55 matches
-
veghe). Iar Vodă Lăpușneanu era întâmpinat înspre pădurea Drăgăneștilor de boierii lui Moțoc încercând să-l convingă să se întoarcă, pentru că “țara nu-l vrea”. La Tigănești, “logofătul poeziei”, Costachi Conachi, redacta Regulamentul Organic și drept răsplată i se încredințează logofeția cea mare, adică Ministerul Justiției. Acesta s-a căsătorit la 50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
George Stino (fostul meu profesor de franceză la Liceul „Nicu Gane” și cu Vasile Lovinescu (fratele dramaturgului Horia), am reținut părerea că Ionică Fluieraș este o lucrare reușită, ce se apropie ca nivel de realizare, de nemuritorul Ion Creangă. 318 logofeții și duceau o viață mai prosperă, respectând cu sfințenie toate obiceiurile, datinile de unde au plecat. Deci o viață spirituală bogată și nealterată. Ba, îmi permit a susține că aici viața folclorică era mai înfloritoare, căci s-au îmbinat datorii felurite
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și anume aceea că aceștia trebuiau să-i adreseze lui , în mod direct, petiții\ Numai logofătul Petru Rosetti a îndeplinit această formalitate, în timp ce alții au răspuns că „nu vor să se mărturisească vinovați în fața Gospodarului printr-un asemenea demers”. Totuși, logofeții Nicolae Canta și Constantin Sturdza au obținut permisiunea de a se întoarce la Iași din motive de sănătate. Mulți dintre cei care au părăsit țara după evenimentele din martie 848 au cerut domnului pașapoarte pentru a se putea întoarce acasă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in expresii: „nepoate vino la bâtu” sau „nepoate hai la bâta”. Pentru că aveau puțin pământ arabil, munceau în parte la boier. Înaintea primului război mondial administratorii de moșii, logofeții îi înșelau pe țărani în tot felul și dacă aceștia își apărau dreptatea, erau persecutați și bătuți. În acest cadru, într-o primăvară, bunicul a mers la conacul boieresc pentru ca să se angajeze la muncile „în parte”. Era însoțit de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Nifon, fost mitropolit la Târgoviște. Mănăstirea Simon Petru păstrează o evanghelie dăruită de Mihai Bravu, Mănăstirea Xeropotam a fost restaurată de Domnul Țării Românești Alexandru, la Catlamuș se află zugrăviți Domnitorii Neagoe, Radu Basarabul, Mircea și Vintilă Vodă, la Pantocrator logofeții Barbu și Gavriil, la Caracal și Stavronichita Petru Vodă al Moldovei și Principele Șerban Cantacuzin. Românii au biserica lor la mănăstirile Lacu și Prodrom aceasta din urmă zidită peste o veche Chilie „să poarte numele binecinstitorului neam al moldovenilor” datorată
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la curtea boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stat alături, înfruntând o mulțime de vicisitudini, până când petrecărețul și iubărețul ei protector, bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului domn își făceau încă datoria) scrisorile - „Celsissimi Mold. Principes relicta vidua (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor) - pe care le trimitea după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, cât mai rămăsese, a fostului Domn
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și iubărețul ei protector (căruia i-a vegheat ultimele clipe), bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, Ștefana Mihailovna că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și niște drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului Voievod își făceau încă datoria), ca „relicta vidua ac principissa” „Celsissimi Mold. Princips” (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor”), scrisorile pe care le trimitea, după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, câtă mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-ai ști, oricînd, să spui că-i din Gândirea, al lui Șirato, dacă artistul ar reuși nu să imite, ci să esențializeze, așa cum fac țăranii. Un punct de vedere, și un stil de dezbatere: mușcător, la început - "se întreabă îngrijorați, logofeții esteticei: avem o artă națională? Între două cronici despre impresionism și expresionism, reapare această întrebare în discuții ce rămîn, fatal, fără concluzii. Semănat în stîrpiciunea simțirii și inteligenții lor, acest gingaș germene, Ťartať, nu poate încolți și rodi din cauza glandelor
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
Așezați la cele două hotare, încă nedefinite, ale timpurilor actuale, ei chiue ciobănește la oile, cu secrețiune Ťartisticăť, din stîna Ateneului." - pe urmă tot mai echilibrat, metodic, dar nu mai puțin liric, "frumos". Trecută astă cumpănă, și puși la zid "logofeții", Gândirea publică, pe vreo 15 pagini (din care 12 de roman - erau mai răbdători, cititorii lor, pesemne...), literatură. De Crainic, Blaga, Cezar Petrescu (maliția mă împinge să spun că spațiul tipografic - pentru un fragment din Întunecare - se explică!), Maniu. În
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
și a fost un preot respectat și cu multă influență în sat. Logofătul ardelean Dinu Hurhuți, venind să păzească oile lui Ion cel Mic, l-a învățat carte și pe fiul acestuia, Dinu Logofătul. După Dinu Logofătul a urmat întru logofeție Petre Busuioceanu, zis Truncă, și el fost elev al lui Hurhuți, acest ardelean fiind de fapt primul învățător, neoficial, din satul Covei. Alți știutori de carte din vechime au mai fost și Pascu Marinescu precum și Mihai N. Ion, zis Mieiță
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Bender veneau călare, lipiți de coama armăsarilor, Carol al Suediei și Mazepa al cazacilor, ca să împiedice mituirea seraschierilor. Fuga spre Rusia trebuia să fie grabnică..., deci din complot ce mai rămăsese: neica Dinu legat de mâini și de picioare cu logofeția lui fiu-său, Toma general la ruși, Casandra bolnavă de lingoare, departe de curtea împărătească, uitată ca o haină veche. Vai de Casandra, toată nădejdea lui frate său, beizadea Gheorghe, la dânsa era! Au mai rămas, din cei care s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
omenești. NEMULȚ|MITOR: Trei pătrimi din neamul omenesc. NENOROCIRE: Tigaie în care se topește mândria și se coace înțelăpciunea. NEBUNIE: Peatra filosofilor sau mai bine a zice în carea-și sparg capul cei învățați. ORTOGRAFIA: Cai pe păreți pentru cei mai mulți din logofeții noștri. OGLIND|: Steclă a căria credință adeseori se înjură de sine iubire. Totdeauna nepărtinitoare și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
din ele, căci sunt niște leneși, de aceea strigă mereu: Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru." 9. Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru, și să nu mai umble după năluci." 10. Isprăvniceii poporului și logofeții au venit și au spus poporului: "Așa vorbește Faraon: Nu vă mai dau paie; 11. duceți-vă singuri de vă luați paie de unde veți găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru." 12. Poporul s-a răspîndit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nimic din lucrul vostru." 12. Poporul s-a răspîndit în toată țara Egiptului, ca să strîngă miriște în loc de paie. 13. Isprăvniceii îi sileau, zicînd: "Isprăviți-vă lucrul, zi de zi, ca și atunci cînd erau paie!" 14. Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. "Pentru ce", li se zicea, "n-ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?" 15. Logofeții copiilor lui Israel s-au dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
erau paie!" 14. Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. "Pentru ce", li se zicea, "n-ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?" 15. Logofeții copiilor lui Israel s-au dus să se plîngă la Faraon, și i-au zis: "Pentru ce te porți așa cu robii tăi? 16. Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuși ni se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
vinovat." 17. Faraon a răspuns: "Sunteți niște leneși și niște trîntori! De aceea ziceți: Haidem să aducem jertfe Domnului!" 18. Acum, duceți-vă îndată de lucrați; nu vi se vor da paie, și veți face același număr de cărămizi." 19. Logofeții copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea: "Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceți lucrul cuvenit unei zile." 20. Cînd au ieșit de la Faraon, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
mă adeverează scrisorile și zapisele vechi ce am cu prefecturii de la Biserica Catolicească și din giudecata ce am avut mi s-au dat și anafora întărită cu iscălitura și pecete răposatului Grigorie vodă Ghica și tîmplîndu-se de s-au schimbat logofeția...și neodihnindu-se prefecturii catolicești cu judecata ce-am fost avut, de iznoavă au jăluit răposatului domnu. Și fiind rînduiți la dumnealui Ioan Cantacuzino, au cercetat...pricina între noi și cu giudecată au hotărît și dumnealui să se urmeze după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și-a scos inelul din deget, și l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul Iudeilor. 11. Și împăratul a zis lui Haman: Îți dăruiesc și argintul și pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi." 12. Logofeții împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întîi, și au scris în totul cum a poruncit Haman, mai marilor oștirii, dregătorilor fiecărui ținut și căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ținut după scrierea lui și fiecărui popor după limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
pe spînzurătoare, pentru că întinsese mîna împotriva Iudeilor. 8. Scrieți dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului și pecetluiți cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desființată." 9. Logofeții împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oștirii, dregătorilor și mai marilor celor o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
nu-mi răspunde. Nici nu are cum. Pentru că, totul, e doar în închipuire. Ca și viața noastră,în general, după ce s-a topit, și a curs, în istoria lumii, tot ce a avut, diamantin,în ea. PUNCT. ȘI DE LA CAPĂT! Logofeții era numele satului presărat pe câmpia dintre două râuri de prin partea de Nord a României. Oamenii o duceau,în general, greu. Familia lui Mitrea Logofete o ducea,însă, și mai greu decât restul comunității. O ducă, totuși, printre celelalte
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
constândîn a cumpăra, diferite mărfuri, de ici, și în a le vinde, clienților,în localurile sale, de dincolo. Așa a putut, Covrigel, și cu Stejara lui, să-și modernizeze casa bătrânească,în care nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza, loc cu mare vad comercial. Așa au și procedat, ce doi soți muncitori, harnici, pricepuți,în ale ce-și visau și fixau. În doar câțiva ani, la Breaza, au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
basmalei un inel în loc rămasă - Un inel care-l pierduse de mult tânăra mireasă. - Tată, uite - inelul care într-o noapte mi-a perit Făr-să știu nici cum, nici unde. - Cine dară L-a găsit? 605Cine a adus alunele - astea? Logofeții spun că baba. O strigară de la poartă să s-urnească mai degrabă. Când în locu-i cine vine? - un voinic strein. El spune: - Împărate pre-nnălțate, eu vi l-am pus în alune. Iară cioara cea de mire pe trei perini șade
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
basma, alunele a-nceput a durăi pe masă ș-o rămas inelu-n mijloc. Fata a zis: - Iaca, tată, inelul meu, pe care nu se știe cum l-am prăpădit. Împăratul a-nceput a striga: - Cine-a adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]