398 matches
-
oprea să accepte adevărata înviere, aceea întru spirit. Abia mai târziu vor înțelege filosofii (nu toți!) că între adevărul revelat și adevărul raționat există o deosebire: ca de la cer la pământ! Când Sf. Pavel le-a vorbit despre viața eternă, logicienii atenieni l-au privit ca pe un nebun. „Da, nebun! Însă nebun întru Hristos!” - le va fi replicat apostolul. Din păcate, și atunci, și acum, mintea filosofului pune la îndoială orice vine din afara ei, trecând totul prin filtrul raționamentului deprins
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și certuri umane, adevărul este simplu pretext, gogoașă înfoiată bună de închis gura naivilor, praf simandicos aruncat cu grație teoretică în ochii credulilor. Și de aceea, e mai bine să învățăm cum să facem uz de acele tertipuri logice cărora logicienii le spun petitio principii (te învîrți în cerc lăsînd impresia că descoperi un lucru pe care de fapt îl știai de la bun început), argumentum ad hominem (nu ataci ideea adversarului, ci persoana lui), argumentum ad verecundiam (manipulezi adversarul profitînd de
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
act de ontologia lui Ilie Pârvu? Cine a reacționat la teza despre ontologiile arhaice a lui Tonoiu? Care au fost urmările comentariilor lui Teofil Corydaleu, predate timp de peste un secol în școlile noastre? Cine a evaluat valoarea soluțiilor oferite de logicienii noștri? Cine (cu excepția lui Noica în privința lui Mircea Vulcănescu) a continuat la noi problematica vreunui autor? Cine a continuat ceva, orice, la noi?" (pag. 22) Se deduce ușor, dincolo de ușorul ton de ieremiadă: nu există, în cultura română, o piață
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
în acest volum inițial din cele patru promise, cu nume într-adevăr grele: de la cronicarii Ureche și Costin la eruditul Cantemir, la poliglotul Nicolae Milescu (a cărui celebră călătorie în China se dovedește una aproape turistică), la istoricul Bălcescu, la logicianul Maiorescu sau la botanistul Dimitrie Brândză. Pe scurt, o întreagă istorie culturală de margine. Fiindcă nici una din dovezile puse pe tapet de Alexandru Dobrescu nu descalifică, la urma urmei, pe nimeni. Cu atât mai mult cu cât e vorba mai
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
în alt maiou gri și poartă aceiași boxeri gri, mulați. Verifică în oglindă calitatea rasului. Din oglindă îl privește de data asta Fred Astaire, drept care bate un step scurt - folosindu-se de papuci - și fredonează Puttin’ on the Ritz. Un logician pedant - care mai e și cinefil pe deasupra - ar putea obiecta, în baza principiului tranzitivității, că Woody Allen și Fred Astaire nu prea seamănă între ei și că, prin urmare, Lionel nu poate semăna cu ambii. E adevărat: cu Fred Astaire
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
opera sa, Între planul empiric și cel transcendental, - universal valabil și necesar, Între enunțuri a posteriori referitoare la conținutul dreptului, și definiția sinteticoapriorică a dreptului. Astfel că, Întrebarea „Ce este dreptul?” poate provoca neclarități, la fel cum Întrebarea adresată unui logician „Ce este adevărul?” - de exemplu, poate duce la confuzii care Îngreunează drumul spre cunoașterea adevărată. Juristul poate să arate ce este drept, luând ca reper legile dintr-o anumită țară, dintr o perioadă de timp, adică referindu-se la ceea ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Aș putea face asta, știți. De fapt, chiar cred că asta am să fac. Am avut necazuri cu mici găinari în ultimul timp și vor trimite pe cineva destul de repede. O să vă fie greu să-i oferiți o explicație, doamna Logician. — Eu n-aș face asta, Rra, replică ea. Vedeți dumneavoastră, știu totul despre Angel. El reacționă imediat. Trupul îi înțepeni și în aer se simți din nou mirosul acela acru, de data asta ceva mai puternic. — Da, continuă ea, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
una din discipline, te face s-o percepi ca fiin-du-ți mai potrivită decît cealaltă, atîta doar că, atunci cînd ți se cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
percepi ca fiin-du-ți mai potrivită decît cealaltă, atîta doar că, atunci cînd ți se cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
cere să explici de ce ai ales-o, invoci argumente teoretice, și nu nu pîrghii psihice. În această dispută dintre logicieni și psihologi, Husserl va lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un soi de funcționari însărcinați cu salubrizarea gîndirii, un fel de pălmași igienici siliți să
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
lua partea logicienilor. Rezultatul va fi întocmirea unei impresionante armuri conceptuale, menită a-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un soi de funcționari însărcinați cu salubrizarea gîndirii, un fel de pălmași igienici siliți să facă curat pe un teren care de fapt nu le aparține. Iar desconsiderarea disciplinei lor se sprijină pe următorul raționament: dacă gîndirea este o
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
trebuie ca mai întîi să știu cum iau naștere gîndurile și care e conținutul lor, pentru ca mai apoi să pot să mă întreb cît de valide sunt raționamentele pe care le fac cu ajutorul lor. Toate noțiunile cu care lucrează un logician - concept, judecată, raționament, inducție, deducție, generalizare, clasificare, definiție etc. - se referă la niște procese mentale care sunt cu precădere psihice, și nu logice. În fond, logica este încercarea de a da norme unei activități psihice care de obicei nu rabdă
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
raționament, inducție, deducție, generalizare, clasificare, definiție etc. - se referă la niște procese mentale care sunt cu precădere psihice, și nu logice. În fond, logica este încercarea de a da norme unei activități psihice care de obicei nu rabdă normele. Replica logicienilor sună astfel: scopul logicii nu este să explice cum iau naștere gîndurile, scopul ei este să stabilească condițiile lor de adevăr. Logica vrea să afle care sunt regulile de care trebuie să asculte gîndurile noastre ca să putem spune despre ele
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
principiile logicii sînt de fapt expresia formală a unor elementare fenomene psihice. Un om nu poate gîndi decît în spiritul identității, al noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni, dovadă fiind critica migăloasă pe care o aduce taberei psihologiste, fenomenologul nu îmbrățișează poziția celor dintîi, ci se
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
noncontradicției și al terțului exclus, acestea trei fiind evidențe de ordin psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni, dovadă fiind critica migăloasă pe care o aduce taberei psihologiste, fenomenologul nu îmbrățișează poziția celor dintîi, ci se așază undeva la mijloc. În controversa legată de fundarea psihologică sau obiectivă a logicii, voi adopta în consecință o poziție de mijloc
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
asupra regulilor metodologice, pe care le caracterizăm ca fiind antropologice. Prin urmare, cele două partide nu pot ajunge la un acord." (p. 235) Meritul lui Husserl e că înfățișează cu claritate cele două poziții aflate în conflict: psihologiștii și antipsihologiștii (logicienii). Din discordia lor rezultă o panoramă de controverse de factură clasică. Și nu-ți trebuie cine știe ce fler să constați cum genul acesta de controverse, chiar numai parcurse în fugă, te scot din matca gîndurilor obișnuite. Căci te rup de rețeaua
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
dori să evoc și alt episod, deloc anodin. În 1956 am primit un telefon de la V. Papilian! Fusese eliberat din închisoare, m-a invitat ca să-mi vorbească (venise, temporar, în București, unde avea o fiică măritată, cred, cu Radu Stoichiță, logicianul). Mi-a spus că s-a cunoscut în închisoare cu tatăl meu (care murise, în 1954, în post-detenția Canalului), l-a contactat auzindu-i numele, pe care l-a legat de „Nuvela” mea, tata s-a bucurat în acel infern
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Idiomurile nu pot fi traduse integral unul în altul, așa cum un poet nu poate fi mutat dintr-o limbă în alta. Ideea că partea inefabilă a unei limbi e insignifiantă și lesne de înlăturat nu o poate avea decît un logician sau un adept al filosofiei analitice. Logosul e cunabula verborum (leagănul cuvintelor), vorba lui Augustin, și nu o unealtă sintactică cu care construim silogisme. Francezii spun la sertar tiroir (cutia de care tragi, de la tirer = a trage), iar nemții spun
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că atunci cînd un logician invocă bunul-simț, trebuie imediat să intrăm în alertă, căci, prin excesul de formalism gol pe care îl cultivă, logica e o discipină căreia îi lipsește cu totul bunulsimț. E ceva monstruos și lipsit de tact în ambiția de a controla
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
la paroxism, sentimentul de plictiseală, oboseala, invidia, conștiința păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică. Fiecărei trăsături britanicul îi consacră un capitol, obținînd în final un set de cauze din a căror combinare rezultă nuanțele nefericirii. În chip simetric, logicianul întocmește un tablou cu condițiile care predispun la fericire. Așadar, după patogenie urmează profilaxia: pofta de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor spre a căpăta în final o „combinație fericită”. Ce e ingenios la Russell e că logicianul nu caută să atingă fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
sugerează. Din acest motiv, beletristica lui Russell (alcătuită din romane și nuvele că- zute azi în uitare) e insignifiantă, în vreme ce scrierile filosofice îi rămîn în picioare, așa cum se întîmplă și cu cochetul volum În căutarea fericirii, unde vedem cum un logician se apleacă asupra unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
unor probleme de morală cotidiană. Cazul e cu atît mai insolit cu cît, din prefață, Russell ne atrage atenția că nu vrea să intre în subtilități obscure, ci să ne dea cîteva repere de bun-simț. Numai că atunci cînd un logician invocă bunul-simț, trebuie imediat să intrăm în alertă, căci, prin excesul de formalism gol pe care îl cultivă, logica e o discipină căreia îi lipsește cu totul bunulsimț. E ceva monstruos și lipsit de tact în ambiția de a controla
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
la paroxism, sentimentul de plictiseală, oboseala, invidia, conștiința păcatului, mania persecuției și frica de opinia publică. Fiecărei trăsături britanicul îi consacră un capitol, obținînd în final un set de cauze din a căror combinare rezultă nuanțele nefericirii. În chip simetric, logicianul întocmește un tablou cu condițiile care predispun la fericire. Așadar, după patogenie urmează profilaxia: pofta de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]