31 matches
-
mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui Iancu Dudescu, pieirea din facere nu trebuie plânsă de vreme ce copilul trăiește (și astfel să arătăm cum se amesteca ea cu mintea în tainele vieții și ale morții)”. Logofeteasa gândește în spiritul vechilor filosofi imanentiști din Renaștere, pentru care moarte și naștere nu sunt două realități opuse, ci momente egale ale vieții perpetue, în continuă devenire. Așa se face că repetatele acumulări de vechituri, reziduuri, substanțe degradate, supuse infestării
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
un paraclisier la spital, o biserică lipovenească și 5 havre israelite. Biserica „Sfântul Ioan", care servea de Catedrală, situată în marginea de sudest a orașului, făcută de Ștefan cel Mare la 1490, reparată la 1820 de către proprietara târgului - Maria Cantacuzin Logofeteasa. Orașul Vaslui, zice Paul de Aleppo în „Descrierea călătoriei patriarhului Macarie la Moscova", în februarie 1653, ar fi făcut de bizantini, spre amintire de trecere a lor în Dacia Orientală și i-au dat numele de Basilica, după acela a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Hușilor a avut ideea de a construi o reședință episcopală în care să se refugieze din calea năvălitorilor care prădau Hușiul. În desele lor năvăliri, tătarii distruseseră reședința episcopală și documentele bisericești. PS Varlaam a întemeiat Schitul Brădicești pe moșia logofetesei Maria Racoviță, văduva logofătului Nicolae Racoviță (d. 1686). Aceasta a donat Bisericii "Buna Vestire", printr-un document din 28 decembrie 1691, o parte din moșia primită ca zestre, pentru a deveni și ea ctitoră . Biserică de lemn cu hramul "Buna
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
Hușilor a avut ideea de a construi o reședință episcopală în care să se refugieze din calea năvălitorilor care prădau Hușiul. În desele lor năvăliri, tătarii distruseseră reședința episcopală și documentele bisericești. PS Varlaam a întemeiat Schitul Brădicești pe moșia logofetesei Maria Racoviță, văduva logofătului Nicolae Racoviță (d. 1686). Aceasta a donat Bisericii „Buna Vestire”, printr-un document din 28 decembrie 1691, o parte din moșia primită ca zestre, pentru a deveni și ea ctitoră. Biserică de lemn cu hramul „Buna
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al casei, coana Profira fiind mătușa sa. Dupa moartea logofătului, logofeteasa se mută și vinde casa lui Grigore Cozadini, care o trece apoi fratelui său Dimitrie Cozadini. Începând cu anul 1875, palatul lui Dimitrie Cozadini devenea reședință domnească temporară, Carol I și invitații săi locuind aici în timpul vizitelor la Iași. Spre
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]