2,048 matches
-
greacă,maghiară, slavonă și rusă; pentru polonă (Andreas si Nicolaus Wolff). Avea și un secretariat de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai cooptat printre sfetnicii săi pe slugerul Toma Cantacuzino, al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino (viitorul domn), paharnicul Ianache Văcărescu (care avea să fie executat odată cu domnitorul), negustorul Nicolo Caraiani și Constantin, fiul lui Vasilie din Veneția. S-a găsit, după Paul Cernovodeanu, „o întinsă corespondență nu numai cu suveranii vremii (împărații de la
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
folosită în secolul al XIV-lea în rapoartele ambasadorilor venețieni și răspîndită pe vremea lui Brâncoveanu în toate cancelarile statelor europene. La rândul său, Constantin Brâncoveanu îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
îți însușise acest procedeu de asigurare a discreției depline în transmiterea informațiilor în timp ce era logofăt la curtea lui Șerban Cantacuzino. Cele 11 semne comune din cifrurile lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu au dus la formarea ipotezei că Brâncoveanu, în calitate de logofăt și datorită înclinației sale naturale pentru lucurile de taină, „a pus la punct și cifrul lui Șerban Cantacuzino, folosit în relațiile cu Imperiul habsburgic”.6 Un alt specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
o împrietenire a adulților și un fecund, inerent, joc de-a traficul de influență. Fascinat de prezențele românești timpurii în cele mai delicate momente ale istoriei europene, de înaintași pe cât de importanți, pe atât de necunoscuți, ca Luca Stroici, Eustatie Logofătul, Hieronymus Megisser, Neacșu din Câmpulung, șeful statului își dorește mai mult ca orice să participe, alături de Tristan, la o conferință centrată - în pas cu moda - pe valorie culturale europene. Ironie vag protocronică? Se poate. Contaminare din zona fotbalului, atât de
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
Dar după mitropolit ce vine, întrebă iar Mustafa. - După mitropolit, boier mai mare este banul cel mare. - Ban mare fii, dar!" Ceva mai departe, Introducțiunea se întrerupe din nou în chip fericit, pentru a relata întîmplarea hazlie petrecută între marele logofăt Costache Sturza și grecușorul Căminarache, devenit ocazional viceconsul al Greciei, întîmplare în urma căreia relațiile dintre Moldova și Grecia au fost pe punctul de a se rupe. împins de un instinct salvator, Ghica face din astfel de alunecări neprevăzute metoda însăși
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
primul, autist și narcisiac în exces, cea de-a doua, frivolă și pervertită pînă la prostituție. Rînd pe rînd, de la apariția sa și pînă acum, Galeria Artmark, în spațiul elegant și impecabil amenajat din punct de vedere muzeografic, de pe strada logofăt Luca Stroici, a fost muzeu de artă modernă, prin expoziția Ion Gheorghiu-Ana Maria Smighelschi și prin aceea a Ilfovenilor, dar și pinacotecă a orașului București, prin lucrările reanimate din depozitul cu același nume, iar acum i-a venit rândul să
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se anulau mărcile aplicate pe scrisori pentru a se evita reutilizarea. titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost deposedați de moșii pe motiv că în timpul conflictului cei doi au trădat interesele țării. Pe la 1717, noul domn al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat a dăruit moșia Breaza (fosta proprietate a lui Toma și Gheorghe Cantacuzino) lui Iordache Crețulescu, vel logofăt. La jumătatea secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au existat antecedente cu două-trei secole în urmă! Ne povestește cronicarul că la o nuntă domnească, la Curtea din Iași, văzând că un pehlivan scotea din nas lungi fâșii de mătase, voievodul a mișcat repede din barbă și a ordonat logofătului să-l tocmească pe „artist” în slujba sa. Nu era aceasta o prefigurare a marii dezvoltări ce a luat-o industria textilă în județul nostru? Și așa mai departe... Obsesia întâietății se explică și biografic. Încă din anii de școală
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
aruncată de vie casa bunicii mele; case ucise ca oamenii; case care mi se alintau în cap lingușitoare ca pisicile, încercându-mi memoria cu degetul. Caut și nu găsesc nicăieri atât de clara adresă a bunicii: Cazărmii 21 colț cu Logofătul Nestor, mais ou sont elles les maisons d^antan? Era o casă care totuși n-a făcut rău nimănui, o casă cumsecade care își deschidea largi porțile spre grădină și spre lună și a fost ucisă ca un om dar
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
ca o Regină peste grădinița sa mustind de copii și de liliac înflorit și era de parcă vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada Cazărmii? După această întrebare adresată de mine orașului în durerile refacerii Bunica zâmbește de la balconul casei și îmi aruncă o floare de liliac.
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
certificat, concurent cu al tuturor graiurilor importante ale culturii universale, din care, din cele mai vechi timpuri, se pot cita cuvinte, fraze memorabile... Punând pe hârtie vorba lui Miron Costin, privind harul narativ al omului, cronicarul adaugă imediat ce zicea bătrânul logofăt, patriarhul decapitat al literaturii noastre, tot despre om, și tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu pre mică-i este ținta. Mare, în spirit; mititel la trup, ca țintă oferită inamicului. Să-l fi
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
nici o notă falsă, nici un neologism deplasat; limbajul epocii fanariote se reconstituie parcă de la sine, fără imixtiuni contemporane. Dacă ne gîndim că romanul lui Filimon a apărut concomitent cu romane așa-zis istorice, gen Aldo și Aminta de C. Boerescu sau Logofătul Baptiste Veveli de V. A. Urechia, romane în care personajele medievale vorbesc în cel mai comic limbaj pașoptist, atunci diferența dintre Filimon și ceilalți devine copleșitoare. " - Bine ai venit, Kir Costeo, ia spune-mi, cum mergi cu alișverișurile? - După vremi
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Olgăi Sturza, sculptorița, și apoi Georgetei Sturza. În stăpânirea lui Alexandru Crupenschi a ajuns ̀ n anul 1938. Schitul Inculeț, Comuna Bârnova Schitul se află la intrarea în Bârnova alături de Primăria comunei. Este ctitoria Princepesei Ruxanda Cantacuzino Bașotă strănepoată a logofătului Anastasie Bașotă. În pisania schitului se spune că principesa împreună cu fiii săi „inginerii Ionel și Georgel I. C. Inculeț, au clădit și împodobit în anii 1942 1947 locașul acesta...”. Mănăstirea Bârnova, Comuna Bârnova Domnitorul Miron Barnovschi începe zidirea bisericii în 1629
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
cele în care intră în scenă Petru cel Mare, prietenul lui Dimitrie Cantemir, - momentul Stănilești. Tată ignar al primului domnitor intelectual din istoria țărilor noastre, și autor moral al executării altui mare intelectual autohton, după cum am citit. Deocamdată, pe Miron logofătul, abia sosit din Polonia, moșul Cantemir îl primește "cu milă și cinste". Ba el se și încuscrește cu Miron Costin, numindu-l staroste la Putna, post important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
reușesc să se refugieze în Muntenia, alții sunt prinși în frunte cu acest Vericico, și primitivul domn îl bate cu buzduganul pe opozant și-l bagă la beci. Adepții lui Frige-vacă ațâță mânia oarbă a domnitorului, septuagenar, și Miron Costin logofătul, fiind pârât, Cantemir poruncește de este omorât. Să citim cuvânt cu cuvânt fraza fatală a lui Neculce, care nu ține decât o singură respirație: Ce ca un tiran au trimas pe Matei vătavul de paharnicel, cu slujitori de l-au
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
din Iași pastreza, cu mare bucurie, câte o părticică din Sfintele sale Moaște. În București, multe biserici s-au învrednicit de darul cel mare al prezenței unei părticele din Moaștele Sfanțului Pantelimon. Acestea sunt urmatoarlee: Biserică Sfanțul Stelian Lucaci (str. Logofăt Udriște), Biserica Sfanțul Dumitru Poștă (în spatele Muzeului de Istorie a României), Mănăstirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precupeții Noi, Biserica Sfanțul Antonie cel Mare ((Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfanțul Alexie (Calea Șerban
SFÂNTUL PANTELIMON, doctor fără arginți – Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77384_a_78709]
-
sfetnic...! LINGUȘITORUL: Numai o minte strălucită ca a Măriei Tale putea să bată așa departe. Iară noi nu încetăm a învăța mereu din pildele pe care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe acum nu doar supușii Măriei Tale, dar și vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sunt scrise în jurul anului 1000. Primul roman românesc de oarecare valoare, Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, apare, în volum, abia în 1863. Desigur, înainte, existaseră nulitățile unor Mihail Kogălniceanu (Tainele inimii, 1850), V. A. Urechia (Coliba Măriucăi și Logofătul Baptiste Veleli, 1855), Dimitrie Bolintineanu (Manoil, 1855 și Elena, 1862), I. M. Bujoreanu (Misterele din București, 1862) etc. Câțiva istorici și critici literari consideră Istoria ieroglifică (1705) a lui Dimitrie Cantemir drept primul roman românesc. Document hibrid, simultan cronică, alegorie
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe care nu știu cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul de botez al viitorului general Dimitrie
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
Cosmin Ciotloș Aventura familiei Rosetti (ramura moldavă) pe teritoriu românesc începe nu cu mult înainte de domnia Ducăi-Vodă. Aceasta s-ar trage de la un anume Lascaris Rosseto, logofăt al patriarhatului, că- sătorit cu fiica lui Ioan Cantacuzino, Bella. Au avut împreună doi copii, pe Constantin și pe Antonie. Ultimul, nimeni altul decât domnitorul Moldovei, Antonie Ruset, cel poreclit Chiriță Dracos. (Cunoscut de la Nicolae Costin și, mai ales, de la
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
care autorul să n-o caracterizeze, întâi și-ntâi, prin portanța culturală. Bunicul său, hatmanul, era „un copil al naturii, cu prea puțină cultură” (p. 56). Soția acestuia, „ființă iperinteligentă” era, în schimb, „cu totul lipsită de cultură” (p. 58). Logofătul Dumitrache Sturdza „se bucura de o cultură relativ însemnată” (p. 106). Teodor Balș de la Flămânzi părea să fie „foarte vanitos și cam strâmt la minte” (p. 116). Iar lista e mult mai lungă. Unii dintre acești inși culturally challenged sunt
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
pline de miez cu cât ele par făcute de un critic în vacanță. În primele noastre scrieri, Eugen Negrici se interesează, bunăoară, de breșele anecdotice, de „viața de zi cu zi”, parcimonios surprinsă printre atâtea evenimente istorice majore. Din Condica logofătului Gheorgachi sau Ghenealoghia familiei Cantacuzinilor criticul reține „întâmplări cu tâlc” și trage concluzii pe măsură. De altfel, discursul din Simulacrele normalității construiește, în efigie, figura unui moralist pe invers. Fie că pledează pentru o poezie lipsită de rigorile purismului, pentru
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
istoria literaturii pre-comuniste de(spre) închisoare. Fie și numai pentru a depăși reducționismul perspectivei. Pe firul cronicilor și al documentelor vechi, Mircea Anghelescu coboară în timp pînă la domnitorul renascentist Petru Cercel; un personaj spectaculos, dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18 ani de temniță. Alte exemple, colaterale, sunt desprinse din cronicile lui Muste și ale lui Radu Popescu sau reproduc documente din arhive mănăstirești descoperite de N. Iorga și
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]