57 matches
-
hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic. Pe teritoriul com. Șipote, alunecările active afectează suprafețe mari atât pe versanții consecvenți, cât și pe cei cuestiformi, pe care litologia specifică și prezența apei subterane în apropiere de suprafață le favorizează. Astfel, alunecările active periclitează zone locuite (Chișcăreni,nord-vest de Șipote), terenuri cultivate( sectoare din coasta Miletinului, din bazinele p.Coroleuca, Recea ș.a.), drumuri ( Hălceni -Șipote -Plugari, ChișcăreniOnești). Alteori, sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lungime de aproximativ 3 km și o adâncime ce variază între 0,5 și 3 m, fiind folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile de relief și litologie. Astfel pe văile înguste apar la 1-1,5 m, pe versanți la 3-10 m, iar pe interfluvii la adâncimi mai mari de 10 m. La circa 10-20 m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr-un strat freatic ce
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fie uniformă și lină; ... ------------ Litera d) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 836 din 25 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 15 august 2007. e) litologia patului zonei - fundul râului, lacului, mării pentru adâncimea de până la 1,50 m trebuie să fie constituit din elemente care să nu producă rănirea înotătorilor și să fie lipsit de vegetație acvatică care poate genera pericol de înec; ... ------------ Litera e
NORME din 29 ianuarie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155719_a_157048]
-
necesare pentru o execuție corectă, precum și pregătirea tehnologică necesară. 16. Pentru stabilirea soluției de așezare a tuburilor conductei în tranșee, a modului de rezemare a pereților săpăturii și a modului de efectuare a umpluturii este important să fie bine cunoscută litologia solului și caracteristicile geotehnice ale pământului. 17. Proiectul trebuie să conțină modul și metodele de testare a capacității de transport a lucrărilor precum și instrucțiuni de exploatare a obiectului tehnologic și a ansamblului lucrărilor. Anexă 1a REGULI GENERALE DE PROIECTARE A
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 21 septembrie 2006 Normativ pentru exploatarea şi reabilitarea conductelor pentru tranSportul apei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183206_a_184535]
-
publice de salvare acvatică - salvamar și punctele de prim ajutor." 4. La articolul 8 alineatul (1), literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins: "d) în zona de îmbăiere panta trebuie să fie uniformă și lină; e) litologia patului zonei - fundul râului, lacului, mării pentru adâncimea de până la 1,50 m trebuie să fie constituit din elemente care să nu producă rănirea înotătorilor și să fie lipsit de vegetație acvatică care poate genera pericol de înec;". ... 5. La
HOTĂRÂRE nr. 836 din 25 iulie 2007 privind modificarea şi completarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190083_a_191412]
-
detaliat asupra condițiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului, care trebuie să cuprindă: 1.1. stratigrafia și tectonica zonei; 1.2. condițiile hidrogeologice generale ale zonei; 1.3. condițiile de geneză a apei minerale naturale și relația dintre mineralizația acesteia și litologia acviferului; 1.4. descrierea surselor; 1.5. parametrii hidrogeologici ai surselor; 1.6. delimitarea, conform prevederilor legale, a zonelor de protecție; 1.7. evaluarea debitelor exploatabile de apă minerală și a condițiilor de extragere a acestora, precum și a rezervelor resurselor
NORME TEHNICE din 1 septembrie 2005 (*actualizate*) de exploatare ��i comercializare a apelor minerale naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170934_a_172263]
-
detaliat asupra condițiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului, care trebuie să cuprindă: 1.1. stratigrafia și tectonica zonei; 1.2. condițiile hidrogeologice generale ale zonei; 1.3. condițiile de geneză a apei minerale naturale și relația dintre mineralizația acesteia și litologia acviferului; 1.4. descrierea surselor; 1.5. parametrii hidrogeologici ai surselor; 1.6. delimitarea, conform prevederilor legale, a zonelor de protecție; 1.7. evaluarea debitelor exploatabile de apă minerală și a condițiilor de extragere a acestora, precum și a rezervelor resurselor
NORME TEHNICE din 1 septembrie 2005 (*actualizate*) de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223359_a_224688]
-
detaliat asupra condițiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului, care trebuie să cuprindă: 1.1. stratigrafia și tectonica zonei; 1.2. condițiile hidrogeologice generale ale zonei; 1.3. condițiile de geneză a apei minerale naturale și relația dintre mineralizația acesteia și litologia acviferului; 1.4. descrierea surselor; 1.5. parametrii hidrogeologici ai surselor; 1.6. delimitarea, conform prevederilor legale, a zonelor de protecție; 1.7. evaluarea debitelor exploatabile de apă minerală și a condițiilor de extragere a acestora, precum și a rezervelor resurselor
NORME TEHNICE din 1 septembrie 2005 (*actualizate*) de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223361_a_224690]
-
unui anumit timp de tranzit, t (20 sau 50 de zile), astfel: K ● i(m) D = ● t ● 86400 , (6) n(e) în care: - K - coeficientul de filtrație (m/s); - se determină prin pompări experimentale; - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de litologia și granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2; - n(e) - porozitatea eficace (adimensional); - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2. Gradientul hidraulic, i, este variabil în zona de
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
3). Lățimea zonei de apel, B (m), se determină din formula: Q B = ─────────, (10) K ● M ● i unde: - Q - debitul exploatat (mc/zi); - K - coeficientul de filtrație (m/zi); - se determină prin pompări experimentale; - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de litologia și granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2; - i - gradientul hidraulic, în condiții naturale de curgere (Q = O); - M - grosimea acviferului captat (m). Lățimea zonei de apel în dreptul forajului, b (m), este: B Q b = ─ = (11) 2
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
din anexa nr. 3). Rezolvarea ecuațiilor de mișcare a apei conduce la următoarea expresie pentru distanța de protecție, D (m): Relația (16) unde: - K - coeficientul de filtrație (m/zi); - se determină prin pompări experimentale; - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de litologia și granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2; - q - debitul specific al drenului (mc/zi/m); - t - timpul de tranzit impus (20 sau 50 de zile); - n(e) - porozitatea eficace (adimensional); - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
de parcurgere a distanței, D, se obține relația: Relația (18) în care: t - timpul normat pentru protecția acviferului (20 sau 50 de zile); K - coeficientul de filtrație (m/zi); - se determină prin pompări experimentale; - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de litologia și granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2; ne - porozitatea eficace (adimensional); - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2 H - grosimea stratului de apă neinfluențată de dren; Eta
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
este egală cu viteza apei în strat. Expresia distanței de protecție, D (m), este: K ● i ● t D = ────────── , (19) n(e) în care: - K - coeficientul de filtrație (m/zi); - se determină prin pompări experimentale; - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de litologia și granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2; - i - gradientul hidraulic în condiții naturale de curgere (adimensional); - t - timpul de tranzit (zile); - n(e) - porozitate eficace (adimensional); - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de granulometria stratului acvifer captat
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
și delimitarea zonelor de protecție vor sta următoarele: A. Caracteristicile stratelor acoperitoare: a) în cazul acviferelor freatice: ... - coeficientul de scurgere de suprafață și infiltrația eficace; - textura, structura, grosimea și permeabilitatea solului (în condiții naturale sau afectat de lucrări agricole); - grosimea, litologia și coeficientul de filtrație verticală a zonei nesaturate; b) în cazul acviferelor sub presiune: ... - numărul, grosimea, litologia și extinderea spațială a stratelor impermeabile (semipermeabile) și permeabile acoperitoare; B. Caracteristicile sistemului acvifer analizat: - tipul acviferului (cu porozitate interstițială sau cu fisuri
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
coeficientul de scurgere de suprafață și infiltrația eficace; - textura, structura, grosimea și permeabilitatea solului (în condiții naturale sau afectat de lucrări agricole); - grosimea, litologia și coeficientul de filtrație verticală a zonei nesaturate; b) în cazul acviferelor sub presiune: ... - numărul, grosimea, litologia și extinderea spațială a stratelor impermeabile (semipermeabile) și permeabile acoperitoare; B. Caracteristicile sistemului acvifer analizat: - tipul acviferului (cu porozitate interstițială sau cu fisuri și/sau goluri carstice, monostrat sau multistrat); - extinderea și limitele naturale ale acviferului; - zonele de alimentare și
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
Caracteristicile sistemului acvifer analizat: - tipul acviferului (cu porozitate interstițială sau cu fisuri și/sau goluri carstice, monostrat sau multistrat); - extinderea și limitele naturale ale acviferului; - zonele de alimentare și de descărcare; - zonele cu nivel liber și sub presiune; - grosimea și litologia stratelor purtătoare de apă și a stratelor semipermeabile componente și extinderea acestora; - suprafețele piezometrice ale stratelor purtătoare de apă componente, pentru aceeași dată de referință; - condițiile la limită ale acviferului, în special fenomenele de drenanță ce caracterizează relațiile cu acviferele
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
fie uniformă și lină; ... ------------ Litera d) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 836 din 25 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 15 august 2007. e) litologia patului zonei - fundul râului, lacului, mării pentru adâncimea de până la 1,50 m trebuie să fie constituit din elemente care să nu producă rănirea înotătorilor și să fie lipsit de vegetație acvatică care poate genera pericol de înec; ... ------------ Litera e
NORME din 29 ianuarie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224257_a_225586]
-
fie uniformă și lină; ... ------------ Litera d) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 836 din 25 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 15 august 2007. e) litologia patului zonei - fundul râului, lacului, mării pentru adâncimea de până la 1,50 m trebuie să fie constituit din elemente care să nu producă rănirea înotătorilor și să fie lipsit de vegetație acvatică care poate genera pericol de înec; ... ------------ Litera e
NORME din 29 ianuarie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224259_a_225588]
-
acestora. Eroziunea torențială prezentă pe numeroși versanți, asociată frecvent cu cea areolară și cu alunecările de teren, are o amploare mai însemnată în zona coastelor de tranziție și pe versanții cuestiformi ai văilor subsecvente, datorită, în primul rând, pantei accentuate, litologiei favorizante și lipsei unui covor vegetal consistent. În bazinul hidrografic Bahlui, altitudinile reliefului scad de la nord și sud spre est, de la 186 m, la 40 m, în punctul de vărsare a râului Ileana în Bahlui - Anexa nr. 4 la Planul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovinești. Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică - Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Câmpia Videle - prezintă forma de patrulater, cuprins între Câmpia Dâmbovnicului (în nord), râul Teleorman și Valea Câlniștei, prelungindu-se spre est până la Argeș. Orientarea generală este de la NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]