute în stabilirea judecăților de valoare. Pentru a completa viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
scriitor japonez cu o viziune occidentală asupra literaturii. Totuși, observația, deși valabilă, nu explică integral popularitatea autorului (născut în 1949), atît în Orientul extrem, cît și în Vest. Temele lui, împreună cu perpectiva modernă pe care o dezvăluie în raport cu scriitura și literaturitatea îl fac interesant în Europa și Statele Unite, dar fondul mentalist asiatic, de la care se revendică, îi păstrează, concomitent, legătura nealterată cu lectorii din Japonia natală. În realitate, se poate spune că Haruki Murakami reprezintă un caz fericit, de melanj al
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
orice, limbaj, ce însemnase de fapt și pentru Noua Critică ori structuraliștii europeni. Pornind de la remarca lui Paul de Man cuvintele au o energeia uriașă care le permite să făptuiască așa-numita materialitate a istoriei deconstructivismul nu caută să descopere literaturitatea unui text, ci literaturitatea limbajului, prin literaturitate înțelegîndu-se structură, dar și capacitate performatoare, vitalitate, trecere aproape insesizabilă a cuvintelor în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizantă sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de fapt și pentru Noua Critică ori structuraliștii europeni. Pornind de la remarca lui Paul de Man cuvintele au o energeia uriașă care le permite să făptuiască așa-numita materialitate a istoriei deconstructivismul nu caută să descopere literaturitatea unui text, ci literaturitatea limbajului, prin literaturitate înțelegîndu-se structură, dar și capacitate performatoare, vitalitate, trecere aproape insesizabilă a cuvintelor în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizantă sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează. (...) Metoda ca atare, felul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru Noua Critică ori structuraliștii europeni. Pornind de la remarca lui Paul de Man cuvintele au o energeia uriașă care le permite să făptuiască așa-numita materialitate a istoriei deconstructivismul nu caută să descopere literaturitatea unui text, ci literaturitatea limbajului, prin literaturitate înțelegîndu-se structură, dar și capacitate performatoare, vitalitate, trecere aproape insesizabilă a cuvintelor în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizantă sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează. (...) Metoda ca atare, felul în care deconstructivismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o ficțiune reprezentativă a unei idei într-un cadru imaginar. În mod evident, Moreau nu este interesat de recuperarea unui cadru istoric real, elementele unor culturi diferite se pot regăsi împreună într-un ecumenism estetic deplin, fără ca acestea să distoneze. Literaturitatea provine și din această construcție a cadrului, a decorurilor somptuare, "la richesse necessaire". "Pictorul avea o viziune de poet asupra umanității: compozițiile sale se apropie de pictura literară; din fericire, idealul său a fost atât de înalt, că a știut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era apărătorul a două principii direct legate, celui al Frumuseții Inerției și cel al Luxului Necesar. Bogăția detaliilor servea infinit mai bine artei, în ochii săi, decât o simplitate împinsă la extrem, potențial plictisitoare"48. În opinia lui John Reed, literaturitatea picturii lui Moreau ar decurge nu din împrumutul unor teme din literatură transpuse apoi în plastică, ci din cauză că solicită o reasamblare a întregului, o recuperare a coeziunii printr-un act hermeneutic, interpretativ. "Opera lui Moreau este literară nu numai pentru că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este literară nu numai pentru că își ia subiectele din operele literare, ci și pentru că solicită privitorului să interpreteze diferitele elemente ale compozițiilor lui. Își afirmă și dezvoltă motivele muzical"49. Relativ aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii lui Moreau provine din intelectualismul pictorului acționând în detrimentul picturalului. S-ar explica astfel cum un intelectualism atât de subtil i-a adus uneori, pe bună dreptate, epitetul de pictor "literar", calificare pe care o respingea și care îl făcea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compun o expresivitate generată mai degrabă de suferință, în Supliciul (1907) la Brâncuși sau Christ încoronat cu spini (1907-1908) la Paciurea. Jean Jacquet remarca în cazul lui Paciurea că "în opera lui e mai multă literatură"328, cum am văzut, literaturitatea constituind și un mod de a revendica în registru peiorativ sensibilitatea simbolistă. Ne aflăm într-un punct de inflexiune de unde arta celor doi sculptori își precizează mai clar distanțele pe măsură ce Brâncuși alege o esențializare a formelor, iar Paciurea continuă linia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literatura furniza modele, corespundea unui interes metafizic, acum lucrurile s-au schimbat. Cu secolul XX intrăm în era radicalizării și reducționismului, a dogmatizării și inevitabil a unei pulverizări. În același timp literatura e tratată ca text și textualitate, operă literară, literaturitate sau discurs, producție de semne. Literatura nu mai interesează pentru ea însăși, în literatură este ceva de investigat. Pe de altă parte, literatura a ajuns o practică discursivă, printre altele. Este evidentă minimalizarea literaturii și accentul pe partea tehnică și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate în analiza imaginii, a simbolurilor și a expresivității produselor imaginației, mai ales prin stabilirea diferențelor în raport cu motivele cu circulație mai largă în imaginar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reacțiile comune, venite uneori și din partea literaților, este aceea de nerecunoaștere a apartenenței culturii scrise vechi la familia, de altfel, mult prea generoasă la ora actuală, a "literaturii". Tabăra care "apără coroana" se înverșunează în a demonstra, cu orice preț, "literaturitatea" scriiturii. Efortul a dus adesea la scrieri ale specialiștilor noștri în stilistică, retorică, filologie slavă, greacă, închinate căutării încrâncenate a stilului, a mărcilor literare etc. Un efort care a reușit să pună în lumină mai ales caracteristicile limbii scrise, și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
redefinirea și redimensionarea unor concepte cărora utilizarea excesivă și acumulările de ordin teoretic le-au știrbit oarecum sensul specific. Pentru ca în alte pagini ale aceluiași jurnal de cărți Romul Munteanu să descifreze care sînt, pentru un text, principiile minimale ale literaturității, principii pe care nici poetica structuralistă, nici critica semiotică și nici pragmatica textului nu le-au elucidat. Acreditînd o idee a lui Michel Charles, criticul dezvăluia literaturitatea în și prin funcțiile lecturii, un act care, făcînd parte din text, impune
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cărți Romul Munteanu să descifreze care sînt, pentru un text, principiile minimale ale literaturității, principii pe care nici poetica structuralistă, nici critica semiotică și nici pragmatica textului nu le-au elucidat. Acreditînd o idee a lui Michel Charles, criticul dezvăluia literaturitatea în și prin funcțiile lecturii, un act care, făcînd parte din text, impune anumiți indici pentru conturarea valorii literare. Era un fel de a spune că Romul Munteanu accepta poziția autorului Retorica lecturii potrivit căreia: "totul este în text", și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Era un fel de a spune că Romul Munteanu accepta poziția autorului Retorica lecturii potrivit căreia: "totul este în text", și asta pentru că în fapt criticul se pronunța pentru o relație organică între text și cititor, legătură aptă să evidențieze literaturitatea textului mai degrabă prin decodarea efectului estetic al textului, decît prin simpla explicare a reacției receptorului. Multe eseuri dezbăteau de altfel, din unghiuri multiple și în toată complexitatea și determinismul lor, fie relația scriitor-cititor (critic)-epocă, vizîndu-se nu atît succesul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se potrivească în totul cu altele, dar eu nu fac nici coaliții, nici cruciade pentru a-mi impune punctul de vedere. Am, firește, "fixurile" mele, care se trag dintr-un concept de literatură cu mai mare portanță spirituală decât simpla literaturitate, dar aceste exigențe sunt transversale. Și, în plus, nu sunt atât de rigide încât să nu-mi placă frivolitățile literare ori sfidarea gusturilor și protocoalelor. Nu prea mă impresionează dacă un autor ține de o generație sau de alta, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu satisfacție fiecare "biruință a scrisului" autohton, dar ignorau elementele care puteau justifica o recuperare din unghi estetic a unor texte vechi. Prin urmare, Călinescu citește cronicile, didahiile, psalmii ritmați și rimați, cărțile de morală creștină, textele parenetice din perspectiva literaturității lor, fixând începuturile literaturii române în secolele XVI-XVII și oferind, inventând, aș risca să spun, o tradiție organică a literaturii autohtone (efort care se poate vedea și din tentativa de a propune/impune cele patru mituri fundamentale ale poporului român
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar permanent exhibată tezist) a Inorogului. Nu este loc pentru echivoc într-un astfel de joc duplicitar, în care mijloacele literare și cele retorice sunt puse în slujba unei mize politice. După aceea, cartea câștigă în ceea ce noi azi numim literaturitate; devine mult mai epică, mai alertă, personajele sunt mult mai consistente. Autorul își demonstrase teza: Strutocamila este un prost fără seamăn, Corbul e un tiran habotnic, Inorogul un nedreptățit luminat etc. Odată aceste lucruri puse la punct, romanul crește mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și de nevoia de a reda, pe cât posibil, jurnalistic (cât mai aproape de "adevăr") conversațiile și faptele, cartea capătă, în fine, alura și personalitatea pe care le-a întrevăzut, de la bun început, autoarea. Dopat cu "simonism", imaginație, venerație (bine temperată) și literaturitate, motorul "salvării..." turează la capacitate maximă. Primul care a "zburat" a fost titlul, înlocuit cu un singur cuvânt care exprimă însăși ideea naumiană de poeticitate. Clava arată acum, cu marca �critifiction" pe eleron și cu hazardul obiectiv pe pneuri, ca
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]