86 matches
-
a-i permite specialistului să acceadă la etapele următoare de construcție mentală, grație analogiilor, substituției, interacțiunii pe care traseul de abstractizare le presupune. Descoperirea/ invenția la nivelul corpusului de metafore specializate nu se realizează la întâmplare, ci respectă anumite tipare logico-semantice: • sensul unui termen care desemnează conceptul corespunzător obiectului concret (din DS) este supus unui proces de abstractizare: lat. decoctum,i/ n. (decoct; fierbere) - med. decoct/ decoctum; • însușirea/calitatea unui obiect concret poate da "nume" noțiunii științifice, creând o metaforă: glaukos
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ochi de pisică amaurotic, med. cap de meduză etc. Complexitatea contextului nu este dată atât de nivelul de suprafață, cât de nivelul de profunzime, de substanță, de gradele diferite de fixare a trăsăturilor conceptuale, la acest nivel. Gradul de coeziune logico-semantică a metaforelor bi-/ polilexicale, vechimea, baza conceptuală comună impun structuri stabile, contexte stabile. III.8. Clase de metafore conceptuale în terminologie Am arătat deja faptul că termenul și conceptul au evoluții diferite, la nivele diferite, motiv pentru care literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cunoscut/ determinat" dată de articolul hotărât (sindromul/ semnul/ boala) sfera conceptuală este extinsă (A se compara: med. sindromul picioarelor fără repaus cu sindrom al picioarelor fără repaus, ultimul creat artificial pentru comparație), încărcătura aparent subiectivă fiind neutralizată. Este asigurată convergența logico-semantică și conceptuală a ambilor termeni utilizați în demersul cognitiv: med. - sindromul + picioarelor fără repaus; med. sindromul + lacrimilor de crocodil etc. Sunt metafore terminologice în structura cărora determinantul identifică trăsăturile noționale (materia, obiectul, posesorul, clasa, întregul, partea etc.). Patternul interdisciplinar, de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a suprafeței apicale a membranei plasmatice, care prezintă mici microvilozități paralele unele cu altele. Această structură crește suprafața de absorbție" (DM, 2007: 292)]. Prin categorizare/ clasare/ denominație, atributele "în perie" "de ramură" restrâng sfera referenților "bordură", respectiv "bloc", conferind coerență logico-semantică metaforelor polilexicale libere de domeniu. Desemnarea prin echivalență nu este creația exclusivă a secolului XX. Forme empirice ale unui vocabular specializat, format prin acest procedeu au existat dintotdeauna. În limbajele specializate actuale, motivarea metasemică reprezintă una dintre sursele de forță
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fost propus pentru a denumi cel de-al doilea constituent al structurii unui enunț, atunci cînd se urmează terminologia propusă de Aristotel, pentru ceea ce în mod obișnuit este numit predicat, și cînd se respectă corespondența dintre nivelul sintactic și cel logico-semantic. În acest caz, rema reprezintă segmentul discursiv prin care se adaugă ceva nou în legătură cu tema, avînd astfel rolul principal din perspectiva comunicării la nivelul enunțului. Din punct de vedere gramatical, rema corespunde grupului verbal alcătuit din verb împreună cu determinarea completivă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a enunțului, rezolvîndu-se astfel problema dificilă a gramaticii generative, reprezentată de interpretarea semantică. Dar, deși gramatica generativă a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
obiectul volumului sunt cercetările școlii lingvistice bucureștene dedicate proverbelor. Astfel, în afara studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a consacrat dimensiunii metaforice a acestor unități 157, e de semnalat îndeosebi sinteza lui Cezar Tabarcea, care a realizat o clasificare "logico-semantică" a proverbelor, distingând în cadrul lor cinci "tipare simple" (implicativ-calitativ, implicativ-obiectiv, actanțial, circumstanțial și comparativ) și alte cinci "combinate", adică derivate din primele 158. Însă asemenea considerații ocupă un loc relativ redus în economia lucrării, care se concentrează mai mult asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresivă provine tocmai din ostentația cu care se afirmă lucruri care se presupun a fi deja arhicunoscute; b) texteme bazate pe afinitate (de ordin cultural, nu lexical), în care raportul dintre A și B, fără a fi unul de necesitate logico-semantică, este descris ca necesar în contextul cultural în care este utilizat textemul: Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, Ai carte, ai parte etc. Textemele de această factură sunt expresia unui ethos (individual sau colectiv), iar analiza lor reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
MAIcă-sa și:: toate surorile lu' AIA A: ((sunet ce exprimă disprețul)) la BALAMUci ce-o fi la aia< @ în garsonieră îți DAI seama>↓ (IVLRA: 182). 2.6. Mecanisme pragmatice asociate cuantificatorilor Cuantificatorii din limba română intră atât în opoziții logico-semantice (cuantificare universală/existențială, animat/inanimat, distributiv/nondistributiv, legat/nelegat discursiv etc.; vezi GALR I: 253 ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual/arhaic). Valorificarea contextuală a acestora din urmă îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
incompletă. Cunoștințele noastre despre lume nu ne îngăduie să acceptăm faptul că pisicuțele fac ele înseși cumpărăturile. Această reprezentare a lumii nu este posibilă decît în genurile ficționale precum fabula sau basmele (Motanul încălțat, de pildă). Discursul publicitar exploatează inacceptabilitatea logico-semantică din T34, facînd-o să funcționeze la un cu totul alt nivel. I se cere cumpărătorului de alimente pentru pisici, proprietar al unui animal domestic, să aleagă în funcție de presupusul gust al acestuia din urmă. Pertinența sloganului este deci recuperabilă interpretativ. Succesul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de locutor) cauzal final condițional concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă... atunci deși... totuși atât de... încât subordonare (circumstanțiale care centrează informația nouă pe anumite secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
luat captiv în deșertul fără limită. În al treilea un om moare în mijlocul unui labirint plin de limite, ridicat de mâna lui, pentru a da drept ireală natura sa de criminal. Cele trei tipuri de absurd îmi suscită o analogie logico-semantică și una de filosofia culturii. Prima: labirintul limitelor corespunde experienței predicației. Din ea se poate scăpa, întrucât cele spuse despre un altul pot fi întotdeauna altfel, iar inteligența poate mereu depăși nivelul dat al predicațiilor. Labirintul fără limite corespunde experienței
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
exemplificările sunt cele care fac sarea și piperul demonstrației. Din capul locului trebuie spus că umorul care se degajă din replicile unora și altora dintre eroii acestei cărți provine din zone diferite ale gândirii (mă rog, atâta câtă este). Asocierile logico-semantice sunt mereu surprinzătoare, așteptarea cititorului este adesea prinsă pe picior greșit, fapt menit să păstreze intactă cota de interes a unei cărți care, la un moment dat, ar fi putut deveni redundantă. O primă sursă de umor în discursul vedetelor
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
are nevoie de un nou limbaj". în pofida faptului că receptorul are în față un text și nu o individualitate empiric perceptibilă, interesul frecvent arătat limbajului ar avea un caracter excesiv. Astfel problemele ființei ar cădea în spațiul derivat al speculației logico-semantice, pierzîndu-și temeiul originar: "Omul ajunge astfel să fie înțeles ca o secreție a limbajului său, care îi evidențiază fie deriziunea, fie măreția logocentrică". Homo lingvisticus e un produs artificial. Sub egida sa, condiția existențială a poeziei se află într-o
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
poate fi considerată acceptabilă. În ceea ce privește validitatea, deși e imaginabilă și utilizarea validității de predicție sau criteriale (concurențiale), în cazul analizei de conținut, mai legitimă este cercetarea validității de construct și mai ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă uneori prin metafore sau alte licențe stilistice. În ultimele două decenii a apărut, iar în ultimii ani s-a extins analiza calitativă cu ajutorul calculatorului. Există programe (Băban, 2002; Agabrian, 2004) care identifică teme, subteme, grupări (clusteri) tematice și rețelele logico-semantice dintre ele. Dar după cum se poate deduce ușor, calculatorul a fost folosit și mai de timpuriu pentru analiza cantitativă, în identificarea de categorii în text, în numărarea și asocierea lor. În ciuda extraordinarelor facilități investigaționale pe care le oferă utilizarea calculatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
invocatul feedback looping (sau circularitatea) nu este altceva, în fond, decât o redenumire a paradigmei teoriei învățării, prin care consecințele determină comportamentul, după cum afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică, sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în care sunt utilizați, trăsături pe care este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]