1,902 matches
-
așa, că pe dincolo; că treacă, că meargă; că sucită, că-nvârtită; că-n sus, că-n jos; încoace, încolo; că-i laie, că-i bălaie; nu știu ce etc.); autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin care locutorul evită repetarea discursului celuilalt, mai ales cînd nu este de acord cu el) e chiar o caracteristică a limbii române. În stilul jurnalistic și în limbajul colocvial exemplele recente sînt numeroase: ,țipau în gura mare că România face și drege
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
văzut cusături și costume populare, covoare făcute la război și paturi.... IX. ZIUA DOBROGEI, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015. Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
epoca, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit aceste teritorii după cucerirea lor în anul 55 i Hr. Citește mai mult Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > ZIUA DOBROGEI Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
a fi” în detrimentul verticalizării acesteia, un drum ce împinge puternic și vizibil omenirea către o fundătură a propensiunii ei inerente. Astăzi, mitul capătă o turnură delicată, alunecând cu bruschețe pe planul înclinat al imaginii care „vorbește”, „comunică” totul în absența locutorului principal, Omul. De fapt, avem de-a face cu o pseudo-mitizare forțată a ontos-ului, care înlocuiește și îndepărtează, în același timp, Ființa umană de profunzimile fascinante ale propriei sale alcătuiri, în așa fel încât acesta ajunge să devină un soi
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
și organizare de lansări, înlesnesc întâlniri cu oameni pentru care apologia omenescului e diferită de a subomului, precum albul de negru! Faptul de a scrie această carte închinată maestrului Alexandru Arșinel și oamenilor din viața sa e argument ca oricare locutor ce nu știe ce spune, să tacă și să afle adevărul de la cine-l știe și îl oglindește necontorsionat. E o carte document, o carte ce poartă exclamația într-adevăr știută de maestrul Alexandru Arșinel după proprie experiență: „Multă sănătate
ALEXANDRU ARŞINEL. CARTEA OANEI GEORGESCU, O DOCTORIE SPIRITUALĂ ÎN MÂNA CITITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340384_a_341713]
-
trei ani de la Referendum, am ajuns la cifra năucitoare de 588 de aleși, ... toți unul și unul. Germanii pe un sistem de vot aproape identic cu al nostru au un raport - UN ALES la minim o sută de mii de locutori; noi, mai bogați și mai eficienți, avem - TREI ALEȘI la suta de mii de locuitori. În zona noastră, am întrecut și Polonia care are o populație dublă ca a noastră! Cu rezultatele finale pe masă, ne întrebăm - cine plătește milioanele
Hora ruşinii naţionale () [Corola-blog/BlogPost/339927_a_341256]
-
al enunțării acestuia (persoana I). În raport cu enunțul, el poate fi subiect ori obiect. Comunicatorul, ca sursă a discursului, ca producător al acestuia, îl ordonează și ierarhizează și totodată, se autodefinește, se autocomunică implicit sau explicit, își enunță propria poziție de locutor și definește situația de comunicare în care se găsește; el se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
modalizatori (modalitățile discursului) și formele aspectuale. Semnificația actului de comunicare se poate realiza în mod eficient și corect doar dacă la semnificația enunțului se adaugă semnificațiile actului enunțării care specifică maniera în care trebuie înțeles ceea ce s-a spus, intențiile locutorului la producerea enunțului. Comunicatarul este partenerul de comunicare al comunicatorului. Pentru a-și ocupa în mod legitim poziția, el trebuie să îndeplinească următoarele condiții: un scop sau posibilitatea de a furniza un rezultat util, o stare, exprimată prin mișcări concrete
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
la conceptul relativ impropriu de „participants”, „participant” (Rogers E. M., Kincaid D. L., 1981, p. 63), (Kincaid D. L., 2009, p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
în Anexă. D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Întreaga suprafață a sitului D.3. Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) - pentru amenințările viitoare care pot avea un impact semnificativ negativ mediu, în locul respectiv, din aria naturală protejată D.4 Detalii Creșterea numărului de locutori și intensificarea activităților turistice pot determina accentuarea acestei probleme Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native (indigene) problematice D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Hărțile amenințărilor I01 Specii invazive non-native (alogene) / I02 Specii native
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
numără 21 107 de locuitori. În ceea ce privește structura etnică majoritatea erau români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși (92 locuitori), sârbi, croați, sloveni(557 locuitori), polonezi (13 locuitori, evrei(396 locuitori), greci (164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
în diversitate" pe care o impune acest dicționar primul și, după știința noastră, unicul în domeniu -, ca și pentru a nu-l deruta pe cititorul deja avizat, am tradus un termen ca sender fie prin "trimițător", fie prin "remitent", "emițător", "locutor", "destinator", "expeditor", după cum sursa la care se face trimiterea este Propp, Greimas, Jakobson, Bahtin, Genette ș.a.m.d.; mi-am mai dorit să fac astfel o reverență cărturarilor (Mihai Pop, Ștefan Stoenescu, Maria Carpov, Ion Pop) care și-au legat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lingvistic. Prin analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția narațiunilor în totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă a narațiunii [double logic of narrative]. Cele două principii organizatoare în funcție de care se desfășoară (multe) NARAȚIUNI, după unii naratologi. Un principiu accentuează prioritatea evenimentului asupra înțelesului (insistă asupra evenimentului ca origine a înțelesului); celălalt accentuează prioritatea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în situația de comunicare respectivă, al informațiilor transmise/solicitate etc. voluntar/involuntar, al datelor relaționale, circumstanțiale, personale, social-politice, culturale etc. ale contextului, al ,,orizontului de așteptare", al proiecțiilor comunicative etc.). (a) Comunicarea-relație Ca raport
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în domeniu: ,,o mare parte a subiectivității elevilor cum învață, cum gândesc, ce simt constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cea a interlocutorului) este reprezentată atât la nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un astfel de demers este realizat în mod diferit de locutori diferiți sau de același locutor în contexte diferite (în momente diferite la început versus la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un astfel de demers este realizat în mod diferit de locutori diferiți sau de același locutor în contexte diferite (în momente diferite la început versus la sfârșit de semestru/an/ciclu de învățământ; în locații diferite în sala de grupă, în parc etc.; interlocutori diferiți anumiți copii din grupă, copii din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un astfel de demers este realizat în mod diferit de locutori diferiți sau de același locutor în contexte diferite (în momente diferite la început versus la sfârșit de semestru/an/ciclu de învățământ; în locații diferite în sala de grupă, în parc etc.; interlocutori diferiți anumiți copii din grupă, copii din grupe diferite în cadrul unei activități
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]