161 matches
-
cele două categorii de elite: pentru localiști, diversele asociații și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod diferit față de cea a elitelor cosmopolite. Primele se bazează „pe o întinsă rețea de relații personale”. Influența lor este fundamentală „mai puțin pe ce cunosc decât pe cine cunosc („not so much on what they know
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la marcarea specificităților influențelor exercitate, dar nu constituie sursa lor. Este decisiv felul de a recurge la statut, și nu aspectul formal al acestuia (ibidem, p. 456). Potrivit formulei mertoniene, cosmopolitul exercită o influență „pentru că știe” (because he know), pe când localistul o exercită „pentru că înțelege” (because he understands). Asta înseamnă că ne adresăm primului pentru că îi apreciem experiența și competențele specializate, dar ne încredem mai mult în cel de-al doilea în privința cunoașterii intime a mediului și aptitudinilor sale de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce necesită luări de decizii. Cele din a doua categorie beneficiază mai clar de „transferuri de prestigiu” de la un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența elitelor cosmopolite, fundamentată pe competențe definite cu mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
anumite faze de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita plasată între mediul „local” și spațiul înconjurător. Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Un om politic învestit cu responsabilități naționale într-o țară mică va putea apărea ca fiind „localist”, în comparație cu o personalitate ce evoluează dezinvolt în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în plan internațional. Un om de știință al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
G. Topîrceanu, Pagini de proză, postfața edit., Iași, 1985; Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust, postfața edit., Iași, 1994. Repere bibliografice: Sorin Pârvu, „Adrian Maniu”, CL, 1979, 12; D. Micu, „Adrian Maniu”, LL, 1980, 152-154; Satco-Pânzar, Dicționar, 105-106; Dan Mănucă, Critica localistă, CL, 2002, 8; Evocări. Mihail Iordache, Timișoara, 2003. L.Cr.
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
extrase din lucrările incriminate. În subsidiar se realizează și o tipologie a celor mai uzuale păcate întâlnite în textele veleitarilor, de la vanitatea auctorială la goana după originalitate cu orice preț, de la obscenitatea ostentativă la filosofarea vidă, de la festivism și orgolii localiste la ridicole pretenții teoretizante. Eseul final, Confesiunile unui fost cititor, în prezent critic literar, deplânge statutul ingrat al criticii de întâmpinare, pledând pentru lectura selectivă și pentru descurajarea autorilor de maculatură literară. Dintre toți comentatorii actualității literare, Alex. Ștefănescu este
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai puțin constant fiind Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guțan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache, Constantin Noica (rareori), Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Mira Preda, D. Ciurezu, Ion Mircea ș.a. Totuși, orientarea localistă e contrabalansată prin cooptarea unor scriitori din afara Sibiului, cum ar fi Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
sunt atmosfera construită de prozator, cadrul colorat și viu, dens și profund, deloc decorativ ori superficial-etnografic, al vieții rurale. Culoarea locală nu este însă una închizătoare de perspectivă, limitând orizontul, ci participă la deschiderea către maxima generalitate a banalului particularizat, localist. Remarcabil este recursul la modalități expresive ori la particularități de viziune consubstanțiale cu universul existențial reconstituit, precum snoava populară sau fantasticul tradițional, mobilizate productiv în text, alături de procedările prozastice ale extremei modernități. Există și un mit al Imperiului, o componentă
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune localistă”, cu ,,civilizația”, o ,,ideologie umanitaristă”. Ca ,,patrimoniu Împărtășit” și ,,simbol patrimonial”, atunci, sarmaua ,,face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sobru al Sabinei poate avea varianta ludică a romanelor lui David Lodge. Vladimir Pasti și Cornel Codiță și cu mine. Kristina este medic și cercetătoare în microbiologie. O personalitate a domeniului ei în țara ei (Macedonia), așa ca noi toate „localistele” aflate la marginile construcției europene, dar cu acces să vedem cum merge Uniunea în sistemul de referință al domeniului nostru. Vălului. Nici la noi nu a fost foarte diferit, de aproape un secol mai devreme. Femeile care au devenit militante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca niște virgine înspăimântate în fața moravurilor sălbatice ale triburilor contemporane, da, este într-adevăr o legătură socială. Dar aceste manifestări nu au nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri de a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale, sunt cele care subliniază saturarea formei morale și care, în același timp, accentuează emergența unei forme etice sau deontologice, vrând să spun prin aceasta cât mai aproape de etimologia acestor doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
existând între o interpretare și o organizare a lumii gândite dintr-un punct de vedere universalist și o viață empirică, care, la bine și la rău, este în mod esențial determinată de o sensibilitate pe care am putea-o numi localistă. Pe de o parte, abstracția moralei, pe de alta, particularismul deontologiilor-etici specifice. Este, într-adevăr, instructiv să observăm că activismului (moral) al decidenților de toate felurile pare să-i corespundă un puternic relativism ("deontologic") din partea omului fără calități. "Trebuie să
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se poate circumscrie acestui mod de abordare (integrarea prin diferențe și multiplicitate). Contextul feminismului românesc determină, la rândul său, o abordare „hibridă”, respectiv o combinație între agenda caracteristică valului al II-lea, ratat ca integrare istorică din cauza comunismului, noile oferte localiste și integrarea în generația politică a unei rețele situate în cyberspațiu. Feminismul „universalist”, cel al diferențelor și cel al identităților multiple au fiecare rost și relevanță într-un context care nu a epuizat „discursul victimist”, având însă deopotrivă o nevoie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
E vorba, așadar, de o "lectură" națională și paneuropeană a lui Ștefan cel Mare. În Basarabia de azi, după 13 ani de la declararea independenței, faimosul domnitor este văzut, la nivel oficial, mult mai restrictiv, atribuindu-i-se o anvergură mai localistă, regională, de proto-părinte al statalității moldovenești de la 1991, de "brav moldovean" care a luptat cu turcii dar și cu "dușmanii valahi"" (vezi Ștefan cel Mare între omagiere și interpretare dezbatere cu participarea unor istorici români de pe ambele maluri ale Prutului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2012; plus scenarii de film în Ana Sens și imagine, 2014). Profil vasăzică de artist și intelectual complex, deschis spre limbaje creative multiple; sau om de teatru cu sofisticate preocupări complementare. Orizont larg de cunoaștere și de reflecție, fără limite "localiste". Plus altruismul pedagogic, răsplătit de contactul regenerator cu "valurile" succesive de tineri profesioniști în formare. Personalitate puternică, tăioasă, de artist ofensiv (anunțat de un facies impresionant: trăsături apăsate, ochi pătrunzători, barbișon impunător), dar și cu fragilități, sensibilități și timidități mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contemporane. Astfel, Laurențiu Ulici, un militant creștin-democrat, făcea următoarea remarcă: "ortodoxismul nostru, atât de acoperit și motivat în ordinea ideii creștine, dar atât de descoperit în ceea ce privește rigoarea practicii bisericești, e mai lesne de cooptat în doctrine de tip totalitarist și localist decât într-una de tip democratic și universalist. Pentru ca democrația creștină să prindă temeinic în România e nevoie ca Biserica Ortodoxă Română să-și schimbe radical strategia impactului social" (Ulici 1995, 79). Într-o analiză concepută după modelul propus de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Holtmann 2008): sunt puternic ancorate local, deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care concurează cu succes la nivel local, sunt considerate în Europa occidentală drept partide mici
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai mare omogenitate în rândul membrilor săi și o mai clară delimitare față de cei dinafară (outsiders). Cultura devine o sursă de diferențiere socială, asigurând factorii pentru coeziune internă și pentru discriminare externă 55. Culturalismul a fost acuzat adesea ca este localist și internalist, fiind incapabil să explice anumite manifestări sociale și culturale globale. O soluție pentru ieșirea din impas ne-o poate da opera sociologului francez, Émile Durkheim. Combătând tezele individualiste, pe care le respingea pe fondul psihologismului lor, Durkheim susținea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]