525 matches
-
și-a început cariera solo în 1991 și a devenit în scurt timp un simbol al așa-numitului gen muzical latino. A vândut peste 50 de milioane de discuri, iar cea mai cunoscută melodie a sa este "Livin' la Vida Loca".
Ricky Martin vrea să se însoare cu partenerul său () [Corola-journal/Journalistic/68394_a_69719]
-
încărcătura de culpabilitate și neputință fac dragoste? Un lucru este cert, prostituata nu dorește banii celor doi amanți culpabili, miza ei se află în altă parte, și din nou seducția oferă cheia deschiderii inițiatice, ana pputând fi asimilată unui genius loci, Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor cum sunt numite în folclorul românesc spiritele pădurii în care dispare de fiecare dată pentru a se reîntoarce la cuplul dezorientat. Regizorul lasă suficient loc pentru o astfel de interpretare, fără a o condiționa de planul social
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
Back În Time" și "Internațional Love”. "Get It Started" este primul single extras de pe Global Warming, cel de-al șaptelea album de studio al lui Pitbull. Shakira și Pitbull nu sunt la prima colaborare. Rapperul a fost co-autor la piesele "Loca" și "Rabiosa".
Pitbull şi Shakira au lansat videoclipul piesei "Get It Started" by Budacu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/73401_a_74726]
-
Pleșu, Nicolae Steinhardt, Ionel Tudor sau Octavian Paler. Dacă există așadar un spirit "spirist", adică o paradigmă educativă moștenită de pe vremea venerabilului Spiru, atunci cele două autoare nu numai că se simt pătrunse de el ca de un veritabil genius loci, dar pe deasupra vor să-l transmită mai departe sub forma colocvială a depănării dialogului de față. Împărțindu-și atribuțiile, rolul vioarei întîi îi revine Codruței Missbach, în vreme ce Cristina Ștefan își asumă rolul "novicei" așteptînd îndrumare. "Ca nou venită în Colegiul
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
Clișeul ne spune că totul a fost deja spus, însă farmecul stă în faptul că inocența reinventează totul, reface lumea de la capăt, nu pierde bucuria de a repeta cu încredere aceleași lucruri. Regizorul nu face decât să dialogheze cu genius loci, care se poate încarna pasager și în polițistul care dirijează circulația și face introducerea de curtoazie în Cetatea Eternă, un dialog inteligent, spumos, amical, făcut din reamintiri și din bucuria intensă de a trăi care pe alocuri ne reamintește de
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
background referențial cu valențe pozitive. Atașamentul față de acest spațiu este unul al nativului: „De ce scriu? Fiindcă am văzut lumina zilei în Cernăuți”, va mărturisi poeta într-un credo foarte semnificativ pentru gândirea sa. Astfel, începutul și sfârșitul întâlnesc același deus loci însoțind-o pe poetă în peregrinările ei prin lume: „Din leagăn/ mi-a căzut privirea/ în Prut” și dintre „averile” sale face parte și „mormântul meu din Bucovina” (Testament). Câteva poeme poartă titlul de Bucovina, văzută în memoria ei afectivă
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure transportul armatei. Nici o veste de la ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
the girls who drink with me” alături de Geo Da Silva,a lucrat împreună cu Coști Ioniță dând naștere la piesă “Can you forgive” una dintre piesele finaliste la Eurovision 2009. După succesul cu Geisha,Beautiful Night,Habibi și mai nou Chica Loca care are la activ 4 milioane de vizualizări și încă nu se oprește aici,Tony Ray vrea să lovească și cu această piesă. Vocea feminină de pe refren îi aparține lui Emma,o tânără din Iași care a studiat canto,participat
Tony Ray ft.Emma amp; Mr.Funky - MIAMI [Corola-blog/BlogPost/96550_a_97842]
-
the girls who drink with me” alături de Geo Da Silva,a lucrat împreună cu Coști Ioniță dând naștere la piesă “Can you forgive” una dintre piesele finaliste la Eurovision 2009. După succesul cu Geisha,Beautiful Night,Habibi și mai nou Chica Loca care are la activ 4 milioane de vizualizări și încă nu se oprește aici,Tony Ray vrea să lovească și cu această piesă. Vocea feminină de pe refren îi aparține lui Emma,o tânără din Iași care a studiat canto,participat
Videoclipuri [Corola-blog/BlogPost/96536_a_97828]
-
Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la acoperiș a fost abandonată și, în timp, s-a risipit și s-a trecut cu plugul pe deasupra. Biserica din zid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Moldova au ținut legătura cu cele din Bucovina. Despre bejenarii plecați din Bucovina în Moldova ca și despre legăturile dintre familiile rămase și cele plecate departe, în zona centrală, deluroasă a Moldovei, a scris și medicul Vasile Ignătescu, de locă din Părhăuți - Suceava. Articolul intitulat „Emigranții părhăuțeni în Moldova” a ajuns în copie, prin bunăvoința profesorului Matei Niță din Suceava, în posesia Olimpiei Bădăluță și a lui Gheorghe Călinescu. Vasile Ignătescu pune accent pe cauzele economice, sociale și naționale care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare jale pentru mame care-și vedeau feciorii tunși „chilug”, ceea ce constituia o rușine, o înjosire, de unde și zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei veniți din Cașvana, Chetroasa (Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau grupați pe părți de sat, ținându-se la un locă toți cei veniți dintr-un sat. Din Părhăuți au venit: familiile Ignătescu care, fiind numeroși, a fost nevoie să fie deosebiți după poreclă; o parte erau Ignătescu (Cercel), altă parte erau Ignătescu (Chifan), alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La toate abuzurile administrației s-a răspuns cu împotrivirea, trimiterea de memorii și reclamații până la Viena. Atunci când, în 1805, după 30 de ani de scutire, s-a introdus legea recrutației, dornenii și câmpulungenii s-au răsculat. în 1805 au avut locă ciocniri violente între populație și armată, înregistrându-se morți de ambele părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre care cel mai greu le venea cu serviciul militar care, la împărăție, era de 7 și 12 ani. Din această cauză, locuitorii din satele și comunele mai din sud treceau granița în Moldova și apoi se grupau la un locă și se refugiau mai în centrul acestei provincii, căutând să fie cât mai departe de graniță. deoarece se temeau să nu fie urmăriți. Primul grup de oameni fugiți din Bucovina, despre care am auzit eu ar fi fost format din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era arat adânc, era spălat de ape. Astfel, pământul împărțit pe cap de locuitor s-a stricat. După cel de-al doilea război mondial a venit Partidul Muncitorescă Român și a format colective sau întovărășiri, adunând pământul iar la un locă și punând oamenii să-l muncească cu utilaje mecanizate și îngrășăminte chimice, cu ingineri agronomi specialiști - și pământul a început să se îndrepte și să dea roade mai bune. Războiul din anul 1877 - au luat parte și oamenii din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe dânsul și poate să fie pe aceste semne acel drum, ce este în privilegiile lui Toader Mleșnice postelnic. Dar Dragoș și cu neamurile sale se plâng pentru un drum ce este mai jos de Siliștea lui Dobromir și merge (locă rupt în original / două-trei cuvinte) le este lor satul tot și sfânta biserică, dar s-au rugat lui Anton să le lase bucata de locă mai jos de acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se plâng pentru un drum ce este mai jos de Siliștea lui Dobromir și merge (locă rupt în original / două-trei cuvinte) le este lor satul tot și sfânta biserică, dar s-au rugat lui Anton să le lase bucata de locă mai jos de acest vechi drum, iar când este acum, ei se plâng contra lui Anton. Domnia ta este destul de cunoscător ca să faci precum te va învăța Dumnezeu. și bunătatea lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege din acest bătrân al lui Nicoară al Molnei, drept 9 lei bătuți. Care această parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vîndut iarăși din partea din jos ce s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]