2,977 matches
-
drumu' ”. Cuvântul are o putere fantastică. Moartea și viața stau în puterea limbii. “Tinerelule, scoală-te îți spun” și mortul - singurul fiu al mamei sale - se scoală, ?NVIE la porunca și la cuvântul CELUI care EL însuși este “CUV?NTUL”, “LOGOSUL”, Cel care era, care exista de la începutul începuturilor, Cel prin care și pentru care a fost creat tot ceea ce există și nimic din ceea ce se vede n-a fost făcut fără EL. “Lazăre, vino afară” poruncește Cuvântul și mulțimea încremenește
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
Iisus ca ”Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul ”Domnul” mai adăugăm și cuvântul ”Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, așa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale. Deci dacă Stăpânul a toate a înviat, înseamnă că a murit. Ca Dumnezeu să învie parcă te poți aștepta câtă
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră by http://uzp.org.ro/invierea-domnului-si-apartenenta-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
ochii în privirea cerească, Prin învăluire m-ai luat, iar în suflet făcând să crească Iubirea cea ivită într-o dimineață. CUVÂNTUL E PUTERE Nici un cuvânt al unui popor, nu e barbar, Toate cuvintele noi le-am primit în dar, Logosul nu ne separă, ci ne adună, În adevăr și nu în minciună. Cuvântul e puterea întru geneză, Căci toate-n El, din nimic le-a creat, Atunci când acel nimic nu era definit, Pentru a fi din acel a nu fi
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni, miraculos, peste hotarele geografice, într-o singură Biblie de Limbă și Expresie Divină, fratern și comparatist, pe toți creatorii întru Logos-ul Românesc, răspândiți pe toată fața Pământului, de o istorie deloc favorabilă acestui Neam Martir!) - într-o realitate palpabilă și strălucită: da, EXISTĂ, în sfârșit! O realitate competitivă (la nivel profund-comparatistic), din punct de vedere artistic, cu orice „realitate”, de
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
să ne poticnim în semantici aproximative și, deci.să coborâm din cer! Cartea-Antologie este împărțită în două secțiuni inegale: 1-prima secțiune este închinată Poeziei - și conține „mostre” ale sacrei arte „revelatorii și divinatorii”, din partea a 35 de „preoți” ai Altarului Logos-ului Divin al Euterpei (uneori, „mixată” - savant, ritualic, spre transcendență orientată, și niciodată sacrificată obscen! - cu Erato.: „Dimineața devreme,/Chiar înainte de a-l pierde pe Hamlet din priviri,/ Am înțeles că povestea ta fusese adevărată,/Așa precum durerea din sufletul
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
de Elena Buică/Canada și de Marin Ifrim/România, acesta din urmă fiind, credem, „într-un gând” cu majoritatea celor care vor citi sau chiar studia paginile acestui „mozaic” cultural românesc, cu viziuni și construcții caleidoscopice, având ca „liant” unic.Logos-ul Românesc: „Nu toată România este sub incompetență, sub ape, sub cota de avarie, sub politică”. Suntem convinși că artiștii autentici, de pe plaiurile mioritice, se vor simți stimulați, ba chiar ambiționați, de însăși existența acestei palpabile mărturii (oferite de Arta
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
boabe de nisip aspre la gust tăcute la simțire și fata mor.gama de impresii mundane dis.pare redescoperind putința iubirii ev.angelice Sofia cereasa împărăteasa atentă caldă frat.eternă eliberată de pathosul clipei eros fier.minte katarsyc îmblânzit de Logosul Sfânt răsădit pe tărâmul cumințeniei pământului trup în Țara Făgăduinței îngăduinței fără de gând magic fără de bless.teme simțământ legământ transfigurat de Duhul care umple preapli.nul și cerne sublim desti.nul re.zultă re.naștere re.facere în ecuația re
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
orbit atât te-ai surzit și te-ai dus în de.rută o clipă să iei și să ai din răgazul din urmă și în odihnă cea muta iarăși cu dor te stră.mută să zici că și dimas : în Logos viez ca si crez și iată că sun † în fine cu EL nou.r de Umbra Foto tehnică - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursă Internet Referință Bibliografica: Poem Hieratic XLIV-Poarta Cuvintelor Vii / David Sofianis : Confluente
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1496595049.html [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
timpuri de la Sfântul Vasile cel Mare și are trăsături cenobitice. Opera Sfântului Ioan Scărarul, comparată cu scara lui Iacov și numită de către el însuși Climax, iar de către Părinții Latini Scara Paradisului, „definită foarte just de către autorul ei, drept tratat ascetic, logos askitikos.” Titlul original al lucrării a fost � � άκες � νευματικαί, așa cum o arată manuscrisele, și derivă dintr-o paralelă între Ioan și Moise, dar până la sfârșit s-a impus titlul Κ� ίμαξ. Scara face parte din scrierile dedicate în mod special
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
la dispoziția dumneavoastră, dar am să vă spun, până să-l consultați, că veți avea prilejul să citiți materiale valoroase în fiecare pagină. Nu exagerez și, sper, vă veți convinge. Eu am ales să încep cu „Conceptul de spirit și logos, în poezia eminesciană”, autor Adrian Botez, ca semn de respect pentru Luceafărul poeziei românești. Pe domnul Adrian Botez îl veți regăsi la pag. 8 cu versuri pe placul dumneavoastră. Apoi am poposit la Pamfletul domnului Corneliu Florea, pagina 12, care
DRAGI PRIETENI ŞI CITITORI DE PRETUTINDENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dragi_prieteni_si_cititori_de_pretutind_marian_malciu_1358452671.html [Corola-blog/BlogPost/342357_a_343686]
-
lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un inger, un heruvim în devenire. Este probabil ca, sub lumina cuvântului că după înviere veți fi ca îngerii lui Dumnezeu, chipul și asemănarea lui Dumnezeu, icoana de Logos din noi - în trăirea răsăriteană a sfinților - a luat figura mai dinamică a unui înger în devenire întrupat în fiecare om. Oricum ar fi, lucrul a rămas și rămâne caracteristic predaniei răsăritene. Îl regăsim covârșitor ilustrat în acest lucrător poem
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
el simte. Din păcate, se pare că adesea uităm să simțim, și că nu mai avem nici curaj să simțim. Cu timpul am devenit imitatori și consumatori, și mai puțin creatori și rugători. - Care este rolul cuvântului, cu trimitere la Logos și la sfântul Apostol Ioan? - După Evanghelia lui Ioan, în Logos este viață și lumină. Lumea este a Cuvântului, dar se poate ca fiind a Cuvântului să nu-L primească pe acesta. Rolul Cuvântului întrupat este esențial pentru om. El
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
și că nu mai avem nici curaj să simțim. Cu timpul am devenit imitatori și consumatori, și mai puțin creatori și rugători. - Care este rolul cuvântului, cu trimitere la Logos și la sfântul Apostol Ioan? - După Evanghelia lui Ioan, în Logos este viață și lumină. Lumea este a Cuvântului, dar se poate ca fiind a Cuvântului să nu-L primească pe acesta. Rolul Cuvântului întrupat este esențial pentru om. El este temeiul, reperul și speranța, mărturisite sau nu, pentru toate demersurile
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
fost consolidat prin gândirea pe care o duce cu sine fiecare cuvânt. Se știe că vorbele sunt încărcate de gândire și de o istorie sui generis a cugetării. Cuvântul poartă o cunoaștere și, totodată, realizează o cogitație. De exemplu, vocabulele “logos” și “dao”, reprezentând cuvinte conducătoare, ne îndrumă în istorie în sus și în jos. Cine știe ce înseamnă fiecare știe mai mult decât fiecare înseamnă: realizează că ele poartă o istorie a filosofiei pe care o actualizeazăori de câte ori sunt utilizate. Astăzi, când
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
și foame, strigă sub zguduiri, furtuni și ploaie, Doar cerul își păstreaz-albastrul, e Casa Tatălui, El Roy, Ridică-ți ochii dar, zâmbește, căci "Dumnezeu este cu noi!" Emanuel, Slăvitul Nume, El nu este-o deșertăciune, El e speranța omenirii, e Logosul, noi un tăciune, Mai fumegăm o clipă însă, de n-acceptăm a Sa jerfire, Ne-om întreba unde vom merge, când vom păși în nemurire, Nimic nu va rămâne în urmă, chiar amintirile s-or șterge, Prieten drag, Biblia ne
CÂND VOM PĂŞI ÎN NEMURIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1430571864.html [Corola-blog/BlogPost/371307_a_372636]
-
capul lui apolo prin pădurile tessaliei unde ai necinstit după o crasă beție la nunta lui nephele toate fecioarele divinizând cobra sacră cu o mie de capete un fel de haos universal care a răsturnat universul și a dat viață logosului demiurgic creând dorința care a fost întâia sămânță a gândului născută din instinct acolo unde nu există primăvară nu există înflorire și iubire vântul trandafiriu așază ouă de mahon printre tufele înverzite din păduri prin frunza ruginită ghinda dă semne
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
Pe lângă publicațiile deja amintite la care a activat, mai putem aminti că a colaborat la peste 20 de alte publicații (între care Studii filosofice, Revista de filosofie, Gândirea, Societatea de mâine, Vestitorii, Vremea, Buna Vestire) și că a condus revista Logos (1928). Este autor a peste 2000 de articole, în care a tratat cele mai diverse problematici: de la articole politice pamflet sau de analiză, până la cronică dramatică. Nicolae Iorga îl considera pe Nae Ionescu cel mai mare ziarist al nostru și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
constau și cum le rezolvi? - E pasionant sătraduci, simți pe de o parte plăcerea filologului de a transpune mental gândirea autorului în altă limbădecât a fost scrisă, plecând de la adevărul ilustrat, care este gândit la fel în orice limbă,în logos uman universal. Desigur, existăși o componentă subiectivă, ca în „citirea” oricărei opere de artăși care depinde de sensibilitatea, gradul de culturăși gândire, de logicăși background-ul traducătorului. Dupămine, important este săredai în echivalent ceea e mai important, ceea ce te frapează
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
consideră există, viața că tinderea către infinit a materiei. Iar din punct de vedere filosofic, de ce nu as consideră conștiința singulară, acea parte a noastră care rămâne singura cu ea însăși, neexteriorizată, necunoscută, tainica și în permanență ascundere, căutătoare de logos, de infinit, de absolut de Dumnezue, ca fiind partea din noi care trăiește la dimensiunile infinitului, care trăiește temporalitatea și mărginirea lumii dezmarginind-o în Dumnezueu. Cât privește poezia încă din generală și apoi în liceu, m-a atras cât de
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
și a lui Vodă Brâncoveanu. Atâtea frumuseți ne întâmpină și ne poartă nu în lumi de basm, ci în triumful pe care doar jertfa de pe Golgota îl întreține, iar Vodă Brâncoveanu s-a legat de cruce prin neadormită slujire. Măreția logosului se vede în fiecare vas de preț pe care l-a ales autoarea și pentru care îi aducem un mulțam din inimă smerită. București, 4 iulie 2013, A.D. Bibliografie: 2 Ștefan Ionescu si I. Panait, Constantin voda Brâncoveanu. Viața și
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
conlucrat, a îmbrățișat plinirea celor hotărâte din veci participând cu fior, cu însuflețire, cu voie bună, cu dragoste și frumos, la Viața Mântuitorului atât în cer cât și pe pământ. Mai întâi Cerul s-a primenit cu totul pentru Întruparea Logosului dumnezeiesc: Tatăl și-a croit veșmânt împărătesc din porfiră verde. Duhul Sfânt din porfiră Albă, apoi au ales pe cei mai iscusiți Luceferi să scrie Poemul Nașterii Celei mai presus de toate. Au făcut soarele mai strălucitor, iar stelelor mai
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
în Împărăția lui Hristos, vremurile stau sub Oameni, sub spiritualitatea lor, care iese din timp, din spațiu și punctează transcendența. Acești Oameni sunt Români sau Dacoromâni absoluți! Un Român absolut a fost / este și Părintele Constantin Galeriu, care odrăslind din Logosul divin s-a făcut Cuvânt crucificat, prefăcând Biserica „Sfântul Silvestru”din București în Amvonul Marii Cetăți-Jertfă pilduitoare și răscumpărătoare întru Învierea celor mulți. Cuvântul său de folos, de lumină, de înnoire, rostit din amvon, de la catedră, dintr-un amfiteatru anume
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
distrugător, lucru ce se poate traduce printr-o întoarcere în timp, până la recuperarea Timpului originar, sacru. Desigur că înaintând către începuturi, în căutarea Mitului și al Timpului primordial, cel mai important este trecerea de la ritual la explicație, de la mit la logos, adică demitificarea, rolul ajutător avându-l tocmai rebeliunea omului contra ireversibilității timpului. Creația ca și posibilitate a omului de a se scoate pe sine însuși din limitele sale naturale, a însemnat autodistrugere, realitate ce omul modern a început de mult
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ca profesiune, familie, tehnologie, cultură, necesități materiale și biologice, ca fiind situate în relația sa euharistică cu Dumnezeu. Astfel, în Euharistia eclesială, bisericească, omul, lumea și istoria își găsesc adevărata lor identitate, descoperindu-se a fi în natura lor intimă, „logos 2 al lui Dumnezeu, dar și loc al Împărăției Binecuvântate a Sfintei Treimi. În acest mod oamenii pot sesiza și întrebuința euharistic lumea, creând prin dimensiunea cosmologică a moralei (euharistice) Eclesiale, un mod de coexistență socială, un mod de „întrebuințare-raportare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
cu Dumnezeu. Și chiar dacă omul nu trăiește numai cu pâine, „ci și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4), cum zice însuși Domnul către diavolul care-L ispitea în pustie, pâinea euharistică este tocmai Cuvântul, Logosul lui Dumnezeu întrupat în istorie, dat lumii acum sub forma darurilor euharistice. Invierea Domnului este ca „pâinea noastră cea de toate zilele”, și mai mult decât atât, pentru că fără Inviere nu există viață veșnică. Dacă nu credem că Hristos a
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1398009383.html [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]