128 matches
-
Ștefan cel Mare, dar acum au fost distruse complet și în locul lor se întinde o imensă și dezolantă pârloagă. La 1772-1774, satul a fost recenzat numai cu 2 birnici, deoarece scutiții nu mai contau. În catagrafia din 1803 apar 15 "liude" (capi de familie), la cea din 1820 erau 35 "liude" iar la cea din 1831 au fost recenzați 70 "liuzi" (Tăcmănești-răzeși) și 76 "liude" în Călugărenii spătarului Latif. În 1966 satul avea 381 de suflete iar în 1977 doar 251
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
în locul lor se întinde o imensă și dezolantă pârloagă. La 1772-1774, satul a fost recenzat numai cu 2 birnici, deoarece scutiții nu mai contau. În catagrafia din 1803 apar 15 "liude" (capi de familie), la cea din 1820 erau 35 "liude" iar la cea din 1831 au fost recenzați 70 "liuzi" (Tăcmănești-răzeși) și 76 "liude" în Călugărenii spătarului Latif. În 1966 satul avea 381 de suflete iar în 1977 doar 251. La ultimul recensământ (2002) avea 282 de locuitori. Prima biserică
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
1772-1774, satul a fost recenzat numai cu 2 birnici, deoarece scutiții nu mai contau. În catagrafia din 1803 apar 15 "liude" (capi de familie), la cea din 1820 erau 35 "liude" iar la cea din 1831 au fost recenzați 70 "liuzi" (Tăcmănești-răzeși) și 76 "liude" în Călugărenii spătarului Latif. În 1966 satul avea 381 de suflete iar în 1977 doar 251. La ultimul recensământ (2002) avea 282 de locuitori. Prima biserică atestată documentar a fost construită în anul 1820 cu contribuția
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
recenzat numai cu 2 birnici, deoarece scutiții nu mai contau. În catagrafia din 1803 apar 15 "liude" (capi de familie), la cea din 1820 erau 35 "liude" iar la cea din 1831 au fost recenzați 70 "liuzi" (Tăcmănești-răzeși) și 76 "liude" în Călugărenii spătarului Latif. În 1966 satul avea 381 de suflete iar în 1977 doar 251. La ultimul recensământ (2002) avea 282 de locuitori. Prima biserică atestată documentar a fost construită în anul 1820 cu contribuția enoriașilor și la îndemnul
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Boțoaia, Ciofeni,Cârlești, Dănești, Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul,Mircești, Moara Grecilor, Olănești, Portari, Protopopești, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tufești, Uncești și Zăpădeni; 1780 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Câșlași, Codăești, Dănești, Draxeni,Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Lipoveni, Liuzii Bârnovanului (înloc de Scânteia), Mircești, Poiana Protopopeștilor, Portari,Protopopești, Rediul, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești,Uncești și Zăpodeni; 1803 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Cișla lui Adamache (în loc de Câșlași),Codăești, Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
71 de suflete, exceptând proprietarii de atunci, medelnicerul Vasilachi și spătarul Ion(iță) Cuza care din 1763 devenise și ispravnicul ținutului Vaslui dar și proprietar al unei părți din moșia satului, prin cumpărare. La catagrafia din 1820 satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14 slugi (fără bir) ale noului proprietar, spătarul Gh. Cuza, fiul lui Ioniță Cuza. La 1831, erau 80 de "liude" ai noului proprietar, Marele Vornic Constantin Vârnav, dar și câteva "sălașe țigănești" ale mănăstirii
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
unei părți din moșia satului, prin cumpărare. La catagrafia din 1820 satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14 slugi (fără bir) ale noului proprietar, spătarul Gh. Cuza, fiul lui Ioniță Cuza. La 1831, erau 80 de "liude" ai noului proprietar, Marele Vornic Constantin Vârnav, dar și câteva "sălașe țigănești" ale mănăstirii Barnovschi. În 1887 satul avea 152 de familii cu 600 de suflete. În 1966 număra 1268 de locuitori iar în anul 1977 avea 1244. La ultimul
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
în locul numelui de familie sînt indicate ocupația, meseria, funcția: Ioniță cojocar, Vasile Vătăman, Ion vornic, Grigoraș chelar, Ion rotar, Zaharia dascăl, Luchian tălmaci ș.a. Către sf. sec. XVIII și înc. sec. XIX se constată o înviorare în ceea ce privește dezvoltarea localității. "Condica liuzilor" de la 1803 fixează în s. Boghiceni 82 de gospodari, cu un impozit anual de 1.932 lei. Pământurile din hotarul moșiei le stăpîneau țăranii răzeși, precum și un proprietar mai înstărit, medelnicerul Todirascu Măcărescu. În afară de plugărie, localnicii făceau în mod obișnuit
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
făcut parte totdeauna, din ținutul Vasluiului, menționat documentar la 1 septembrie 1435. La recensământul din 1772-1774, Chirceștii făceau parte din Ocolul Crasnei, alături de alte 21 sate, între care: Bahnarii, Mânjeștii, Tanacul, Boușorii, Soleștii, Gugeștii, Boțeștii, Micleștii, Șerbeștii, Pribeștii ș.a. Condica liuzilor din 1803 înscrie satul Chircești în Ocolul Crasna alături de satele Miclești și Popești, cu care vor forma comună în 1864 după cum, aceeași organizare administrativă se va menține și în 1816, 1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă vist. de casa vornicului Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie cu doi liuzi. Clucerul Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de la ministerul de esterne al Turciei, ea se consideră ca nulă și neavenită, fiind adresată "Coroanei"; și, pentru Coroana României, vizirii și muftii sunt turci tot atât de pahotnici ca și cel care ni cere lămuririle de față. Prin urmare între orice "liude" și Coroană nu poate avea loc așa nitam-nizam corespondență diplomatică - căci nu poate avea loc în nici un caz. Ce s-ar zice oare dacă într-o bună dimineața un redactor oarecare s-ar drapa în pașă turcesc (l-ar crede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. în anul 1803, satul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez Îproprietarul moșiei Silișteaă și postelnicul Costache Cănănău Îposesorul moșiilor Roșcani și Stârceni ÎFântâneleăă pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Religia locuitorilor este
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
avantajul că influențele slave și turce în irlandeză sunt inexistente. În irlandeză există sintagma sudată „Gabhalai” care exprimă ideea de ocupant colon, a stăpâni, a pune mâna, prima parte a sintagmei - Gaghal; și „lai” - înrudit cu germanul leute (oameni), rus - liude - și cu româneștele lae, liotă (ceată de oameni), care explică situația inițială a vlahilor - lai cum își mai spun, de oameni ocupanți, coloni, invadator, cuceritor. Cât privește macrotoponimul Llah = Valahia, poate fi evoluția etnonimului german ostrogot și gepid Ualah. Se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir și agerele 40 liude în loc de 20. Cine era Constantin Ghica, hatmanul? Era nepot de domn și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost cămăraș în 1776, hatman în 1784, mare logofăt în 1804. Din Condica liuzilor de la 1803 rezultă că din totalul celor 97 de sate - afară de târgul Vaslui - în ținutul Vaslui se găseau 39 de sate răzășești, 9 mânăstirești, iar 49 de sate ale boierilor: Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu, Cazimir, Costechi, Adamachi, Canta, Tufescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să aducă desființarea scutelnicilor, a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară, și străini fără căpătăi, vagabonzi, pe care îi trata cârmuirea ca venetici, sau liuzi scutelnici, fiind cei mai mulți aduși de boeri ca lucrători, să le populeze moșiile sau satele, pustiite prin diferite întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ, 101 fără pământ și 85 foști clăcași" (vezi și „Statistica răzeșilor", p. 82-84). Alt mijloc întrebuințat de boieri pentru a pătrunde în satele răzășești era cel al scutirii de bir a populației din satele respective. Referindu-se la Condica liuzilor (1803) P. Poni susține că „numărul satelor răzășești în care boierii aveau scutiți varia în diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 15 sate. În Tutova boierii căutau să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]