138 matches
-
se execute mișcări cu amplitudine mai mare; mișcările cu caracter corectiv pot fi direcționate, la un nivel strict localizat al coloanei vertebrale. Sunt descrise două tipuri de poziționări ale trunchiului: poziții lordozante, în care trunchiul este într-o accentuare a lordozei lombare și extensie a celei dorsale; poziții cifozante în care trunchiul este menținut într-o cifozare dorsolombară. Metoda prezintă cinci poziții de bază: pornind de la cvadrupedie, vom utiliza două poziții deasupra orizontalei și două poziții sub orizontală. Această metodă este
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de către A. Burger-Wagner după cum urmează: a) orice poziție care menține coloana vertebrală paralelă cu solul elimină acțiunea nefastă a gravitației asupra deviațiilor de coloană; b) în poziția cvadrupedă, coloana vertebrală se mobilizează lateral mai ușor decât în ortostatism; la nivelul lordozei și cifozei fiziologice, mișcările coloanei vertebrale pot fi mult amplificate în această poziție; c) din cvadrupedie, decotractarea musculaturii șanțurilor vertebrale și a musculaturii susținătoare a coloanei este maximă, cu excepția poziției în decubit pe un plan tare; d) în această poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poate fi evitată prin corectarea poziției bazinului în momentul efectuării mișcărilor în care este implicat abdomenul. Din acest motiv, trebuie să se acorde multă atenție tonificării musculaturii abdominalilor prin intermediul exercițiilor cu membrele inferioare flexate pe bazin. Se obține astfel: corectarea lordozei lombare; scurtarea contracțiilor abdominalilor; o dozare corectă a efortului musculaturii abdominale. Se mai pot utiliza elongațiile la scara fixă prin atârnare cu fața la scară, urmărind ca musculatura spatelui și a feselor să fie relaxată. Se recomandă evitarea frigului prin purtarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Modalitate de denumire a categoriilor de vârstă care depășesc durata medie de viață a unei populații. LONGILIN (< fr. longiligne, cf. lat. longus - lung, linea - linie) - Persoana care are corpul subțire și alungit, iar membrele sunt subțiri și alungite (Rusu, 1983). LORDOZĂ (< fr. lordose) - Deviație a coloanei vertebrale caracterizată prin accentuarea flexiei dorsale de la nivelul regiunii lombare și cervicale. Sunt cazuri când este o manifestare atitudinală lordotică mai ales în ortostatism, dar dispare în poziția de decubit dorsal. Lordozele prin dezechilibru dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
alungite (Rusu, 1983). LORDOZĂ (< fr. lordose) - Deviație a coloanei vertebrale caracterizată prin accentuarea flexiei dorsale de la nivelul regiunii lombare și cervicale. Sunt cazuri când este o manifestare atitudinală lordotică mai ales în ortostatism, dar dispare în poziția de decubit dorsal. Lordozele prin dezechilibru dinamic sunt rezultatul unei atonii a musculaturii peretelui abdominal prin rahitism, insuficiență musculară, obezitate sau prin distensia conținutului abdominal, prin tumori, enteroptoză, sarcină etc. Se pot întâlni și lordoze fixate osos în cazurile de lombalizare, spondilolistezis. Bazinul normal
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în ortostatism, dar dispare în poziția de decubit dorsal. Lordozele prin dezechilibru dinamic sunt rezultatul unei atonii a musculaturii peretelui abdominal prin rahitism, insuficiență musculară, obezitate sau prin distensia conținutului abdominal, prin tumori, enteroptoză, sarcină etc. Se pot întâlni și lordoze fixate osos în cazurile de lombalizare, spondilolistezis. Bazinul normal este înclinat cu 12° față de axul membrelor inferioare, tinzând către verticală și hiperlordoză. Lordozele au cauze multiple; după Baciu et al. (1981), acestea pot fi: a) de compensație, prin purtarea greutăților
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
insuficiență musculară, obezitate sau prin distensia conținutului abdominal, prin tumori, enteroptoză, sarcină etc. Se pot întâlni și lordoze fixate osos în cazurile de lombalizare, spondilolistezis. Bazinul normal este înclinat cu 12° față de axul membrelor inferioare, tinzând către verticală și hiperlordoză. Lordozele au cauze multiple; după Baciu et al. (1981), acestea pot fi: a) de compensație, prin purtarea greutăților pe cap, a pantofilor cu tocul înalt, de compensare a cifozelor, iar secundar, prin luxații congenitale bilaterale ale șoldurilor, rahitism Hoffa; b) neurologice
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
bilaterale ale șoldurilor, rahitism Hoffa; b) neurologice - paralitice, prin paralizia extensorilor gâtului, paralizia musculaturii abdominale, displazia lordotică Oppenheim (postencefalitică), siringomielie; c) prin dezechilibru abdominal - inegalitate de tonus între grupele musculare extensoare și flexoare, mărirea volumului organelor intraabdominale. După Marcu (1983), lordozele pot fi: 1) funcționale, când nu se constată modificări structurale la nivelul coloanei vertebrale și care pot lua următoarele forme: lordoză habituală sau obișnuită, datorită lipsei de control voluntar; lordoză profesională, consecința unor profesiuni cu poziție de lucru în extensie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin dezechilibru abdominal - inegalitate de tonus între grupele musculare extensoare și flexoare, mărirea volumului organelor intraabdominale. După Marcu (1983), lordozele pot fi: 1) funcționale, când nu se constată modificări structurale la nivelul coloanei vertebrale și care pot lua următoarele forme: lordoză habituală sau obișnuită, datorită lipsei de control voluntar; lordoză profesională, consecința unor profesiuni cu poziție de lucru în extensie; lordoză compensatorie, instalată ca urmare a unei cifoze primare; 2) patologice - au drept cauză modificările morfologice, consecința unor procese morbide, localizate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
extensoare și flexoare, mărirea volumului organelor intraabdominale. După Marcu (1983), lordozele pot fi: 1) funcționale, când nu se constată modificări structurale la nivelul coloanei vertebrale și care pot lua următoarele forme: lordoză habituală sau obișnuită, datorită lipsei de control voluntar; lordoză profesională, consecința unor profesiuni cu poziție de lucru în extensie; lordoză compensatorie, instalată ca urmare a unei cifoze primare; 2) patologice - au drept cauză modificările morfologice, consecința unor procese morbide, localizate la nivelul sistemului osteoarticular și muscular. Cele mai frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot fi: 1) funcționale, când nu se constată modificări structurale la nivelul coloanei vertebrale și care pot lua următoarele forme: lordoză habituală sau obișnuită, datorită lipsei de control voluntar; lordoză profesională, consecința unor profesiuni cu poziție de lucru în extensie; lordoză compensatorie, instalată ca urmare a unei cifoze primare; 2) patologice - au drept cauză modificările morfologice, consecința unor procese morbide, localizate la nivelul sistemului osteoarticular și muscular. Cele mai frecvente forme sunt: lordoza congenitală, datorată malformațiilor vertebrale produse în viața intrauterină
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unor profesiuni cu poziție de lucru în extensie; lordoză compensatorie, instalată ca urmare a unei cifoze primare; 2) patologice - au drept cauză modificările morfologice, consecința unor procese morbide, localizate la nivelul sistemului osteoarticular și muscular. Cele mai frecvente forme sunt: lordoza congenitală, datorată malformațiilor vertebrale produse în viața intrauterină sau datorită anomaliei de osificare a arcului posterior al vertebrei L5, care alunecă spre înainte pe vertebra S1; lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
morbide, localizate la nivelul sistemului osteoarticular și muscular. Cele mai frecvente forme sunt: lordoza congenitală, datorată malformațiilor vertebrale produse în viața intrauterină sau datorită anomaliei de osificare a arcului posterior al vertebrei L5, care alunecă spre înainte pe vertebra S1; lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu o etiologie necunoscută; lordoza paralitică, consecința unui proces degenerativ de la nivelul grupelor musculare ale bazinului; lordoza prin luxație congenitală coxofemurală, mai evidentă în luxația bilaterală. Tratamentul lordozelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
muscular. Cele mai frecvente forme sunt: lordoza congenitală, datorată malformațiilor vertebrale produse în viața intrauterină sau datorită anomaliei de osificare a arcului posterior al vertebrei L5, care alunecă spre înainte pe vertebra S1; lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu o etiologie necunoscută; lordoza paralitică, consecința unui proces degenerativ de la nivelul grupelor musculare ale bazinului; lordoza prin luxație congenitală coxofemurală, mai evidentă în luxația bilaterală. Tratamentul lordozelor are ca punct de plecare diagnosticarea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vertebrale produse în viața intrauterină sau datorită anomaliei de osificare a arcului posterior al vertebrei L5, care alunecă spre înainte pe vertebra S1; lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu o etiologie necunoscută; lordoza paralitică, consecința unui proces degenerativ de la nivelul grupelor musculare ale bazinului; lordoza prin luxație congenitală coxofemurală, mai evidentă în luxația bilaterală. Tratamentul lordozelor are ca punct de plecare diagnosticarea prin utilizarea probelor funcționale. Se urmărește ca exercițiile utilizate să conducă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
posterior al vertebrei L5, care alunecă spre înainte pe vertebra S1; lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu o etiologie necunoscută; lordoza paralitică, consecința unui proces degenerativ de la nivelul grupelor musculare ale bazinului; lordoza prin luxație congenitală coxofemurală, mai evidentă în luxația bilaterală. Tratamentul lordozelor are ca punct de plecare diagnosticarea prin utilizarea probelor funcționale. Se urmărește ca exercițiile utilizate să conducă la asigurarea mobilității, la tonifierea concentrică a musculaturii anterioare a trunchiului, la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lordoza rahitică, întâlnită frecvent la copiii mici; lordoza miopatică, localizată la nivel lombar, cu o etiologie necunoscută; lordoza paralitică, consecința unui proces degenerativ de la nivelul grupelor musculare ale bazinului; lordoza prin luxație congenitală coxofemurală, mai evidentă în luxația bilaterală. Tratamentul lordozelor are ca punct de plecare diagnosticarea prin utilizarea probelor funcționale. Se urmărește ca exercițiile utilizate să conducă la asigurarea mobilității, la tonifierea concentrică a musculaturii anterioare a trunchiului, la tonifierea excentrică a musculaturii posterioare a bazinului și a coloanei, la
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
orientarea normală a colului femural; insuficiență acetabulară cu coxa valga; subluxație congenitală cu acetabul malformat și cap femural excentrat; luxație congenitală cu acetabul înalt; arcul cervicoobturator rupt. După 1-3 ani se constată: mers șchiopătat, scurtarea membrului, trocanter proeminent, fesă hipertrofică, lordoză lombară accentuată, semnul Trendelenburg, examenul radiologic (patognomonic). Tratamentul ortopedic precoce al displaziei de șold cuprinde, după unii autori, următoarele procedee: instalarea din primele săptămâni a unui ham de hiperflexie, constituit dintr-un brâu ancorat pe umeri de care se agață
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
luxația congenitală unilaterală sau în paralizia fesierului mijlociu, mersul este legănat, cu înclinarea accentuată spre partea sănătoasă (semnul Trendelenburg). În luxația congenitală bilaterală, mersul este legănat, ca „de rață”, cu bascularea bilaterală a bazinului la fiecare pas și cu o lordoză accentuată. În paraliziile mușchilor șoldului, deplasarea se efectuează prin proiectarea înainte a bazinului, din cauza acțiunii mușchilor oblici abdominali; deseori se utilizează sprijinul pe cârje. Mersul în afecțiunile genunchiului - bolnavul evită să lase greutatea pe genunchiul dureros, utilizând un sprijin plantar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nu poate urca scările, cade frecvent; de fapt, întârzierea mersului constituie primul motiv de neliniște pentru părinți. Aceste tulburări sunt în raport direct cu deficitul musculaturii de la rădăcina membrelor inferioare, ce explică de fapt atitudinea particulară de basculare a bazinului, lordoza excesivă, mersul legănat „ca de rață”, dificultățile pe care le simte copilul când trebuie să se așeze pe scaun sau jos, asociate și cu cele întâmpinate la ridicarea de pe pat sau de jos. Hipertrofia musculară este evidentă după 1-2 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pat sau de jos. Hipertrofia musculară este evidentă după 1-2 ani de la debutul afecțiunii, dând copilului aspectul unui „atlet”: se dezvoltă mușchii centurii scapulare, cei ai coapsei și în special ai gambei. În această fază, mersul este din ce în ce mai legănat, iar lordoza lombară devine mai accentuată. În etapa a treia, deficitul muscular se agravează rapid, copilul este incapabil să se ridice, să meargă sau să urce o scară. Nu există un tratament specific. Se recomandă: evitarea eforturilor, kinetoterapie activă, evitarea imobilizării prelungite
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
eventualele atitudini particulare, cum ar fi cu membrul inferior flectat din coapsă și genunchi; se invită pacientul să se ridice din pat. În ortostatism, se observă: poziția corpului ca întreg; poziția diferitelor segmente unele față de altele; dacă prezintă cifoze, scolioze, lordoze sau unele asimetrii. Se cere pacientului să stea: în picioare, cu picioarele apropiate strâns, întâi cu ochii deschiși, apoi cu ochii închiși; se notează deviațiile atunci când: stă într-un picior, pe călcâie, pe vârfuri, cu un picior în fața celuilalt. Mersul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și evită influențele negative asupra respirației; b) decubitul ventral, în care pacientul trebuie urmărit, deoarece pot apărea unele dificultăți, cum ar fi: hiperextensia coloanei vertebrale, proiectarea înainte a mandibulei, o senzație de apăsare la nivelul cutiei toracice, o accentuare a lordozei lombare, ca urmare a basculării anterioare a bazinului; c) decubitul lateral, fie pe partea dreaptă, fie pe cea stângă. Poziția fundamentală așezat, la care caracteristica de bază este că trunchiul, coapsele, gambele și labele picioarelor formează un unghi de 90
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
adoptarea unei atitudini corporale corecte în toate împrejurările, respectiv în poziții statice (în bănci, la masa de lucru, la masăă și în activitățile dinamice (locomoție, transport de obiecte etc.Ă; cunoașterea principalelor abateri (viciiă de la atitudinea corporală corectă (cifoze, scolioze, lordoze, stern înfundat, umeri asimetrici, picior plată, a cauzelor care le produc (dezvoltarea insuficientă a musculaturii șanțurilor intervertebrale, a spatelui și abdomenului, poziții incorecte adoptate constant, mobilier neergonomic, încălțăminte neadecvată, deprinderile greșite de a realiza acțiuni constant asimetrice, respectiv numai cu
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
să ratăm multe planuri. Dar sperăm că va fi un an de excepție, cu atât mai mult cu cât medicii m-au atenționat că Începând din vara asta trebuie să Încep un tratament serios de nămol și soare. Am o lordoză avansată și bine Înțeles 5 De fapt, În Prefața la lucrarea despre casele și locurile memoriale din Fălticeni, arătam că pentru a da viață așezării, vom vorbi și despre oamenii care au Însuflețit prin prezența și munca lor aceste case
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]