230 matches
-
O universitate populară”, în Vremea școlii, an X, nr. 6 (iunie). Pavelcu, Vasile, 1971, „Aniversare”, în Cronica, 9 ianuarie. Popescu, Tiberiu, 1974, Educația adulților, E.D.P., București. Sadoveanu, Mihail, 1967, Opere, vol. XX, Editura pentru Literatură. Stoian, Stanciu, 1932, Din problemele localismului educativ, București. Stoian, Stanciu, 1938, „Școala Superioară Țărănească”, în Cultura românească, București. Țopa, Leon, 1935, Universitatea țărănească. Teoria și practica ei, Cernăuți. Urbánczyk, Franciszek, 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Vetișanu, Vasile, 1973, Elogiul eroismului, Editura Albatros, București. Zub, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Îndeajuns. Cărțile seminale, care să facă din studiul trecutului un examen interpelant pentru fiecare și un prilej de autodefinire, sunt foarte puține. Mă refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism tematic și metodologic și să ofere chei de interpretare pertinente, logice și accesibile oricui. Analiza represiunii nu poate produce adevărate momente de reflexivitate (și de asumare a unei anumite memorii, mai mult sau mai puțin afectivă) dacă nu este coroborată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca rezultat al preocupării pentru „idee”, pentru „teză” ca dezbatere liberă, chiar contradictorie, dar în respect pentru demnitatea intelectuală. O „experiență spirituală” de șase ani, o inițiativă prezentată ca „oarecum reacționară”, vizând salvarea prin pasiunea pentru creația spirituală, sub semnul „localismului creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
spirituală” de șase ani, o inițiativă prezentată ca „oarecum reacționară”, vizând salvarea prin pasiunea pentru creația spirituală, sub semnul „localismului creator”, cât și edificarea unui mediu de difuzare a valorilor culturale, propice creației și studierii realității. Înscrisă ca obiectiv al „localismului creator”, valorificarea tradițiilor sibiene este ilustrată de câteva studii și articole: Ioan Fruma semnează un studiu juridic despre universitățile săsești, iar Al. Dima comentariul „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui G. Coșbuc. Poetul la Sibiu. Lui I. Popescu-Sibiu îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
pe "Solidaritate maghiară". Chiar sloganul PNL, care asociază ideea de Europa cu banii, este unul ce trimite strict la nevoia stringentă a românilor și nu la ideea de apartenență la UE. Mesajele candidaților la europarlamentare nu au reușit să depășească localismul (Fotiade 2009, 16-17). La dezbaterea organizată de ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) și Reprezentanța Comisiei Europene la București, pe 23 iunie 2009, cu prilejul lansării raportului pe tema mesajelor electorale, la care au participat jurnaliști, cadre universitare, reprezentanți ai
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
CRAINICUL, revistă literară apărută lunar la Târgu Jiu, din iunie 1931 până în februarie 1932; director este Ovidiu Cernea, apoi V. Cernăianu, iar redactor, Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să fie antimodernistă, revista înregistrează „haosul tipăriturilor pe care nimeni nu le citește”, „arginții fluturați la taraba înșelăciunii” (V. Cernăianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta față de asupritori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul, întrucâtva polemic, este, așa cum afirmă alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
H. Zalis. Mai publică George Muntean, Emil Manu, Raluca Ciochină, Alecu Vaida Poenaru, George Vulturescu, Ștefania Rujan ș.a. Deși este, în principal, o revistă de opinie critică, L. găzduiește și proză ori poezie, fără a face concesii unui așa-zis localism creator și respingând în chip declarat producțiile slabe. Se remarcă și rubrica „Poezia acasă”, realizată de scriitorul Iulian Filip, care prezintă într-o selecție personală poeți basarabeni, demersul său și al revistei materializându-se și în publicarea acestora într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
căutarea acelui genius loci care pecetluiește și conferă unicitate, B. pledează cu fervoare pentru cunoașterea și prețuirea avuției culturale românești, pentru solidarizarea românilor, ca și în studiile din Românii dintre Vidin și Timoc. Spiritul său nu este însă prizonier al localismului și reacționează întotdeauna mișcat în întâlnirile cu alte culturi. Întortocheata construcție a unor opere ca Fuga lui Șefki (1927) și Maica Domnului de la mare nu le păgubește interesul: rămurișul frust și lâncezeala osmotică exprimă tehnica de explorare a zonelor sufletești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
de staus quo în consecință, ei dezvoltă o aversiune față de conflict pentru a nu-i ofensa pe alții, știind că "riscă prea multe relații dacă nu sunt de acord în public". O serie de studii întreprinse în spații cu tradiția localismului (Statele Unite și Anglia, spre exemplu) demonstrează că, în timp ce capacitățile publice (guvernamentale) și private (profesioniști/specialiști) de a rezolva problemele comunităților au crescut, participarea democratică a scăzut. Cauzele invocate de specialiști sunt multiple în primul rând pare să fie vorba despre
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reprezentativ în Televiziunea Vaslui, și din ce s-a difuzat pe posturile de radio Unison (Vaslui ^Bârlad) ca și viața publică la zi. Un ziar... cât un ziar adevărat, dar și cât o revistă de cultură datorită paginii permanente consacrată localismului creator. Un ziar, din an II (martie 2000) bisăptămânal, trisăptămânal, apoi săptămânal care însoțește istoria mijloacelor mass-media din județ, dar mai ales ilustrează curentul cultural-informațional devenit emblematic prin reunirea celor mai de seamă creatori din județul Vaslui. Un început de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
județ, dar mai ales ilustrează curentul cultural-informațional devenit emblematic prin reunirea celor mai de seamă creatori din județul Vaslui. Un început de secol și mileniu frământat (după Revoluție !) în care curajul și mai ales munca a prilejuit formarea și avântul localismului creator cu rezultate de excepție. Ne bucurăm că am fost în centrul evenimentelor ! ~ncercăm deci, un crâmpei de monografie a timpului care poate trezi nostalgii la cei de aici și... poate menține din spiritul național la miile și miile de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de epocă, și tot rămâne o realizare ! CARTEA aceasta: -Destule defecte dar, măcar o calitate: SEMNALUL. PRIMUL ! -Opintelile documentării sunt vizibile ca... editoriale. -DEMONSTRAȚIE: GENERAȚIA ACTIV| există în cadrul Curentului cultural-informațional având ca obiectiv stimularea creației originale locale iar ca rezultat localismul creator afirmat în context național și universal ! Moldova de ape Bâ deget ma odișul Mo e nord, no oase, urcu șii Munte Jos) veste a lui Ștefa 4-8 etaje s de unde s adică pe ră spre Br entrul civ ministrativ
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
percepțiile noastre, valoarea, autoritatea, prezența (nu numai fizică) în bătălia intelectualilor. Pentru presa locală de după Revoluție doar o idee: în cele peste 60 de publicații identificate, și, mai ales, în MERIDIANUL, se observă clar avântul curentului cultural-informațional ca expresia a localismului creator. B. DUP| REVOLUȚIE Sloganul marxism leninismului era "proletari din toate țările, uniți-vă!". Și nu s-au unit. Nici săracii, nici bogații. Dar banul îi unește pe toți într-o luptă surdă, nemiloasă și distrugătoare obligându-ne și pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comunitatea vasluiană. În perspectiva istorică apare ca cea mai longevivă publicație săptămânală din istoria presei de pe aceste meleaguri, având doar scurte perioade când a fost cotidian, trisăptămânal, bisăptămânal dar niciodată suspendat. MERIDIANUL sărbătorit azi este certamente o pagină ilustrativă pentru localismul creator în condițiile reinstalării economiei de piață. Tematica ziarelor nu se putea îndepărta de realitatea vremii oricât ar fi fost de politizat vreunul. Publicațiile în discuție sunt deopotrivă folositoare oricărei științe moderne pentru amănuntele legate de viața publică, politică, economică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sub comunism, cu slabă reprezentare națională, iată în preajma lui 2000 municipiul Vaslui strălucește mult mai puternic prin grupul de intelectuali cu inițiativă, ambiție și noroc, realizând ceea ce, cred, va rămâne unic în istoria locului, CURENTUL CULTURAL INFORMAȚIONAL ca expresie a localismului creator, ușor integrabil în valorile naționale. 148 Previzionez că înflorirea aceasta cultural informațională deci și a presei locale va rămâne, foarte curând, unică în istoria locului și în cadrul procesului "vizibil" de dezintegrare națională și schimbarea în fond a limbii române
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu - publicist; Mircea Coloșenco - monografist
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Gama variată de preocupări și colaborări din țară și străinătate. Redacția, str. Frunzelor nr.2, 16 pag., 60 bani, Tiparul Albina Iași. Expresie a Curentului cultural informațional din județul Vaslui, de la începutul sec. XXI, a avut permanent pagină culturală consacrată localismului creator, cultural MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Giurgiuoana, com Podu Turcului - Bacău, stabilit în Vaslui, publicist, eseist, romancier, etnolog (în DICȚ. ETNOL. ROM., 1998, vol II, p.60), șef local de partid, consilier local și județean, Liceul Podu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
opiniei publice. Mass-media și schimbarea de opinii 225 3. Comportamente colective și mișcări sociale 232 Bibliografie 239 tc "" Cuvânt către cititortc "Cuvânt către cititor" Prin volumul de față se încheie un gen de trilogie psihosociologică, celelalte două cărți fiind Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociali europeni, este un concept cu fecunde rezonanțe epistemologice și pragmatice. Astfel încât se poate vorbi astăzi despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia localismului și localizarea iluziei am încercat să conving că între această orientare și cea americană a cogniției sociale nu există nici pe departe divergențele presupuse de unii autori și că nu se poate vorbi despre superioritatea uneia sau alteia. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care multe asperități, ne atașăm și îl iubim (stare denominată și ca „topofilie”), ba mai mult, nu de puține ori, crâmpeiul nostru de spațialitate fizică ne apare unic și de o frumusețe inedită, fenomen pe care l-am numit „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cât despre interacțiunile grupuri - mediu social, vom face unele precizări: făcând parte concomitent din mai multe grupuri și organizații, membrii unui grup anume aduc cu ei idei, valori, atitudini, reprezentări, comportamente din entitățile respective. Unele dintre aceste structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au propus să descifreze procesele și mecanismele mai intime prin care apartenența la un grup are multiple consecințe individuale și sociale. Inițiatorul studiilor sistematice în domeniu a fost H. Tajfel (1969), care a și propus
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton. Inglehart, R. (1999), „Trust, well-being
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
implicit (informal). 6) Caracteristicile parcursului carierei. Cariera într‑o organizație poate fi specializată pe funcțiuni sau nespecializată. Drumul specializat al carierei generează profesionalizare, descrește loialitatea organizațională, facilitează mobilitatea de la o organizație la alta. Drumul nespecializat al carierei se asociază cu localism, creșterea loialității organizaționale, împiedicarea mobilității interorganizaționale. 7) Interesul față de angajați se exprimă în grija segmentată sau holistică a liderului față de subordonații săi. În unele organizații, liderii consideră că informarea asupra circumstanțelor personale ale fiecărui angajat nu se încadrează în atribuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]