1,950 matches
-
o clinică pentru epileptici, am văzut numeroși pacienți la care crizele erau induse de muzică sau includeau aure muzicale și, în unele cazuri, ambele. Ambele categorii de pacienți pot suferi de crize de lob temporal și majoritatea cazurilor au în lobul temporal anomalii identificabile prin electroencefalogrană sau scanare cerebrală." (p. 37) În fine, sunt cazuri cînd muzica nu face nici bine și nici rău pentru simplul fapt că nu poate fi sesizată. E cazul acelor oameni care, fără a fi defel
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
oricărui fenomen psihic, oricît de sublim, subtil sau neomenesc ar părea la prima vedere, i se va găsi pînă la urmă o cauzalitate materială. Pentru Sacks, chiar și experiențele de decorporalizare sunt urmarea unor halucinații provocate de anumite zone din lobii cerebrali. Păstrînd tot respectul pentru latura spirituală, sunt de părere că pînă și și cele mai exaltate stări de spirit, pînă și cele mai uluitoare transformări trebuie să aibă o bază fizică sau cel puțin o corelare fiziologică în activitatea
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă și legumele fierte, de pe care se prelingeau uleiul de măsline și ierburile. Era fericită, inconștientă și leneșă, uitase aproape tot, uitase de ea, se odihnise pe dinăuntru. În lobii urechilor purta încă perlele, care se scorojiseră de căldură, dar erau singurul semn după care ea, cea de acum, își mai amintea că fusese altfel. Îi ziceau Bhaar și, câteodată, Bahhar, care însemna a umbla pe mare și în niciun
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
să-l păstrez în străfundul meu, îi cercetam linia strâmbă a nasului pe care și-l rupsese când era copil, firele de păr argintiu, prea timpuriu apărute, felul în care își dregea vocea în mijlocul unei propoziții și se trăgea de lobii urechilor când era adâncit în gânduri. Știa că îmi fac griji. În noaptea dinaintea plecării, în timp ce eram întinsă pe burtă și el își plimba degetele pe spatele meu încordat și ceafa care mă durea, mi-a povestit în șoaptă despre
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
ditamai barba, ca de fiecare dată. Apoi l-am prins de colăcelul de grăsime de pe burtă: - Și ăsta o să dispară. O să vii slab, mort de foame. - Hămesit, a zis el. Slab și anemic. M-a apucat ușor cu dinții de lobul urechii, s-a întins peste mine ca să stingă lampa de pe noptieră și a urmărit cu degetul fiecare linie a feței mele și gropița din bărbie. - La ce i-a trebuit să se însoare cu fata asta? a spus imitând vocea
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
fluturând din brațe, o scenă pe care și-o amintea de mai devreme din acea săptămână, sau poate numai de ieri, imposibil de ținut ordinea zilelor și a vizionărilor. Arbogast. Numele era adânc sădit undeva în vreo nișă obscură din lobul stâng al creierului. Norman Bates și detectivul Arbogast. Acestea erau numele pe care și le amintea, peste anii care trecuseră de când văzuse filmul original. Arbogast pe scări, căzând pe vecie. Douăzeci și patru de ore. Muzeul se închidea la cinci și jumătate
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
patru coliere suprapuse, are ochii smălțuiți cu kohl și părul împletit cu panglici galbene, tivite pe margini cu dințișori sângerii de coral. Poartă șalvari străvezii, verzi-albaștri și un nume berber, Omalissan. În urechi îi lucesc șerpi de aur, încolăciți de lobii mici ca două scoici încă din vremea primului ei soț. Vizigotul. E blondă Omalissan. Blondă ca tine. (Ți-am spus că azi ești blondă, nu?) Asta-i și place lui Musa. Nu carnea ei, care a început deja să se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
făcea din chipul lui mâncat nu de păduchi, ci de vărsat, o adevărată geografie cu hăuri, cu genuni de păduri negre și de zăpadă cocoțate pe coame și spinări de pomeți și arcade. Avea obrazul stâng despicat de sabie și lobul urechii lungit de greutatea unui cercel purtat ani de zile, în urma căruia nu se mai vedea acum decât brazda găunoasă a pielii atârnânde. Nu cerșea și nu era în zdrențe, deși veșmintele lui nu aveau nimic de luptător în ele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mașini de diferite tonaje sunt la kilometrii nr:83,82,81,80,79 și 78. Le depășesc escaladând nămeții.La o stație de pompare pentru irigații un tractor cu remorcă este răsturnat în șanț. Mă rog din nou lui Dumnezeu. Lobul stâng a degerat. Zăpada mi-a intrat în buzunar.Jumatatea de corp bătuta de viscol este mai rece.Parca am gheața în spate. Am febră musculară. Orașul e aproape... Plugurile pornesc pe DN 24. In sfârșit sunt în oraș. Aici
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
plăcut atâta neobrăzare inteligentă. Vinul ei era prost, ca să-l putem bea l-am amestecat cu al meu, inventând cocktailuri vinicole. Pulsațiile de durere din creier de a doua zi mi-au obliterat detaliile nopții și mi-au alterat durabil lobul rușinii. Sigur, tehnica nu e infailibilă. Nu voi uita emoția ce m-a cuprins făcând coada la casă în spatele unei ponosite care citea Sartre având în coș doar o conservă de corned beef, oroarea aia grasă și păstoasă ce aduce
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
era purpurie, tivită cu blană și-mpodobită cu broderii. Din pricina căldurii o ținea agățată cu un șiret de umărul stâng, astfel că i se putea vedea cămașa încrustată cu argint și marele colier de aur, precum și cerceii care-i atârnau în lobii urechilor. Pantalonii îi veneau largi, bufanți, vârâți în cisme de fetru negru. Centura, de care atârna spada cu garda și cu teaca demne de un Cezar, valora mai mult de doi cai. Nu mai prejos era harnașamentul calului, în fier
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
glezne/ și priveau de acolo cleios pe sub arcadele grele-/ renunțasem la tot pentru ea/ asuda într-o baie turcească/ o pădure întreagă de nuri/ ca să fur sentimente/ renunțasem la mâini."( Stăpânul lupanarului) sau "Nu scăpai niciodată de voci/ picurau de pe lobi ca niște cercei de arsenic/prea copți/ se lichefiau albicioase prin crengi/ altele respirau lipicioase prin pielea de lemn/ rămâneau ca un prurit/ în porii deschiși/ incapabili să se apere./ Era un fel de pornografie în vânt/ aveai un trunchi
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
când o văd, nu știu care mă ține În brațe mai tare tu sau tata -, căci mâinile vă sunt foarte apropiate. Iar tu de acolo râzi cu gura până la ceafă și semeni cu un ursuleț, Îi spuse mama mușcându-l nițeluș de lobul urechii, pe când el se feri scuturându-și capul. Mamă, da' tata când mai vine odată din America aia? Păi, vine el... ți-am mai spus de atâtea ori că vine după ce termină acolo cu munca lui, adică cu vopsitul. Da
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o literatură a imposibilității omului de a mai scrie, de a mai fantaza? Va fi romanul opera omului care nu va mai putea scrie nici măcar antiroman, antipoezie și antipiese, și care nu va mai putea „digera” decât date exacte, deoarece lobul drept al creierului i se va atrofia de tot? Atunci, cu siguranță, lumea va deveni, cu siguranță, “un maț”-așa cum afirmă Mircea Cărtărescu într-unul din romanele sale. Așadar mă întreb dacă, după publicarea romanului Manuscrisul din frigiderul Fram
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
uit discret către vecina din stânga, o blondă În taior, cu coc și voaletă. Își ține poșeta-n poală și ascultă teatral, cu bărbia ușor ridicată, ca și cum toată muzica i-ar fi dedicată ei, restul oamenilor fiind acolo doar din Întâmplare. Lobul urechii i s-a scurs, ca un cercel din piele, către obraz, iar sub voaletă se vede cum un colț al gurii i-a coborât, desenând un rictus amar. „Femeia aceasta e din ceară“, Îi șoptesc lui Édouard, cu tonul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
perihepatic, perisplenic. EXAMEN CT ABDOMINO-PELVIN S-a efectuat examen CT pelviabdominal la care se observă: hepatomegalie marcată; tumora ce interesează segmentele VI, VII, VIII ale ficatului cu diametre greu de apreciat datorită modificărilor vasculare asociate; mici formațiuni diseminate în ambii lobi; tromboza venei porte, confluenței splenoportale, venei mezenterice superi-oare, cu circulație colaterală impor-tantă în hilul hepatic și mezenteric superior; imagini de șunturi spleno-renale, varice esofagiene și gastrice, splenomegalie, lichid de ascită în cantitate medie. TRATAMENT ȘI EVOLUȚIE Tratamentul, deși complex, a
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
porte, de cavernomul secundar cât și de compresia exercitată pe ramurile intrahepatic al venei porte de către metastaze: c) Apariția icterului cât și a hipoalbuminomiei se datorează dezvoltării extensive a tumorii hepatice cât și a apariției multiplelor metastaze diseminate în ambii lobi hepatici; d) Cazul se situează în afara posibilităților curative, toate mijloacele terapeutice fiind adresate terapiei hemoragiilor digestive repetative, corecției anemiei și prevenției encefalopatiei hepatice.
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
impresia că se gîndește. — Păi... să zicem, creierul mic! Mi se pare cel mai potrivit pentru așa ceva, fiindcă În rest acolo nu se Întîmplă mare lucru. — Ați raționat corect, dar răspunsul este greșit, spuse Împăratul. În realitate, e vorba de lobul temporal drept care, Într-adevăr, nu prea știm cu ce se ocupă. Lobul stîng găzduiește funcția vorbirii, a raționalității, a logicii, În vreme ce dreptul cam trage chiulul, cum s-ar spune... Ei bine, nu e deloc așa! Acolo Își au sediul intuiția
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cel mai potrivit pentru așa ceva, fiindcă În rest acolo nu se Întîmplă mare lucru. — Ați raționat corect, dar răspunsul este greșit, spuse Împăratul. În realitate, e vorba de lobul temporal drept care, Într-adevăr, nu prea știm cu ce se ocupă. Lobul stîng găzduiește funcția vorbirii, a raționalității, a logicii, În vreme ce dreptul cam trage chiulul, cum s-ar spune... Ei bine, nu e deloc așa! Acolo Își au sediul intuiția, emoțiile și telepatia. De aceea Îmi permit să afirm că răspunsul dumneavoastră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a raționalității, a logicii, În vreme ce dreptul cam trage chiulul, cum s-ar spune... Ei bine, nu e deloc așa! Acolo Își au sediul intuiția, emoțiile și telepatia. De aceea Îmi permit să afirm că răspunsul dumneavoastră a fost gîndit cu lobul drept. — N-am simțit nimic special, mărturisi colonelul suspinînd. — Nici nu era nevoie. Să vă explic: gîndirea există independent de creier. S-a demonstrat că energia pe care o degajăm sub formă de gînduri nu dispare, ci se depozitează În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
special, mărturisi colonelul suspinînd. — Nici nu era nevoie. Să vă explic: gîndirea există independent de creier. S-a demonstrat că energia pe care o degajăm sub formă de gînduri nu dispare, ci se depozitează În așa zisa Memorie Universală. Iar lobul temporal drept este un fel de interfață, un decodor care permite creierului să comunice cu „baza de date“, adică cu ceea ce numim Îndeobște lumea de dincolo... Nu mai auzi continuarea; În acel moment o văzu pe secretară intrînd cu două
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
creierului să comunice cu „baza de date“, adică cu ceea ce numim Îndeobște lumea de dincolo... Nu mai auzi continuarea; În acel moment o văzu pe secretară intrînd cu două cafele pe o tavă și se gîndi că fata asta avea lobul drept complet atrofiat, iar lobul stîng Îi lipsea cu desăvîrșire. Nici măcar creierul mic nu-i folosea cîtuși de puțin. Dacă i-ar fi spus că e tîmpită, probabil că ar fi jignit-o inutil. În vreme ce Împăratul continua să-i explice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de date“, adică cu ceea ce numim Îndeobște lumea de dincolo... Nu mai auzi continuarea; În acel moment o văzu pe secretară intrînd cu două cafele pe o tavă și se gîndi că fata asta avea lobul drept complet atrofiat, iar lobul stîng Îi lipsea cu desăvîrșire. Nici măcar creierul mic nu-i folosea cîtuși de puțin. Dacă i-ar fi spus că e tîmpită, probabil că ar fi jignit-o inutil. În vreme ce Împăratul continua să-i explice cum stau lucrurile cu lumea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
numai așa pielea îi rămînea perfect netedă. Asta îl face să fie încă dezinvolt chiar dacă hîrrșșșt, hîrrrșșșșt, ies la iveală și micile semne care-i trădează vîrsta, riduri, brăzdături, negi, și totuși nu poate fi decît o iluzie, își zice, lobul exagerat de mare al urechii drepte, pomeții proeminenți, mărul lui Adam ascuțit, închide ochii și hîrrșșșt, hîrrșșșt, nu poate să mai piardă timp cu descifrarea acelei hărți ale cărei coordonate îl induceau mereu în eroare, aducîndu-i aminte de celebrul dicton
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
loc în față, le face semn. — Nu-ți face griji, i-o întoarce nepoliticos Curistul, mai bine fii atent la drum și închide de tot stația, mă enervează pîrîiturile, adaugă. E pățit ciripitorul, spune în șoaptă Părințelul, aproape mușcînd din lobul urechii lui Roja, paza bună trece primejdia rea, se gîndește. — Hai că prea le știți pe toate, de parcă voi ați fi ăia curați, picați tocmai în clipa asta de pe altă planetă, spune Curistul. Părințelul citește zilnic din Scripturi și Viețile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]