55 matches
-
veghe). Iar Vodă Lăpușneanu era întâmpinat înspre pădurea Drăgăneștilor de boierii lui Moțoc încercând să-l convingă să se întoarcă, pentru că “țara nu-l vrea”. La Tigănești, “logofătul poeziei”, Costachi Conachi, redacta Regulamentul Organic și drept răsplată i se încredințează logofeția cea mare, adică Ministerul Justiției. Acesta s-a căsătorit la 50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
urmași o sfinșesc În 1816. În timpul construcției bisericii, Nicolae Săvoiu moare. İacob În amintirea fratelui său, hotărește ca biserica să poarte hramul Sf.Nicolae. Biserica va fi acoperită cu trestie. Un oarecare Costache, din neamul Săvoilor ajunge polcovnic. El adreseaza logofeției treburilor bisericesti din București, o cerere de ajutor, stîruind În același timp să li se Încuvințeze Înființarea unui bîlci În comună de trei ori pe an, din ale căror venituri să poată să pună acoperișul bisericii, s-o mobileze și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dar noi ne vom concentra atenția numai asupra țării Românești, întrucât cunoaștem mult mai bine sursa, manuscrisele păstrate aflându-se la îndemâna noastră, iar bogatul material păstrat ne impune limitarea spațială. Ce se află în aceste manuscrise? Condicile ecleziastice ținute de logofeții cancelariei mitropolitane în anii 1739-1850 cuprind: documente referitoare la administrarea averii bisericești, circulare ale mitropolitului cu privire la respectarea unor sărbători, scutiri ale preoților de dări, plata ploconului cârjei, dar și un număr important de procese privind în călcarea diferitelor taine bisericești
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece cu vederea nici cea mai mică prelungire că este mare trebuință a să da în grabă săvârșirea la toate după dreptate ca să nu pătimească norodu“. Alți „specialiști“ ai Mitropoliei sunt logofeții, slujbașii însărcinați cu ținerea condicilor. La 1 noiembrie 1777, mitropolitul Grigore încearcă să pună ordine în rândul acestora oferindu-ne astfel o imagine a cancelariei Mitropoliei. Cinci lo go feți, un diac și un citeț au misiunea să țină condicile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jăluitoarei „despăgubiri materiale“ nesperate. „Despăgubirile“ de ordin moral sunt mai degrabă invocate de bărbați pentru că o bună reputație implică un loc în comunitate, o slujbă. Dieci, logofeți și „notari publici“ Cele mai multe dintre jalbele păstrate sunt copii transcrise în condici de către logofeții Mitropoliei. Jalbele originale, con fecționate și scrise de către notabilitățile locale, preotul sau un alt slujbaș din administrația statului, se reco piază la rândul lor în condică. Originalul fie se atașează la pagina cu pricina, fie rămâne la purtător. Societatea românească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
totuși, toți acești preoți sau logofeți pot fi socotiți „scrii tori publici“, mediatori între clasa populară și boierime, între modul de exprimare „vulgar“ și modul de exprimare „îngrijit“. Dacă nu are această plângere, un potențial jeluitor poate face apel la logofeții Mitropoliei însărcinați special cu această problemă. Mitropolia oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să primească două parale. Dar prețul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o copie după un alt document, prețul variind în funcție de mărimea acestuia; alcătuirea raportului de cercetare (anafora) este din nou taxată și, în fine, logofătul cere pentru osteneala sa la alcătuirea cărții de judecată o altă sumă de bani. Câțiva dintre logofeții cancelariei din vremea mitropolitului Grigore apar frecvent ca autori ai diverselor acte întocmite în numele soborului sau al jeluitorilor. Logofătul Neacșu, de pildă, se ocupă mai ales cu transcrierea mărturiilor. La 28 iunie 1779, mitropolitul poruncește unui împricinat venit cu martorii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici, preoții sau logofeții nu se mai ostenesc să stilizeze forma mărturiei sau să excludă expresiile obscene, ci redau pur și simplu vorbe le martorilor. Mijloacele probatorii Reclamantul trebuie să prezinte în instanță orice probă care poate elucida sau susține cele afirmate în plângere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a preotului, cel care redactează actul și oficiază ceremonia religioasă a logodnei, ci are loc o deplasare de autoritate dinspre cercul familial (familie, rude, prieteni, vecini) către o „instituție publică“. Autoritatea acestei „instituții“ este înscrisă și pe document: „cu adeverința Logofeției Mari a Dreptății“, se adaugă la sfârșit după toate celelalte înscrisuri. Unii folosesc prilejul unei înfățișări înaintea unui departament pentru a cere și „pecetluirea“ foii de zestre: „S-au citit în Divan la 7 septembrie 1841 când s-au și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șir de procese pentru a pune în practică dorințele răposatei. PARTEA A PATRA Despre divorț Cu mitropolitul Neofit (1739-1753) cancelaria mitropolitană a început ținerea unor condici speciale pentru pro blemele casnicilor. An de an, lună de lună, zi de zi, logofeții cancelariei notează toate pricinile judecate în fața consiliului ecleziastic con dus de mitropolit. Pri ci ni le de divorț sunt numai de competența Bisericii, așa că mitropolitul are deplină libertate în judecarea unor astfel de cazuri. Procesul de divorț este foarte complex
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bender veneau călare, lipiți de coama armăsarilor, Carol al Suediei și Mazepa al cazacilor, ca să împiedice mituirea seraschierilor. Fuga spre Rusia trebuia să fie grabnică..., deci din complot ce mai rămăsese: neica Dinu legat de mâini și de picioare cu logofeția lui fiu-său, Toma general la ruși, Casandra bolnavă de lingoare, departe de curtea împărătească, uitată ca o haină veche. Vai de Casandra, toată nădejdea lui frate său, beizadea Gheorghe, la dânsa era! Au mai rămas, din cei care s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai bine și mai pre scurt toată desfătarea limbii n’au cuprins, iubite cetitoriule, decît acela vornic CV Tudoriu cu jupânița Florica Mitroi (o doamnă) ce la dânsu-i face lucru de mare trebuință, cu pomponu. Mai Întâiu vornicu se aburcește-n logofeții Buduca și Țeposu „ca să-și exerseze mâna” zice dumnealui, carele ni să pare aș răsipi crieru-n vânturi, iară mâna mai cu folos ar fi de-ar pune-o doar la trebuinți singuratice. Ținându-i vicleșugul, cu cinstită plecăciune, jupânița scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
împărțită populației zahereaua (proviziile strânse pentru turci în serhaturile de pe Dunăre), soluție care, acceptată, scapă țara de foamete. Numele i se leagă de înființarea unei flote pe fluviu, de primele legi în organizarea armatei terestre și, mai ales, de instituirea Logofeției de Obiceiuri, instituție politică și culturală care se ocupa de protocol: era menită a păzi „cu cuviință și statornicie”- în baza unor norme extrase din condicile împărătești ale Țarigradului sau din hrisoave interne și a informațiilor furnizate de ele privind
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
hatișerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor românești la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatișerifului „împăratului Hamid”, emis de cancelaria Porții în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774), care s-a păstrat într-o broșură nepublicată (Eugenia Dima). Logofeția de Obiceiuri funcționa deja din martie 1797 sub conducerea lui Isac Ralet, dar hrisovul de înființare întocmit de V. (Dan Simonescu) este făcut public în 20 iulie 1797, la câteva zile după moartea sa - un sfârșit suspect, probabil prin otrăvire
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
și anume aceea că aceștia trebuiau să-i adreseze lui , în mod direct, petiții\ Numai logofătul Petru Rosetti a îndeplinit această formalitate, în timp ce alții au răspuns că „nu vor să se mărturisească vinovați în fața Gospodarului printr-un asemenea demers”. Totuși, logofeții Nicolae Canta și Constantin Sturdza au obținut permisiunea de a se întoarce la Iași din motive de sănătate. Mulți dintre cei care au părăsit țara după evenimentele din martie 848 au cerut domnului pașapoarte pentru a se putea întoarce acasă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
George Stino (fostul meu profesor de franceză la Liceul „Nicu Gane” și cu Vasile Lovinescu (fratele dramaturgului Horia), am reținut părerea că Ionică Fluieraș este o lucrare reușită, ce se apropie ca nivel de realizare, de nemuritorul Ion Creangă. 318 logofeții și duceau o viață mai prosperă, respectând cu sfințenie toate obiceiurile, datinile de unde au plecat. Deci o viață spirituală bogată și nealterată. Ba, îmi permit a susține că aici viața folclorică era mai înfloritoare, căci s-au îmbinat datorii felurite
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
omenești. NEMULȚ|MITOR: Trei pătrimi din neamul omenesc. NENOROCIRE: Tigaie în care se topește mândria și se coace înțelăpciunea. NEBUNIE: Peatra filosofilor sau mai bine a zice în carea-și sparg capul cei învățați. ORTOGRAFIA: Cai pe păreți pentru cei mai mulți din logofeții noștri. OGLIND|: Steclă a căria credință adeseori se înjură de sine iubire. Totdeauna nepărtinitoare și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. Înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani în tot felul și dacă aceștia își apărau dreptatea, erau persecutați și bătuți. În acest cadru, într-o primăvară, bunicul a mers la conacul boieresc pentru ca să se angajeze la muncile „în parte”. Era însoțit de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Nifon, fost mitropolit la Târgoviște. Mănăstirea Simon Petru păstrează o evanghelie dăruită de Mihai Bravu, Mănăstirea Xeropotam a fost restaurată de Domnul Țării Românești Alexandru, la Catlamuș se află zugrăviți Domnitorii Neagoe, Radu Basarabul, Mircea și Vintilă Vodă, la Pantocrator logofeții Barbu și Gavriil, la Caracal și Stavronichita Petru Vodă al Moldovei și Principele Șerban Cantacuzin. Românii au biserica lor la mănăstirile Lacu și Prodrom aceasta din urmă zidită peste o veche Chilie „să poarte numele binecinstitorului neam al moldovenilor” datorată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani în tot felul și dacă aceștia își apărau dreptatea, erau persecutați și bătuți. în acest cadru, într-o primăvară, bunicul a mers la conacul boieresc pentru ca să se angajeze la muncile „în parte”. Era însoțit de tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna răzeșilor. Din veacul al XVIII-lea și până la domnia fanarioților vornicii și logofeții din România adună sat peste sat. Lista satelor unor demnitari precum Costea Bucioc, Nicoară Prăjescu, Dumitru Buhuș, Ursache, Miron Costin și Neculai Racoviță, devine foarte întinsă iar ei foarte bogați -spune Radu Rosetti. Ce s-a întâmplat în realitate cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Când ajunge Scarlat A.Calimach domn al Moldovei și introduce noi reguli în administrarea Moldovei se stabilește:"Când trebuința va cere a se schimba vornicii de prin sate, să nu li se mai ia nicidecum nimic de către ispravnici sau de către logofeții lor, ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat să dee la cutia milei." Se pare că în timpul lui Calimach, vornicii la sate nu mai erau numiți de Domn ci aleși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a fost un preot respectat și cu multă influență în sat. Logofătul ardelean Dinu Hurhuți, venind să păzească oile lui Ion cel Mic, l-a învățat carte și pe fiul acestuia, Dinu Logofătul. După Dinu Logofătul a urmat întru logofeție Petre Busuioceanu, zis Truncă, și el fost elev al lui Hurhuți, acest ardelean fiind de fapt primul învățător, neoficial, din satul Covei. Alți știutori de carte din vechime au mai fost și Pascu Marinescu precum și Mihai N. Ion, zis Mieiță
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
întreaga obște de la Bogdănești. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din ctitoriile lui Petru Rareș, cu picturi în frescă
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria lui Vlad Călugărul. În sec. al XVI-lea erau desemnați dregătorii cei mai importanți ai sfatului domnesc (banii, vornicii și logofeții). În două cazuri se făcea referire la mare clucer, respectiv mare postelnic. Ultima mențiune a acestui titlu datează din 10 martie 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. "Sfetnic", în sensul de membru al sfatului domnesc, este menționat prima dată în
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]