212 matches
-
de moderat,dar uneori poate produce pagube mari. ... Acest climat este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul etajelor de vegetatie:molid,fag si cvercinee. ... ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol Tipurile de sol și caracterul substratului litologic s-au preluat din amenajamentele precedente. S-au făcut profile de control pentru verificarea tipurilor și subtipurilor de sol identificate anterior constatandu-se ca acestea au fost identificate corect. Tipurile și subtipurile de sol care se găsesc în această unitate
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
procesului de producție forestieră. În funcție de datele referitoare la vegetație, caracteristicile solului, condițiile fizico-geografice, au fost stabilite tipurile de stațiuni forestiere și tipurile de păduri întâlnite pe teritoriul analizat. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție Geologie Substratul litologic este constituit din: – depozite de loess; ... – depozite aluviale tinere (pietrișuri și nisipuri aluviale). ... Geomorfologie Teritoriul unității de producție este situat în Câmpia Română, la est de râul Argeș, între râul Dâmbovița și pârâul Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
determinată prin măsurarea inelelor la cioată. În continuare sunt prezentate sumar metodele și procedeele de culegere și prelucrare a datelor de teren. Anterior lucrărilor de teren s-a făcut documentarea după amenajamentele întocmite anterior. S-au avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, hidrologia, tipurile de stațiune, tipurile de pădure și descrierea vegetației forestiere. Înaintea începerii lucrărilor propriu-zise, s-a făcut o recunoaștere generală a terenului. Descrierea vegetației forestiere s-a făcut, conform normelor de amenajare, pe etaje și elemente
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Vaccinium și mușchi (cod 2.3.1.1.). Este răspândit pe o suprafață de 47,35 ha (1%),acest tip de stațiune se găsește pe versanți înclinați, mai mult în partea mijlocie și cea superioară ale acestora, și coame înguste, cu pante line. Substraturi litologice variate, depozite de suprafață provenite din roci eruptive (vulcanice), metamorfice, mai puțin sedimentare, cu predominarea celor acide, foarte acide și intermediare, cu deosebire șisturi cristaline clorito-sericitoase și diverse gresii; substraturi calcaroase, obișnuit pe versanți umbriți și către funduri de văi
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
suprafață de 93,69 ha (2%), acest tip de stațiune se găsește pe versanți repezi și foarte repezi (peste 30°), culmi, mai rar versanți slab și moderat înclinați și culmi late, frecvent cu ruptura de pantă și apariții de stânci. Necondiționat litologic, dar obișnuit pe depozite subțiri grosiere, provenite din șisturi cristaline și roci eruptive intermediare și acide, mai rar de fliș. Soluri brune podzolice și criptopodzolice, mai rar podzoluri brune, oligobazice, cu moder tipic sau grosier (spre humus brut), mijlociu profunde
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T.II 930,42 23 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (T II) 56,33 1 2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (T II) 3,64 - 5C Arboretele cuprinse în rezervații naturale, cu regim strict de protecție (T I) 64,52 2 Total
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2A- 930,42 ha), arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H - 56,33 ha), arboretele situate pe terenuri cu înmlăștinare permanentă (1.2I - 3,64 ha), - protecția ecofondului și genofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită - arboretele cuprinse în rezervații
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
un grad ridicat de naturalitate, intervențiile în acest areal fiind reduse datorită inaccesibilității impuse de fragmentarea terenurilor. Versanții abrupți ai pâraielor Cascada Mișina și Balcului sunt acoperiți în mare parte de grohotișuri și fragmente de stâncă rezultate din dezagregarea substratului litologic. Vegetația care acoperă aceste grohotișuri este dominată de diverse specii de mușchi verzi, măcriș iepuresc și ferigi. Accesul este asigurat prin intermediul drumului forestier de pe valea pârâului Mișina. Drumul județean DJ205M pe ruta: Năruja - Nistorești - Vetrești - Valea Neagră urmând
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
organisme protejate din sit. În ceea ce privește habitatele, duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare și din care se formează scoarța de alterare sunt cele mai importante, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Substratul litologic al solurilor prezintă caractere specifice de însemnătate pedogenetică și ecologică din două puncte de vedere: al grosimii stratului de rocă dezagregat-afânat, (care determină în mare parte ușurința dezvoltării procesului de solificare și grosimea morfologică a solului format, precum și posibilitatea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
unui curs de apă, solul nu are o influență majoră asupra speciilor de interes comunitar din sit. Influența mai importantă a acestuia este asupra habitatelor forestiere. Distribuția habitatului 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) este condiționată de solul și substratul litologic. însușirile substratului litologic cu duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare influențează distribuția habitatului, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Ca factor ecologic, solul prezintă o importanță covârșitoare, influențând uneori decisiv dezvoltarea speciilor forestiere, în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
apă, solul nu are o influență majoră asupra speciilor de interes comunitar din sit. Influența mai importantă a acestuia este asupra habitatelor forestiere. Distribuția habitatului 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) este condiționată de solul și substratul litologic. însușirile substratului litologic cu duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare influențează distribuția habitatului, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Ca factor ecologic, solul prezintă o importanță covârșitoare, influențând uneori decisiv dezvoltarea speciilor forestiere, în mod favorabil sau
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din zonele
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani pe 13% din lungime), din
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) si căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Intercalațiile masive de nisipuri cimentate au împiedicat evoluția versanților, care sunt caracterizați printr-o declivitate pronunțată și un profil rectiliniu și, în unele zone, ușor convex. Tectonica stratelor este legată de mișcările postpannonice. Condițiile tectonice - domuri și branhianticlinale și cele litologice - alternanțe de nisipuri, roci gazeifere, marne și roci protectoare ale zăcămintelor, sunt legate de gazul metan, care este prezent în 12 câmpuri gazeifere, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În partea nordică a podișului, s-au format cueste, care s-au
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
la baza măsurilor de gospodărire ce urmează a se aplica în următorii zece ani. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție 4.2.1. Geologie Teritoriul U.P. IV Trestia aparține din punct de vedere geologic oligocenului, și anume chaltianului. Substratul litologic este alcătuit din marne. ... 4.2.2. Geomorfologie Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în provincia geosinclinalui alpino-carpatic, Ținutul Podișului Transilvaniei, Districtul Podișul Someșan, Depresiunea Almașului, caracterizat printr-un relief de culmi monoclinale. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
deluros de cvercete (de gorun, cer, dârniță și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal FD2 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab podzolit, edafic mijlociu FD2.Bm.TIII-IV.HIII-IV.Ue_(3-2). Răspândit pe versanți cu expoziții însorite, cu pante moderate la repezi. Substratul litologic este format din argile și gresii. Sol preluvosol tipic cu textură luto-nisipoasă spre luto-argiloasă, slab scheletice. Pătura vie este de tipul Asperula-Stelaria, Festuca sp. Bonitatea este mijlocie pentru GO, FA și amestecuri. 711.2. Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
menținerea consistenței ridicate. 7FA 1GO 1TE 1DT Tăieri de conservare 6.2.5.2. Deluros de cvercete, cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum FD2.Bm.TIII-IV.HIII.Ue_2. Frecvent pe versanți umbriți și parțial însoriți, cu pante moderate spre repezi. Substratul litologic este format din gresii. Soluri de tipul eutricambosol tipic, cu textură luto-nisipoasă, semischeletic. Flora de tipul Asperula-Asarum. Pericol de eroziune pe versanți acceentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului, Bonitatea este mijlocie pentru fag 421.2. Făget de dealuri pe soluri
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
factorii ecologici și riscuri Recomandări generale Compoziția optimă Tratament Compoziția de împădurire în terenuri goale 1 2 3 4 5 6 7 FD1 7.4.2.0. Etajul deluros de cvercete cu stejar Pm, brun edafic mijlociu. Versanți și locuri așezate cu substrat litologic constituit din depozite lutoase, carbonatice, cu soluri cenușii cambice, lutoase la luto-argiloase, moderat humifere mijlociu profunde, lipsite de schelet cu volum edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru stejărete de stejar pedunculat, stejăreto-goruneto-șleauri de deal cu minus de umiditate în sol
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 3.2 la Planul de management. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Pentru caracterizarea geologică s-a utilizat Harta geologică a României scara 1: 200.000, foile L-35-XXI-Covasna, secțiuni geologice și coloane litologice relevante pentru zona de studiu, note explicative aferente foilor menționate precum și alte materiale bibliografice. Teritoriul ariei protejate ROSCI0228 Șindrilița se suprapune din punct de vedere structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
determinată prin măsurarea inelelor la cioată. În continuare sunt prezentate sumar metodele și procedeele de culegere și prelucrare a datelor de teren. Anterior lucrărilor de teren s-a făcut documentarea după amenajamentele întocmite anterior. S-au avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, hidrologia, tipurile de stațiune, tipurile de pădure și descrierea vegetației forestiere. Înaintea începerii lucrărilor propriu-zise, s-a făcut o recunoaștere generală a terenului. Descrierea vegetației forestiere s-a făcut, conform normelor de amenajare, pe etaje și elemente
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II 194,17 97 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare - T II 5,60 3 Total grupa I 199,77 100 Total păduri + clasa de regenerare 199,77 100 În cadrul unității de producție studiate regăsim următorul tip de categorie funcțională: Tipul II
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2.A- 194,17 ha) și arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H- 5,60). ... ... Capitolul 11 DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia. Prezentul amenajament intră în vigoare la ... 11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]