229 matches
-
revanșă a mahalalei în viața publică de la noi. Cultura politică a marginalului a dobândit o poziție centrală, ceea ce a permis și naționalismului imund să scoată cu tot mai multă îndrăzneală capul. Una din formele virulente de manifestare e cea a localismului agresiv și resentimentar. E posibil ca ea să fie o reacție la îndelungata și contraproductiva centralizare în care excelează statul român. Ocupând un teritoriu viran, diverși pescuitori în ape tulburi țes, încet, dar sigur, o nouă ideologie. Incapabili să facă
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
vor fi judecați" (p. 167) - își exprimă el foarte ferm convingerea morală. Petre Pandrea era un intelectual din rândul "oltenilor autentici și al europenilor sinceri" (p. 147), cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism și localism. Avea cobilița în stema personală, deopotrivă cu admirația pentru Brâncuși, ieșit din limitele provincialismului, considerat "steaua polară a Olteniei". Alteori se temea că e doar "un provincial și un localist iremediabil" (p. 213). Tranzacțiile de conștiință și mercantilismul îl exasperau
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
limba română și în alte limbi. Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic este opera unui exeget de care însuși Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române, pentru că această lucrare de referință „exclude atât vanitățile și rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Gheorghe Grigurcu Aparent, Lucian Blaga nu se află la ora actuală sub o zodie favorabilă. Aplicat factorului etnic, unui „localism” pe care-l integra însă într-o geografie mitologică, reflectînd relații cu cosmicul, marele poet și gînditor pare „defazat” în raport cu „globalizarea” care se arată dispusă a neglija particularitățile naturale ale popoarelor. Nici Eminescu, nici Arghezi ori Sadoveanu nu sînt mai
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
ca teleconsum) invită la inactivism, narcoză socială, pasivism, disprețuind corpul printr-o dublă eroare a contemporaneității: a pansexualismului (explodând în voga vulgarofilă) și a sedentarismului (prin cultura media epidermică, interesată de spectacol). Și dacă Postmodernismul percepe fragmentar lumea, descoperind zgomotos localismul, Olimpismul are șansa de a instaura, fie și temporar, o conștiință planetară, apropiată de interesele satului global. Cert e că „logica mecanizării” (producție de masă, volumul de timp liber, standardizare) a făcut din societatea de consum, condusă de imperative comerciale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
doua schemă este cea influențată de școala lui Harnack, care susținea antiteza dintre idealism și universalism care reprezenta o altă formă între individualitate și totalitate, spunând că întreaga evoluție a unității Bisericii a trecut mai întâi prin individualism și apoi localism pentru a putea ajunge la organizare mondială, având Roma drept centru. Teologul și Mitropolitul Ioannis Zizioulas vede o eclesiologie hristologică având în centru Euharistia, care formează centrul întregii vieți în Biserică. Primul capitol al lucrării teologului grec este numit: „Relația
IOANNIS ZIZIOULAS, MITROPOLIT AL PERGAMULUI, EUHARISTIE, EPISCOP, BISERICĂ: UNITATEA BISERICII ÎN DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ŞI EPISCOP, ÎN PRIMELE TREI SECOLE CREŞTINE, EDITURA BASILICA, de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/364246_a_365575]
-
Apreciată la adevărata ei valoare și chiar iubită oriunde merge, uneori cu grație sau cu duritate dată la o parte de la rosturile culturale “acasă”, Lucia Olaru Nenati ilustrează prin chiar munca ei intelectuală conceptul care i-a adus atâta glorie: localismul creator. Fără scrierile Luciei Olaru Nenati peisajul spiritual din acest Nord de țară ar fi cu mult mai sărac! Și cei care o adulează și cei care o contestă, fie că o recunosc sau nu, își alimentează energiile creatoare și
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Probabil pentru ca să se statueze firescul, echilibrul pentru un asemenea demers eseistic. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat și susținut de marii noștri învățați Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, ș. a., în perioada interbelică, principiu care, iată, prinde un viguros contur prin monografia, realizată de inimosul profesor de Limba și Literatura Română și atent șlujitor
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
artistului, unii oamenii nu dau atenția necesară și trec nepăsători pe lângă un asemenea locaș, unde spiritul celui plecat stăruie în fiecare milimetru de perete, în fiecare obiect personal, în fiecare lucrare. E vorba de o oarecare mândrie locală, un anume localism pentru care, promotorii culturii și artei ar trebui să lupte, să atragă cât mai mulți simpatizanți. Nu e vorba de bani, aici. Scuza cu lipsa banilor, nu înlocuiește datoria morală. Dacă vom aștepta să vină mama artistului din Austria să
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
CRAINICUL, revistă literară apărută lunar la Târgu Jiu, din iunie 1931 până în februarie 1932; director este Ovidiu Cernea, apoi V. Cernăianu, iar redactor, Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să fie antimodernistă, revista înregistrează „haosul tipăriturilor pe care nimeni nu le citește”, „arginții fluturați la taraba înșelăciunii” (V. Cernăianu
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
49 2.16. Calea "helvetă" / 49 3. Dimensiuni ale comunității / 50 3.1. Localizare și spațiu / 50 3.2. Granițe simbolice / 52 3.3. Interacțiune și manifestare / 55 4. Indexul variabilelor / 56 4.1. Structură și relație / 56 4.2. Localism și subsidiaritate / 57 4.3. Analiza multivariată / 59 4.4. Povestea comunității / 60 4.5. Cătunul global / 61 4.6. "European Union" Country Club / 62 4.7. Un vis într-un alt vis / 63 4.8. Pe alte trepte ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o idee acceptată de mulți gânditori, și anume că varietatea structurilor de tip comunitar impune ca o definiție a comunității să fie independentă de structuri particulare. Există, pe de o parte, dezbaterea cu privire la definițiile structurale ale comunității, cu raportări la localism și etnicitate, iar pe de altă parte, o modalitate care caută să le subordoneze pe acestea două față de forțe macrosociale cum ar fi clasele sociale, procesul de raționalizare sau abordarea de factură universalistă. Concentrarea pe dimensiunea esențialmente simbolică a comunităților
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
indivizi se constată o apropiere puternică de o comunitate (în sensul mai puternic pe care îl dau eu termenului, în care apartenența la o comunitate este o sursă de asociere transcendentă cu ceilalți) în diaspora" (Frazer, 1999: 142). 4.2. Localism și subsidiaritate Comunitariștii sunt circumspecți față de acuzația de nostalgie, că ar propune o întoarcere la o ordine socială în care indivizii sunt membri relativ imobili ai unei comunități centrate pe un spațiu anume. Pe de altă parte, accentuarea importanței locului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de faptul că cei din sat aveau mai multe contacte cu cei din interiorul localității decât cu cei din afara ei. Pentru acea perioadă, comunitatea ca loc și comunitatea ca experiență erau una. Undeva după aceasta s-a petrecut o schimbare. Localismul era o valoare culturală datorită spiritului pe care îl aduceau cu ei coloniștii britanici. În condițiile în care 9 din 10 englezi mureau pe o rază de 10 mile de locul de naștere, este de înțeles de ce s-au păstrat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
secolului al XIX-lea indivizii să se mute din comunitate în comunitate, viața locală nu și-a pierdut forța și vitalitatea imediat și direct, baza locală a comunității păstrându-se. Dezvoltarea ariilor metropolitane, deși pe termen lung a afectat puternic localismul, pe termen scurt l-a întărit. În perioada cuceririi vestului instituțiile naționale au ajutat integrarea, construcția comunităților locale. "Rolul Bisericilor, partidelor politice și altor asociații voluntare a fost crucial în construirea comunităților" (Bender, 1991: 96). În a doua jumătate a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modernitatea independent de modelul urmat de Europa în ultimele secole, ca de exemplu: tip de organizare socială, caracterizat printr-un nivel fără precedent al mobilității sociale și al diferențierii instituționale. Acest tip de diferențiere și de mobilizare duce la distrugerea localismului și la crearea unor spații sociale, economice, politice și culturale mai largi, ale căror practici sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regionale la ansamblurile culturale (mai întâi naționale, apoi internaționale). Umanismul laic ce a urmat celui creștin a luat în mod cert forma unei mișcări culturale internaționale. Însă reacția postrevoluționară și mișcarea romantică au antrenat o înnoire a regionalismului și a localismului. De atunci, selecția elitelor oscilează între tendința spre provincialism și deschiderea spre comunitatea internațională (ibidem, pp. 92-96). Pentru Mannheim, istoria ne dezvăluie existența unui dublu proces evolutiv, consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea vieții politice și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Prieteni și contemporani”, „Zori noi”, 1987, 11596; Ioan Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de altădată din Câmpulung Moldovenesc, RL, 1995, 40; Cornel Cotuțiu, „Câmpulung Moldovenesc. Istoric-cultural-turistic”, „Minerva” (Bistrița), 1995, 48-49; Mircea A. Diaconu, Vitalitatea „localismului creator”, „Crai nou”, 1997, 1900; Constantin Cubleșan, Investigații tematice și zonale, CRC, 1997, 4; Constantin Cubleșan, „M. Eminescu și Ardealul”, ST, 1999, 1; Ion Buzași, O nouă carte despre ardelenismul eminescian, „Preocupări didactice” (Suceava), 1999, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Îndeajuns. Cărțile seminale, care să facă din studiul trecutului un examen interpelant pentru fiecare și un prilej de autodefinire, sunt foarte puține. Mă refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism tematic și metodologic și să ofere chei de interpretare pertinente, logice și accesibile oricui. Analiza represiunii nu poate produce adevărate momente de reflexivitate (și de asumare a unei anumite memorii, mai mult sau mai puțin afectivă) dacă nu este coroborată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta față de asupritori
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
diverse, proză, traduceri din Jeanne Loiseau, Paul Bourget ș.a. Alte proze mai apar sub semnăturile Gr. Cristescu, Gr. Bran. Ioan Timuș colaborează cu entuziaste însemnări - Din Japonia. Ceva despre literatura japoneză. Rubrici constante, conținând note minuscule, sunt „Revistele”, favorizând fățiș localismul, „Informațiuni” și „Cronica literară”, unde (sub inițialele t.r. și pseudonimul Gabaldo) e bine primită „factura nouă” din volumul Versuri. Ideea. Ciclul morții de Camil Petrescu, autor pe care „îți face impresia că numai războiul l-a făcut poet și
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul, întrucâtva polemic, este, așa cum afirmă alt
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]