532 matches
-
oxigen, măștile și aripioarele de înot, și o rupse la fugă cu un strigăt de groază. Doamna Forbes îl auzi de pe scara șerpuitoare de piatră care se cățăra pe stânci de la debarcader până acasă, și ne ajunse din urmă, gâfâind, lividă; i-a fost însă de-ajuns să vadă animalul crucificat în poartă ca să înțeleagă pricina ororii noastre. Obișnuia să spună că atunci când doi copii sunt împreună, amândoi sunt vinovați de ceea ce face fiecare singur, așa că ne dojeni pe amândoi pentru
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
conștient că zilele îi erau numărate. Era o icoană vie a martiriului pe care intelighenția românească de-o anume vîrstă a fost silită a-l îndura sub cîrmuirea totalitară. În pofida acestei dramatice împrejurări, revenise la viață nu ca un spectru livid și acuzator, ci ca un ins bonom, de-o vitalitate ce se prelungea pînă la apetența sa pentru bucatele bune, consumate cu poftă în porții repetate, pentru băuturile fine, îngurgitate în localurile în care cozeria sa infatigabilă se prelungea în
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
de transpirație pe frunte: “Stimați telespectatori, întrerupem jurnalul pentru o știre foarte importantă”. Apare un mare și fosforescent “BREAKING NEWS” pe ecran, care mai și pâlpâie ca un girofar, ca să capteze mai bine atenția. “Dăm legătura reporterului nostru special”, anunță livizi prezentatorii. Reporterul special își ițește capul dintr-un șanț. E tăvălit prin noroaie și ciufulit, are hainele rupte și gâfâie. E clar că are o știre care va zgudui lumea. Tensiunea e deja insuportabilă. Prezentatoarea își face aer cu niște
Breaking breaking breaking news! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19619_a_20944]
-
Își dă seama că e grav. Se ridică, neliniștit: - Ce s-a întâmplat, Mariana? Mariana bâiguie, sufocându-se: - Domnule primar... domnule primar... Îi arată spre fereastră. Primarul se repede și dă draperia la o parte. Încremenește cu ea în mână, livid. De-abia atunci, urletul de fiară rănită al Marianei, gâtuit de hohote, sparge tăcerea de sfârșit de lume: - Niiiingeeeee, domnule primaaar, niiingeeee! Se prăbușește pe podea. Se chircește ca un copil și continuă să plângă isteric. Pe ușă năvălesc încă
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
9 februarie au fost 23 de la dispariț ia lui. Insomniacul poet avea, când ne-a părăsit, 57 de ani. Doar 57! Primul volum caracteristic al lui Florin Mugur este Cartea regilor din 1970: populată de făpturi sumbre, grotești, de chipuri livide și guri căscate într-un urlet neîntrerupt, îngeri cu aripile zdrențuite, regi biblici călare pe iepuri șchiopi, câini uzi în ploaie, lupi îmblânziți și puhavi ca niște șobolani imenși. Lume de coșmar care te face să te gândești la Caprichos
„Călare pe un iepure șchiop” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2792_a_4117]
-
nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Ne-mbrăcam în frunze mirosind a vară, eu coseam cărarea timpului altfel, tropotul iubirii năștea frunza, iară, mugurind de ziuă flori de ghiocel. Ne-nchideau în clopot cearcăne de toamnă, adunând livide tânguiri de iarbă, tâmpla strângea focul sub genunchi, din rană, vântul culca pașii din pădurea oarbă. Doar, gândind la tine țin în brațe ploaia timpului nescurs de atunci... cândva, primăveri păscut-au inimii văpaia, n-aș vrea să te scutur
PLOAIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381676_a_383005]
-
de plastic pe care-i avea la el, ba chiar a invitat-o la duș. “Hai să mergem să facem duș și după aia ne căsătorim”, i-a zis, moment în care l-am văzut pe tatăl fetei cum devine livid. Punctul culminant a fost la plecarea către case, când puștiul și-a anunțat părinții că nu mai vine cu ei, se duce cu fata. S-a intervenit ferm din partea adulților și lucrurile s-au potolit, iar cei doi copii au
Întâmplări amuzante de Paşti by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20882_a_22207]
-
Își dă seama că e grav. Se ridică, neliniștit: - Ce s-a întâmplat, Mariana? Mariana bâiguie, sufocându-se: - Domnule primar... domnule primar... Îi arată spre fereastră. Primarul se repede și dă draperia la o parte. Încremenește cu ea în mână, livid. De-abia atunci, urletul de fiară rănită al Marianei, gâtuit de hohote, sparge tăcerea de sfârșit de lume: - Niiiingeeeee, domnule primaaar, niiingeeee! Se prăbușește pe podea. Se chircește ca un copil și continuă să plângă isteric. Pe ușă năvălesc încă
Apocalipsa fulgului de nea se întoarce II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21005_a_22330]
-
se luminează brusc. Îl vezi că se uită cu atenție la ceva de pe trotuar. „Ia uite ce drăguț: a borât cineva aici“, te anunță vesel. În sfârșit, a dat peste ceva interesant. Examinează curios balta de vomă, în timp ce tu fugi, lividă, să faci una și mai mare, într-un coș de gunoi. „Ia uite, mâncase cârnăciori cu cartofi prăjiți“, îți strigă încântat. „Și niște murături sau salată de varză, nu-mi dau seama exact ce. Ceva verde, oricum.“ Dacă s-ar
Ce-i scârbos și lui Dumnezeu îi place? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18518_a_19843]
-
MAME Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-amintesc când biata mama M-aștepta în pragul porții, Iar când nu veneam la cină Se dădea de ceasul morții... Mică, slabă și lividă, Grija zilei o-ncerca, N-avea vreme de distracții, Leu cu leu greu aduna. Eu eram a ei comoară, Pentru mine făcea tot: „-Vreau și eu, copilă dragă, Să te-ajut atât cât pot!” Veșnic era ocupată, La serviciu, prin
SACRIFICIUL UNEI MAME de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383812_a_385141]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > SUB ANONIMAT Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi scriu pentru tine retras și timid, cu mâini tremurânde slăbit și...livid. Am scris două rânduri și m-am oprit, ca multe din gânduri mi s-au risipit. Voi scrie și mâine de voi mai putea, tot ce-am a-ți mai spune iubita mea. Aș vrea să citești tot ce-am
SUB ANONIMAT de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380124_a_381453]
-
dimineața, Costel! răspunse Emanuela, grăbită și speriată, ca după un șoc. Nu-i venea a crede, când a ridicat ochii, văzând pe cine are în față. Destinul își făcea jocurile... Tocmai eeeeel? Costel?! Nu pot să cred. Ce-i asta? Lividă la față, se hotărî și reuși, destul de greu, să-i vorbească... - Doamnă, s-a întâmplat ceva? ... Nu vă simțiți bine? - Nuuu...! Sunt doar puțin obosită... Ce bine că te întâlnesc! Știi? Chiar doream să îți vorbesc! - Da’..., s-a întâmplat
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
gol, un deșert fără limite. Existența lui. Paltonul îl trăgea ca un bolovan. Era lucrul cel mai de preț pe care ele puteau să-l vândă acolo. Emigranții îl priveau de jos. Își imagina ochii lor nemișcați în fețele cenușii, livide. Dar urmau cu toții să dispară de pe stradela aceea, să fie eliberați, să se stabilească undeva în lumea liberă. El nu avea pașaport. Nu va mai exista nimeni pe trotuar, sub pini, lângă barieră. Nici femeia și copiii lui. Numai el
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
de la parter Nu știu ce vreți voi de la mine care urc pe scara circulară de lemn până în podul plin de șobolani și mă gândesc la cei 5 oameni înecați de lacrima dureroasă a șoferului de autobuz 5 oameni cu sânge obosit zăceau livizi pe autostrada cu linii galbene reflectorizante Se lasă ceața peste camioanele mari și roșii care vin din Austria și la zero bătăi pe minut copilul fantomă își ridică mâinile disperat către soarele negru. Copilul fantomă O fantomă lividă trece printre
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
obosit zăceau livizi pe autostrada cu linii galbene reflectorizante Se lasă ceața peste camioanele mari și roșii care vin din Austria și la zero bătăi pe minut copilul fantomă își ridică mâinile disperat către soarele negru. Copilul fantomă O fantomă lividă trece printre morminte și își face drum pe lângă zăbrelele pline de plante agățătoare pe lângă îngerii de marmură care apără morții și pe lângă marile pietre funerare ce abia se zăresc în ceața sufocantă a unei după-amiezi de duminică E doar copilul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
ani. Eram ridicol și nebun de fericire. Eram nebun de iubire, și era bine, "era minunat, minunat", ca în romanțele de mahala. Un vis cu trei părți Sunt într-un soi de magherniță, un hotel în care totul e murdar, livid, dărăpănat. Cum am ajuns aici? Ușa abia se ține într-o balama. Întreb unde e toaleta: sunt îndrumat de-a lungul unor încăperi joase, afumate, în care inși grosolani beau și joacă cărți. Toaleta e în fundul unui maidan. Nu vreau
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
erau mereu căutați îndelung și cu mare larmă, fapt care ținea toată regiunea în tensiune. Se organizau scufundări și se apela la bărci cu motor militare. Din povestirile adulților la care am tras cu urechea, trupurile găsite erau umflate și livide - apa spăla din ele orice urmă de viață și estompa trăsăturile până-ntr-atât, încât rudele aveau probleme cu identificarea cadavrelor. Stând pe dig, fixând cu privirea apa, mi-am dat seama că - în pofida oricăror pericole - întotdeauna e mai bine
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
poate și unii ce au fascinația uratului...). Lupta s-a-ncheiat ca să continue, iar acum combatanții se ciorovăiesc pe victorie, cine a câștigat, unul sau celălalt...Însuși mai sus-pomenitul Ghilghmesh, dar poate și Ginghis Han sau viteazul Attila, dimpreună cu el, sunt livizi de invidie, din ținutul de dincolo. Au dus cu toții lupte mărețe, dar la originalitate...să știți că ei n-au avut acces ! Luptele lor, iată, atât de comune, aveau un învingător și un înfrânt. Războaiele noastre, însă, nici vorbă ! Specificul
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
trădător, mimetic și teatral, absolut singur în ecoul pe care îl creează; pierdut într-o lume străină, în fața căreia își caută totuși gloria și strălucirea. Erosul însuși devine o farsă, un mod eronat de a cuceri spațiul: Așa mă știu: livid, livid, Cutreierând memoria iubitei. (Magica) În general, poetul evită mărturisiri publice în privința relației cu iubita lui, așa cum nu se dezvăluie decât voalat în privința relației cu divinitatea. Sunt probleme de interioritate maximă pe care nu dorește să ni le încredințeze? Acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mimetic și teatral, absolut singur în ecoul pe care îl creează; pierdut într-o lume străină, în fața căreia își caută totuși gloria și strălucirea. Erosul însuși devine o farsă, un mod eronat de a cuceri spațiul: Așa mă știu: livid, livid, Cutreierând memoria iubitei. (Magica) În general, poetul evită mărturisiri publice în privința relației cu iubita lui, așa cum nu se dezvăluie decât voalat în privința relației cu divinitatea. Sunt probleme de interioritate maximă pe care nu dorește să ni le încredințeze? Acea imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu o viespe capătă proporții cosmice, primul devine o „minunată gazelă cambrată“, în vreme ce viespea se convertește într-un „tigru furios“. De asemenea, stafidele din nord au „gust de vin și miere“, sunt „fecioare caste, cu părul bălai, soprane“, bananele devin livide de teama devorării, iar leul ce împodobește somiera urmărește adormit dansul haotic al muștelor din odaie. Pentru Katherine Mansfield, autoare de jurnal, dar și de proză scurtă, această viziune augmentativă are rolul de a smulge măruntul eveniment, obiectul, gestul din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
judecător de oameni În numele absurdului... zâmbet care ți se Înfige În inimă precum acul unei seringi pline de amărăciunea pustiului. Zâmbetul care te dă afară din ființă. — Unde e profesorul Carara? a mai apucat să Îngaime și s-a făcut livid la față, iar perlele spălăcite ale ochilor i s-au Întunecat și i-au alunecat ușor, ca două boabe de strugure, În cupa ascunsă a pleoapelor, și au rămas să Îi privească pe ceilalți doar bulgării albi, Înzăpeziți, de mort
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
totul altul. El era oare curcubeul meu, M.C.-ul meu, rațiunea mea de a trăi? Șase ani. Era ciufulit, ca și altădată, însă părul lui nu mai avea pic de strălucire și se subțiase. Fața i se buhăise și era livid, iar ochii foarte roșii. Îi lipseau câțiva dinți din față, însă gura îi mergea întruna. Îmi făcea impresia unei maimuțe bătrâne, cocoțată într-un colț de cameră. M-a observat una dintre fete și i-a făcut un semn cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
i le va spune sunt și adevărate, și apoi cum s-o aducă el acasă să-și vadă tatăl?! Nu, nu poate merge așa să se expună, este periculos pentru toți! Chiupul cel mare, așa cum Îl botezase conspirativ Victor, era livid la față, atât cât mai rămăsese neacoperită de badajul neprofesionist al Mariei, transpirat și părea mai degrabă a fi a unui om mort. Respira Încet și sacadat. După mai bine de un sfert de oră, Victor observă cum chiupul se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
băiatul se Îndreaptă agale către ușă, Îi aruncă vorbe grele: Crezi că-ți bați joc de mine, mă pedepsești, ai greșit adresa dobitocule, mototolule, tocilarule! S-au mai văzut abia luni la careul de dimineață, atunci când fata cu o față lividă a venit la el și i-a Întins un caiet sau o carte, șoptindu-i: Gata! Hai să fim deștepți! Bine? Bine! Băiatul găsi În carte un bilet scris cu migală: M-am supărat și am plâns de ciudă, fără
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]