61 matches
-
mai adâncite. Din nordul și centrul Europei până în Siberia. Insectele sunt întâlnite în zona montană și subalpină. l=2,8-3,5 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane ușor lățite. Femurele posterioare cu unghiul apical extern ușor denticulat și cu cel intern lobat. Tibiile posterioare subțiri, cu jumătatea anterioară ușor turtită, iar jumătatea lor posterioară este arcuită spre interior. 17 Leiodes ferrugineus Fabricius (ovalis Schm., brevipes Schm.) Corpul ovalscurtat, ± eliptic, convex dorsal, de nuanță roșcată sau roșcat maronie. Antenele roșcate, unicolore, uneori măciuca
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cunoscută sub denumirea de cânepă de Abutilon, iuta de Chină, iuta de Tien-Tsin, Ching-Ma, King-Ma etc. 5) Grozama ale cărei fibre provin din partea liberiana a tulpinilor de Spartium junceum (grozama de Spania) sau de Cytisus scoparius (grozama comună). 6) Urena lobata și Urena sinuată, care poartă nume diferite în funcție de țară de origine: iuta de Congo, iuta de Madagascar sau paka. Malva blanca sau Cadillo (Cubaj, Guaxima, Aramina sau Malva roxa (Brazilia), Caesarweed (Florida). 7) Crotalaria juncea, cunoscută sub denumirea de cânepă
ANEXĂ nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE ŞI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166795_a_168124]
-
Pistacia 1entiscus L. Plantago spp. Pogostemon cablin (Blanco)Benth. Polygala spp. Polygonum spp. Populus spp. Potentilla spp. Primula spp. Prunella vulgaris L. Prunus africană (Hook. f.) Ka1kman (") (= Pygeum africanum Hook) Prunus spp. Pterocarpus marsupium Roxb. Pterocarpus santalinus L f. Pueraria lobata (Willd.) Ohwi Pulicaria (=Inula) dysenterica (L) Bemk. Pulmonaria officinalls L. Punica granatum L. Querqus spp. Raphanus spp. Rhamnus catharticus L. (0) Rhamnus purshianus (0) Rheum officinale Baill (') Rheum palmatum L. (') Ribex Robinia pseudoacacia L. Roșa spp. Rosmarinus officinalis L. Rubus
ORDIN nr. 244 din 22 aprilie 2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167855_a_169184]
-
Pistacia 1entiscus L. Plantago spp. Pogostemon cablin (Blanco)Benth. Polygala spp. Polygonum spp. Populus spp. Potentilla spp. Primula spp. Prunella vulgaris L. Prunus africană (Hook. f.) Ka1kman (") (= Pygeum africanum Hook) Prunus spp. Pterocarpus marsupium Roxb. Pterocarpus santalinus L f. Pueraria lobata (Willd.) Ohwi Pulicaria (=Inula) dysenterica (L) Bemk. Pulmonaria officinalls L. Punica granatum L. Querqus spp. Raphanus spp. Rhamnus catharticus L. (0) Rhamnus purshianus (0) Rheum officinale Baill (') Rheum palmatum L. (') Ribex Robinia pseudoacacia L. Roșa spp. Rosmarinus officinalis L. Rubus
ORDIN nr. 401 din 19 aprilie 2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167867_a_169196]
-
de cânepă (Cannabis sativa) 9. Iuta Fibre provenite din tulpinile de Corchorus olitorius și de Corchorus capsularis. Pentru cerințele prezenței hotărâri se tratează în același fel ca iuta fibrele din tulpina următoarelor specii: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdariffa, Abultilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuată 10. Abaca (manila hemp) Fibre provenite din tecile de Musa textilis 11. Alfa Fibre provenite din frunzele de Stipa tenacissima 12. Cocos Fibre provenite din fructele de Cocos nucifera 13. Sorg Fibre provenite din tulpina de Cytisus scoparius
HOTĂRÂRE nr. 332 din 22 martie 2001 (*actualizată*) privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184219_a_185548]
-
de cânepă (Cannabis sativa) 9. Iuta Fibre provenite din tulpinile de Corchorus olitorius și de Corchorus capsularis. Pentru cerințele prezenței hotărâri se tratează în același fel ca iuta fibrele din tulpina următoarelor specii: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdariffa, Abultilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuată 10. Abaca (manila hemp) Fibre provenite din tecile de Musa textilis 11. Alfa Fibre provenite din frunzele de Stipa tenacissima 12. Cocos Fibre provenite din fructele de Cocos nucifera 13. Sorg Fibre provenite din tulpina de Cytisus scoparius
HOTĂRÂRE nr. 332 din 22 martie 2001 (*actualizată*) privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184220_a_185549]
-
floră sălbatică 3, Orcaella brevirostris este deja inclusă la anexă A a anexei la Regulamentul (CE) nr. 338/97. (13) Volumul importurilor comunitare cu speciile Arisaema jacquemontii, A. speciosum, A. triphyllum, Biarum davisii ssp. davisii, Othonna armiana, O. euphorbioides, O. lobata, Adenia fruticosa, A. spinosa, Ceraria gariepina, C. longipedunculata, C. namaquensis, C. pygmaea, C. schaeferi, Trillium catesbaei, Ț. cernuum, Ț. flexipes, Ț. grandiflorum, Ț. luteum, Ț. recurvatum și Ț. undulatum - toate incluse în prezent la anexă D a anexei la Regulamentul
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
containere sterile nu intră sub incidența dispozițiilor prezentului regulament) Aerangis ellisii (I) Cephalanthera cucullata (ÎI) Capișon Cypripedium calceolus (ÎI) Papucul doamnei Dendrobium cruentum (I) Sânge viu Goodyera macrophylla (ÎI) Orhidee de Madeira Laelia jongheana (I) Orhidee de Minas Gerais Laelia lobata (I) Liparis loeselii (ÎI) Moșișoare Ophrys argolica (ÎI) Orhidee ochi de albina Ophrys lunulata (ÎI) Semiluna Orchis scopulorum (ÎI) Paphiopedilum spp. (I) Peristeria elata (I) Duh sfânt Phragmipedium spp. (I) Renanthera imschootiana (I) Vândă roșie Spiranthes aestivalis (ÎI) Spirală de
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Fibre provenind din liberul de cânepă (Cannabis sativa) 9 Iută (m) Fibre provenind din liberul de Corchorus olitorius și din Chorcorus capsularis. În sensul prezentei directive, sunt asimilate iutei fibrele liberiene provenind de la: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdarifa, Abutilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuata 10 Abacă (m) Fibre provenind de la frunza de Musa textilis 11 Alfa (m) Fibre provenind de la frunza de Stipa tenacissima 12 Cocos (m) Fibre provenind de la fructul Cocos nucifera 13 Drobiță (m) Fibre provenind din liberul de Cytisus
jrc3035as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88191_a_88978]
-
spp.* (II) #1 Nepenthes khasiana (I) Nepenthes rajah (I) ORCHIDACEAE Cattleya trianaei (I) °507 ORCHIDACEAE spp.* (II) #7=482 Cephalanthera cucullata (II) °507 Cypripedium calceolus (II) °507 Dendrobium cruentum (I) °507 Goodyera macrophylla (II) °507 Laelia jongheana (I) °507 Laelia lobata (I) °507 Liparis loeselii (II) °507 Ophrys argolica (II) °507 Ophrys lunulata (II) °507 Orchis scopulorum (II) °507 Paphiopedilum spp (I) °507 Peristeria elata (I) °507 Phragmipedium spp. (I) °507 Renanthera imschootiana (I) °507 Spiranthes aestivalis (II) °507 Vanda coerulea
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
obținute in vitro, în mediu solid sau lichid, transportate în recipiente sterile, nu fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament) Aerangis elisii (I) Cattleya trianaei (I) Cephalanthera cucullata (ÎI) Cypripedium calceolus (ÎI) Dendrobium cruentum (I) Goodyera macrophylla (ÎI) Laelia jongheana (I) Laelia lobata (I) Liparis loeselii (ÎI) Ophrys argolica (ÎI) Ophrys lunulata (ÎI) Orchis scopulorum (ÎI) Paphiopedilum spp. (I) Peristeria elata (I) Phragmipedium spp. (I) Renanthera imschootiana (I) Spiranthes aestivalis (ÎI) Vândă coerulea (I) OROBANCHACEAE Cistanche deșerticola (ÎI) PALMAE (AREACEAE) Palmieri Beccariophoenix madacascariensis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Arisaema thunbergii var.urashima Arisaema tortuosum Arisaema triphyllum Biarum davisii ssp. davisii Biarum davisii ssp. marmarisense Biarum ditschianum COMPOSITAE Compozite (ASTERACEAE) Arnica montană §3 Arnica Othonna armiana Othonna cacalioides Othonna clavifolia Othonna euphorbioides Othonna hallii Othonna herrei Othonna lepidocaulis Othonna lobata Othonna retrorsa ERICACEAE Arctostaphylos uva-ursi §3 Strugurii ursului GENTIANACEAE Gențiana lutea §3 Ghințura galbenă LYCOPODIACEAE Lycopodium clavatum §3 Pedicuța MENYANTHACEAE Menyanthes trifoliata §3 Trifoiște de baltă PARMELIACEAE Cetraria islandica §3 Lichenul de Islanda PASSIFLORACEAE Adenia fruticosa Adenia glaucă Adenia pechuelli
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Pterocarpus Santalinus Extract este un extract din lemn de santal roșu, Pterocarpus santalinus, Leguminosae Agent astringent /tonic politef Liant/agent de întreținere a pielii Ptychopetalum Olacoides Extract este un extract din scoarță și rădăcini de Ptychopetalum olacoides, Olacaceae Emolient Pueraria Lobata Extract este un extract din rădăcini de Pueraria lobata, Leguminosae Agent de întreținere a pielii Pulmonaria Officinalis Extract este un extract din părțile erbacee de mierea-ursului, Pulmonaria officinalis, Boraginaceae Agent astringent /emolient/agent de întreținere a pielii Piatră ponce Agent
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
santal roșu, Pterocarpus santalinus, Leguminosae Agent astringent /tonic politef Liant/agent de întreținere a pielii Ptychopetalum Olacoides Extract este un extract din scoarță și rădăcini de Ptychopetalum olacoides, Olacaceae Emolient Pueraria Lobata Extract este un extract din rădăcini de Pueraria lobata, Leguminosae Agent de întreținere a pielii Pulmonaria Officinalis Extract este un extract din părțile erbacee de mierea-ursului, Pulmonaria officinalis, Boraginaceae Agent astringent /emolient/agent de întreținere a pielii Piatră ponce Agent abraziv/agent de reglare a vâscozității Punica Granatum Extract
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
un singur braț, care varsă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni în mare; celelalte brațe au rol secundar. Acest tip constituie o fază de început, când raportul dintre forța râului și cea a mării înclina spre primul. Delte lobate (tip Dunăre) sunt cele mai frecvente, remarcându-se printr-o înaintare rapidă pe 2-3 brațe principale, datorită abundenței de aluviuni. Importanța și locul brațelor se modifică în timp. Se întâlnesc la Rin, Ron, Rio Parana. Delte digitate (tip Mississippi) se
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
dezvoltă la unele fluvii, cu un aport extrem de mare de aluviuni vărsate pe foarte multe brațe, care impun înaintarea rapidă a fiecăruia; procesul se desfășoară intens, depășind ritmul construcțiilor marine (bancuri, cordoane). Deltele barate (tip Nil) sunt delte cu aspect lobat, a căror dezvoltare este oprită, fie de către curenții litorali, ce împrăștie toate aluviunile aduse de fluviu (deltă blocată) - Nilul, fie de atingerea unei zone adânci sau în curs de lăsare (deltă barată) - Gange, Irawadi. Zona litorală suferă în timp oscilații
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
dreapta (forehand), iar despre lovitura de rever executată cu o mână, deși este una dintre cele mai bune din circuitul ATP, el spune că mai are loc de perfecționare . Pe atacul adversarului se apără cu lovituri în lung de linie, lobate, și diagonale executate cu mare acuratețe. Din arsenalul său tehnic nu lipsesc nici loviturile mai pretențioase cum ar fi smash-ul de stânga cu spatele, smash-ul sărit (a la Sampras), demivoleul din spatele terenului (o specialitate Federer), lovitura defensivă printre picioare, lovitura
Roger Federer () [Corola-website/Science/308246_a_309575]
-
jaluana • Angelica japonica • Angelica kangdingensis • Angelica kawakamii • Angelica keiskei • Angelica kingii • Angelica kiusiana • Angelica komarovii • Angelica koreana • Angelica laevigata • Angelica laevis • Angelica lancifolia • Angelica laurentiana • Angelica laxifoliata • Angelica leporina • Angelica levisticum • Angelica lignescens • Angelica likiangensis • Angelica lineariloba • Angelica litoralis • Angelica lobata • Angelica longicaudata • Angelica longipedicellata • Angelica longipes • Angelica longiradiata • Angelica lucida • Angelica lyallii • Angelica macrocarpa • Angelica macrophylla • Angelica maculata • Angelica major • Angelica maowenensis • Angelica maritimă • Angelica matsumurae • Angelica maximowiczii • Angelica mayebarana • Angelica megaphylla • Angelica mexicană • Angelica minamitanii • Angelica minor • Angelica miqueliana
Angelica () [Corola-website/Science/306946_a_308275]
-
Betulacee", înrudit cu familia fagului/stejarului, "Fagaceae". Aceștia sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică. Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
în rezultatul formării unui perete fals, în ovar se formează 4 loje. Stilul de regulă ghinobazic, se termină cu un stigmat bilobat sau globulos. Unele specii au stilul divizat. În jurul ovarului din receptacul se formează un disc nectariferic întreg sau lobat. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifestă heterostelia. Fructul boraginaceelor este alcătuit din 2-4 mericarpi, tetrachena sau drupe. Conform structurii pistilului și a fructului Fam. se clasifică în 3 subfamili: Heliotropioidae, Boraginoideae și Echioideae. Flora României cuprinde
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
arbori și arbuști), în xilem având tracheide areolate. Sunt răspîndite spontan în regiunea temperată și tropicală a Asiei de Est și a Americii, iar în zonele temperate ale Terrei se cultivă ca ornamentale sau forestiere. Au frunze mari, simple sau lobate, cu numeroase pungi secretoare de uleiuri eterice, alcaloizi etc. Flori sunt mari, terminale sau axilare, solitare, bisexuate, învelite de bractee caduce. Perigonul este, de obicei, petaloid, cu piese egale sau inegale, libere, dispuse ciclic. Staminele sunt în număr nedefinit și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
omamentale. Magnolia liliiflora Desr. (magnolia) - are frunze întregi, iar fructul este o polifoliculă, fiecare foliculă avînd cîte 1-2 semințe prevăzute cu aril mare, roșietic-portocaliu. Florile sunt purpurii la exterior și albe la interior. Liriodendron tulipifera L. (arborele lalea) - are frunze lobate, în formă de liră, iar fructul este uscat (fără aril), polisamaroid, cu samarele unilateral aripate. Sunt plante cu evidente caractere de inferioritate: dispoziția predominant spirociclică sau hemiciclică și numărul nedefinit de elemente reproducătoare, apocarpia. Se caracterizează prin prezența în corpul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos. "Humulus lupulus" L. (hamei) este o liană cu lăstari lungi de 1-5 m, pe care se găsesc peri în formă de cârlige. Frunzele sunt opuse, digitat lobate. Este o plantă dioică cu florile mascule în cime racemiforme, iar cele femele în amenți axilari, în formă de con. La baza bracteelor se află peri glandulari, producători de lupulină și humulină, care fac ca planta să fie folosită în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
humulină, care fac ca planta să fie folosită în industria berii (ca aromatizant). Pentru gustul amar, „conurile” sunt utilizate ca tonic, avînd și proprietăți sedative și afrodisiace. Sunt plante exclusiv lemnoase (arbori și arbuști), cu frunze alteme, simple, întregi sau lobate, stipelate. Au flori unisexuate, mici, numeroase, așezate pe un ax comun, alcătuind inflorescențe amentiforme. Polenizarea este anemofilă, iar fecundația este mult mai tîrzie. Cuprinde trei familii: "Fagaceae", "Betulaceae", "Corylaceae". Încadrează 8 genuri, cu cca. 930 specii, răspîndite în ambele emisfere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
colesterolului. Scoarța este utilizată în stări febrile, gută, ca diuretic și ca stimulent al poftei de mîncare. B. nana L. (mesteacănul pitic) crește în țurbării oligotrofe (sfagnete), în jud. Suceava și Harghita. Genul Alnus (arinul) are fructe cu bractee cinci lobată și care nu cade odată cu fructele mature. A. glutinosa (L.) Gaertn. (arinul negru) are frunze emarginate și lăstarii tineri viscid-lipicioși. Crește în luncile rîurilor din regiunile de cîmpie și deal. A. incana. (arinul alb) are frunze acuminate, se întîlnește în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]