52 matches
-
evoluția muntelui se studiază mai ales prin metoda nivelelor de eroziune, iar câmpia după coloana stratigrafica și scară teraselor, evoluția piemonturilor face apel la ambele. Pentru a deduce toate aceste raporturi, studiul piemontului trebuie să cuprindă analiza sedimentelor (grosime, granulometrie, litologie) și analiza formelor (formă piemontului, altitudine, extinderea conurilor, suprafețele de eroziune, terasele și studiul hidrografiei). Piemonturile au și o importanță practică deosebită. Prin forma lor netedă și foarte extinsă, oferă condiții agriculturii (pomiculturii) și așezărilor. Când râul intra în ocean
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovinești. Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică - Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și mai puțin frecvente cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Câmpia Videle - prezintă forma de patrulater, cuprins între Câmpia Dâmbovnicului (în nord), râul Teleorman și Valea Câlniștei, prelungindu-se spre est până la Argeș. Orientarea generală este de la NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Acest abrupt, Muchia Țiganului, este format de falia cea a decroșat pe verticală peretele de deasupra Lacului Învârtita din Nucșoara, rezultând o diferență de nivel de aproximativ 30m. Trăsăturile morfologice ale acestui interfluviu sunt date de liniile tectonice și de litologie. Prezența numeroaselor falii a dus la alternarea pe versanți a suprafețelor puternic înclinate (pante de peste 30%) cu cele mai domoale (5-15%) rezultând un profil transversal al versanților în trepte. Altitudinea relativ mică se păstrează și la sud de Nucșoara, vârful
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
104 m), martori ai altei suprafețe de netezire mai veche de 1.100 - 1.300 m, sculptată în calcare și conglomerate, depășesc nivelul general (800 - 1.000 m). Perșanii domină dealurile înconjurătoare cu 100-150 m, deosebindu-se de ele prin litologie, energia reliefului și peisajul specific de păduri întinse și poieni. Tipul de roci și de relief, variațiile locale ale altitudinii, prezența văilor adînci și a depresiunilor transversale au determinat împărțirea Munților Perșani în patru sectoare: munții Poiana Mărului, munții Bogatei
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
variază de la câțiva zeci de metri până la 2,5 km. Se ridică deasupra râului cu 0,5 - 4,5 m și este plată și uniformă în partea dinspre Secașul Mic și ușor înclinată la contactul cu terasele și versanții. Datorită litologiei și materialelor aduse de pe versanți, lunca prezintă două zone înguste: în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Platoul Bobeica , Platoul Holm ) precum Și de dealurile Hârlăului din partea estică, unități ce flanchează Valea Bahluiului. Suprapus pe aria structurală a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aluviale pe nivele ce se mențin între 140-150m în altitudine (D.Schinăria, D. Balș, D. Solovăț, D. Mitoc) atestă prezența cel puțin a încă unei terase de 90-100 m. Șesurile sunt în general bine dezvoltate și sunt supuse inundațiilor, corespunzător litologiei și caracteristicilor regimului anual al scurgerii. În morfologia fluvială se reflectă și o serie de influențe ale monoclinului de platformă din substrat, imprimându-i aspecte structurale: subsecvența văii principale, cu versantul stâng prelung și domol, cu versantul drept cuestiform,mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic. Pe teritoriul com. Șipote, alunecările active afectează suprafețe mari atât pe versanții consecvenți, cât și pe cei cuestiformi, pe care litologia specifică și prezența apei subterane în apropiere de suprafață le favorizează. Astfel, alunecările active periclitează zone locuite (Chișcăreni,nord-vest de Șipote), terenuri cultivate( sectoare din coasta Miletinului, din bazinele p.Coroleuca, Recea ș.a.), drumuri ( Hălceni -Șipote -Plugari, ChișcăreniOnești). Alteori, sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de șuvoaie, torenți sau pânze, ce se extind pe mari suprafețe. LEMURIAN maimuță primitivă ce trăiește în pădurile din Insula Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din nordul Americii de Sud (Podișul Guyanelor). LOESS rocă sedimentară prăfoasă, alcătuită
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Mammoth Cave (din S.U.A, America de Nord), având 560 km; sinonime: grotă, cavernă. PETROCHIMIE ramură a industriei chimice care prelucrează petrolul și gazele naturale, obținând diferite produse chimice noi (cauciuc sintetic, mase plastice, fibre și fire sintetice, ș.a.). PETROGRAFIE vezi LITOLOGIE. PETROL combustibil fosil în stare lichidă, format prin transformarea resturilor vegetale și animale, în condiții anaerobe; are culoare neagră-brună; cele mai mari zăcăminte petroliere se află în zona Golfului Persic (din sud-vestul Asiei). PIAȚĂ DE CONSUM loc de întâlnire între
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
identificare a zăcămintelor se realizează prospecțiuni petroliere de explorare geologică, geofizică și geochimică și foraje de deschidere, care au ca obiectiv punerea în evidență a unor noi acumulări de țiței și gaze naturale, indiferent de modul lor de geneză, acumulare, litologie sau permeabilitatea rocilor. În prima etapă de explorare a gazelor de șist, și după avizul în acest sens dat de ANRM, activitățile desfășurate sunt identice ca și în cazul resurselor convenționale fiind reprezentate de colectarea datelor existente, proiectarea operațiunilor petroliere
Gaze de șist: Ce spune ANRM by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/51092_a_52417]
-
preluat aparține în totalitate orașului Breaza. Se va avea în vedere descongestionarea zonei centrale de circulație de tranzit și grea. Vor fi reabilitate și consolidate străzile pentru eliminarea efectelor alunecărilor, ținând cont de configurația terenului de amplasament, cât și din litologie. După executarea lucrărilor propriuzise de consolidare (ziduri de sprijin din beton armată, se vor executa lucrări de refacere a străzilor, constând din refacerea terasamentului cu umplutură din pământ compactă 96-98%, sistem rutier rigid. Pentru străzile puternic degradate se proiectează îmbrăcămintea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de popas, materialele necesare activităților stabilite, tipul și cantitatea necesară de hrană și apă pentru ziua respectivă, precum și echipamentul adecvat acestei deplasări. Grupele de lucru constituite vor avea ca sarcini principale observarea și notarea informațiilor cu privire la: 1. evoluția paleogeografică și litologie; 2. relieful major și formele de eroziune; 3. rețeaua hidrografică; 4. vegetație și faună. EVALUARE PROIECT Evaluarea finală se va face în următoarea oră de curs prin: - realizarea de albume foto și de CD-uri cu imagini reprezentative din drumeție
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lungime de aproximativ 3 km și o adâncime ce variază între 0,5 și 3 m, fiind folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile de relief și litologie. Astfel pe văile înguste apar la 1-1,5 m, pe versanți la 3-10 m, iar pe interfluvii la adâncimi mai mari de 10 m. La circa 10-20 m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr-un strat freatic ce
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
din Utah, din care cca.90 au dimensiuni mari. Ele sunt dezvoltate pe gresii, iar cel mai cunoscut este Delicate Arch - simbolul statului Utah. Geneza acestor arcuri naturale din Podișul Colorado este legată în primul rând de condițiile create de litologie, nu numai de suprafață ci și de adâncime. Astfel, sub depozitele mezozoice (în special triasice) din zonă există un strat de sare paleozoică foarte gros (după unele estimări ar fi vorba de o grosime de câteva mii de metri). Peste
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]