40 matches
-
intrarea în școală ca urmare a situației conflictuale și a complexificării procesului de învățământ față de cel preșcolar. Deși majoritatea preadolescenților parcurg această perioadă fără nici un inconvenient, adaptându-se cu succes cerințelor mediului familial și școlar, apar totuși și cazuri problemă. Logonevrozele sunt condiționate de stare sănătății lor și constelația endocrină pe de o parte și de condițiile social-educative pe de altă parte. Majoritatea sunt cauzate de traume psihice ca factor principal și de o constituție neuropsihică specifică. La preșcolarii și școlarii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sintactică diagnosticată ca insuficientă organizare și întârziere gravă în dezvoltarea limbajului. În asemenea cazuri, deși uneori intelectul este conservat și latura impresivă a limbajului mai puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grave în apariția și dezvoltarea vorbirii ca urmare a unei incapacități funcționale care afectează limbajul și vorbirea în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de 28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei, cumulau și dislalie și că din totalul de 28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1 caz manifestări comițiale și 2 cazuri de mutism electiv. Referindu-ne la cei dislalici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din care făcea parte logopatul, având astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul verbal în comparație cu cei ce nu aveau nici un defect de vorbire. Se constată cum îi apasă această tulburare, că sunt stigmatizați, subapreciați de ceilalți. La cei cu logonevroze, prin natura disco ordonatoare a ritmului vorbirii, apare o determinare specifică a psihicului, cu raporturi și orientări particulare față de mediul social ce-i înconjoară. Comportamentul unui logonevrotic este diferențiat de al unui dislalic adolescent. Logonevroticul, prin natura defectului său (prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
glume). Defectul se adâncește și efortul voluntar scade, manifestând tendința de a se supune autorității altuia (unui tutore - coleg, părinte, logoped) care să învingă cu el această infirmitate. Cu toate aceste aspecte grave, la 20 (din 28) de cazuri de logonevroze s-au adus ameliorări simțitoare și chiar corectarea totală. Ca dovadă, încadrarea lor în producție ca muncitori, studenți la medicină și farmacie, tehnicieni stomatologi, ingineri în industria ușoară sau elevi în ultimii ani ai liceelor profesionale. Aplicând sugestia și autosugestia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plan psihic este alterată întreaga personalitate, ceea ce duce la o nevroză numită „nevroză obsesivă”, anxietate, negativism, irascibilitate, mutism. Obsesia tulburării vorbirii sale îl torturează, devine o preocupare patologică. În cazul acesta, bâlbâiala este legată de stări nevropate și se numește logonevroză. Preocupările pentru studiul și înlăturarea acestei deficiențe sunt vechi și foarte diverse, arătând că fenomenul bâlbâielii se conturează către 3 4 ani, când începe formularea propozițională, sau odată cu intrarea în școală, mediul nou constituind o traumă pentru copilul cu un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării prin limbaj). Constantin Păunescu ne-a prezentat sensul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intermitențe, prin tulburări de fonație care conduc la o voce lipsită de ritm și modulare, prin pauze mari realizate înainte de a vorbi sau chiar refuzul comunicării. În planul psihicului, acesti școlari devin nervoși, neliniștiți, irascibili. Vorbim în acest caz de logonevroza, cănd bâlbâiala este conștientizata și este trăită ca atare în planul personalității. Deși nu se cunosc exact corelațiile dintre bâlbâiala și particularitățile stărilor afective, este cert că modificările neurovegetative existente în emoțiile puternice inhiba producerea comunicării. Modul de a reacționa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
traumatismele suferite în timpul nașterii, bolile infecto-contaginoase pot constitui un fond favorizant instalării bîlbîielii prin acțiunea factorilor nocivi anterior menționați. În situația cînd bîlbîiala devine conștientizata de către logopat, acesta o trăiește că pe o dramă interioară ce se poate transforma în logonevroza. Această afectează întreaga personalitate a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-un tempou prea rapid) și bradilalia (vorbirea într-un tempou exagerat de rar). Întîrzierile
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]