145 matches
-
în peisajul muzeal, își propune a fi o sinteză a mijloacelor de transport tradiționale utilizate în România. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă sau la căruța pictată dobrogeană, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
în peisajul muzeal, își propune a fi o sinteză a mijloacelor de transport tradiționale utilizate în România. De la transportul greutății pe creștetul capului la șareta, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fan, de la sanie la lotca sau la căruță pictată dobrogeana, expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șareta, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sânii de oraș, de
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
pentru a evidenția cele două meșteșuguri care au avut un rol deosebit de important în evoluția transporturilor populare. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă, sau la căruța pictată dobrogeană expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
Pe Dunăre, românii nu vor admira numai barje, șalupe, iahturi sau lotci, ci, în curând, chiar și insule plutitoate artificiale, grație unei firme austriace, care intenționează să vândă astfel de insule bogătașilor din toată lumea. Insulele plutitoare artificiale, care combină atmosfera personală, mobilitatea unui iaht și confortul unui hotel de lux, vor fi
Vezi când pot fi admirate primele insule plutitoare pe Dunăre () [Corola-journal/Journalistic/66489_a_67814]
-
agerime specifică a minții. După acel dor de mișcare, potrivit vecinătății marilor cursuri de apă. Seara viorie de primăvară cu fâlfâit provincial de turturici cade pe bitumul neted turnat în cartierul lui Panait Istrati... Ceva mai târziu luăm cina la Lotca, rezemați de pereții de stuf ai localului ce scot un sunet de baltă când apeși cu spinarea pe ei... Un crap enorm împăiat plutește deasupra noastră într-o vârșă. Un profesor timid, dar foarte perspicace, ne pune în vedere, nouă
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
pildă, această secvență din Marele Îngheț londonez, care oprește în loc timpul (îmi amintește un poem de Seamus Heaney): „În vecinătatea Turnului Londrei, acolo unde fluviul înghețase până la o adâncime de vreo douăzeci de stânjeni, zăcea epava clar vizibilă a unei lotci culcate într-o rână pe albia râului, în locul unde se scufundase cu un an în urmă, încărcată cu mere. Bătrâna luntrașă care pornise să-și vândă fructele în târgul de la Surrey stătea acolo încotoșmănită în pături și în fustele ei
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
că democrat liberalii trebuie să revină la însemnele care i-au consacrat. Acesta a arătat că partidul a avut de pierdut la alegerile locale când au existat 19 sigle diferite, printre care un trifoi, un trandafir verde și chiar o lotcă. "Noi trebuie să revenim la însemnele care ne-au consacrat: portocaliu, trandafir, verde înrourat. Am plătit pentru că nu am făcut așa. Am plătit pentru că încă de la mijlocul lui 2010, când au avut loc alegeri parțiale pentru Parlament, nu am candidat
Soluția lui Blaga pentru redresarea PDL-ului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38773_a_40098]
-
-nserarea că s-a lăsat. Lasă durerea să ne dezmierde, Deschide ușile: ploaia a stat. Nu-l văd oniric pe Dimov. E o poezie de cuvinte. Cuvinte care, ca în teoriile noastre perimate, produc. Produc imagini, nu neapărat din imaginație. Lotca scobită din trunchi, Singură, plină de ziare, Zace la margini de mare. În chip evident, ziarele, insolite, nu sunt produse de imaginație ci chemate de mare, un cuvânt. Tot spunând că arta este formă, trebuie să mai adaug ceva. Sensuri
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
călătoare. Dacă aș fi o pasăre Căreia i s-ar fi dat Destinul de pictor, Ți-aș mai picta și pădurile, Îmbrăcate în rochii tomnatice. Lumina cerului ți-aș picta-o - Mai ales pe cea a Asfințitului Veghind lângă o lotcă Rămasă captivă între stufărișuri. Ți-aș picta un tablou de vis... Dar, până când voi afla Pasărea al cărei destin secret Este acela de a fi pictor, Îți promit Că nu voi lăsa timpul Să întârzie lângă șevalet. Îl voi obliga
SONATA TIMPULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373757_a_375086]
-
florii de nufăr Ca și stelele și geniile, nuferii intră în nemurire, supraviețuind într-un ancenstral animism, prin poezie și cântec! Gândul nisipului îl știe luna, gândul pietrelor îl știe vântul, gândul mării îl știe zarea, gândul Dunării îl știu lotcile, gândul nufărului îl știe și îl înțelege ca nimeni, interpretul de muzică folclorică dobrogeană, Ștefan Vlad.„ E un simbol pentru Dobrogea”, spune despre artist prezentatoarea de emisiuni la Tv. Litoral, Sonia Enache, „trăitor al dimensiunii exprimate prin cântec. Simte că
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
șipotul spus pe izvor. Cireșul nostru, ce știe de tace? Dar și noi tăcem - mână în mână... Și câte-aș avea ca să-ți spun, că nu ne-am văzut de un dor! Un nor își trage la mal, printre sălcii, lotca de aur a lunii... Și apoi din nou rămânem tăcerii atât de singuri fiecărui ecou din cântec rostit de mână în mână. Te-am întrebat din ochi: - Ce-o fi în gândul lui de copac? Dar tu mi-ai zâmbit
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Vegetația bogată, învăluia întreaga insulă într-o umbră extrem de binevenită, mai cu seamă vara. Să-i facem o vizită lui Șenase, ne-a propus Georgescu, imediat ce coborâserăm din șalupă, de obicei vizitatorii erau aduși de barcagiii din partea locului în niște lotci mari care acostau frecvent direct pe plaja cu nisip fin, chiar lângă zidurile dărăpănate, dar pitorești în felul lor, ale fostelor fortificații, exista și un debarcader rudimentar din piatră, dar când afluența de turiști era mare, în sezonul estival mai
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
fi iubită, hai, dă-mi un sărut! Strânge-mă în brațe, te voi mângâia, îți voi umple viața cu iubirea mea!” Și pe creste înspumate ei plutesc purtați de val... și își dăruiesc iubirea în flux estival. La țărm așteaptă lotca și Luna îi veghează, dintr-un mănunchi de stele un far trimite o rază. FEERIE Antalia-i locul spre care zburăm, la-nceput de vară, ca săne bronzăm. Hotelul Concord străjuit de piscine, în Lara elitei, măprimea pe mine. Senin și
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
bucătăria noastră de campanie, de la pompele de pe malul Dunării. Curând, a apărut un tânăr pescar și imediat am coborât bagajul în barca lui. Trecerea brațului s-a făcut fără peripeții, căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[viii], năvoadele, sau vârșele[ix], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
paralel cu malul la vreo câteva sute de metri depărtare. Apa era de peste șapte metri, deci tot aveam cinci sute de metri de mal. Mergând spre orizontul iluzie, la un moment dat s-a spart ceața și am descoperit o lotcă cu vreo patru persoane în ea venind spre noi la rame. Terminaseră benzina. Deci de unde veneam noi era malul. Barca era din zona Neptunului. Asta înseamnă că noi am rătăcit tocmai la vreo șase km de locul de acostare, tocmai
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
au descoperit nicio cutezătoare. Dalia a gustat din sucul de fructe și a pornit spre apă. Dorea să vadă cum este apa mării în Bulgaria. A intrat cu picioarele până pe la glezne, ținându-și sandalele într-o mână. Pescarii cu lotcile lor ascuțite erau la două sute de metri de mal și controlau vigilența peștilor. Nu-și dădea seama cam ce ar fi putut pescui. În acest timp, Gloria și Ștefan rămași singuri la masă, purtau o discuție ce ar fi putut
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
rula mașina de teren, până ce drumul se înfundă. - De aici nu mai e mult până acasă! „Acasă” suna atât de emoționant în vocea lui vibrantă. Scoase bagajele, încuie mașina și o conduse spre micul ponton de care era legată o lotcă. Pășind în spațiul îngust, Mona își pierdu echilibrul. Ambarcațiunea se înclină amenințător, gata să se răstoarne. Dumnezeule! Era atât de aproape de suprafața apei încât avea impresia că la fiecare zvâcnire a vâslelor se putea întoarce cu fundul în sus. Ea
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
ales o zi de mai, o zi înmiresmată de salcâmi înfloriți, o zi de 24 al cărei ecou va rămâne în inima fiecăruia dintre noi. ,,Îngerul a strigat” , a fost strigătul ce-l chema către eternitate. A plecat, iar în lotcă, peștișorul de aur a fost Fănuș Neagu. S-a dus legănată de vântul din miraculoasele bălți ale Brăilei. Ne-a lăsat câmpia viselor ce i-au fost dăruite, încărcate de ciocârlii și privighetori. Ne-a lăsat gloria și frumusețea sufletului
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
și nu numai, încă o dată azi, cu ocazia acestui eveniment, respectiv al transformării casei părintești în Casă Muzeu. Și ne-am bucurat cu toții de încă un dar din partea autorului, dincolo de cărțile sale și am pătruns preț de câteva minute în lotca sa de aur, în care îi plăcea să împingă de obicei multă lună, iar azi... părea neîncăpătoare pentru zeci de oaspeți ce-au venit să împartă surâsul cu el. Odaia din Crivăț s-a deschis larg, pregătită să-și primească
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
paralel cu malul la vreo câteva sute de metri depărtare. Apa era de peste șapte metri, deci tot aveam cinci sute de metri de mal. Mergând spre orizontul iluzie, la un moment dat s-a spart ceața și am descoperit o lotcă cu vreo patru persoane în ea venind spre noi la rame. Terminaseră benzina. Deci de unde veneam noi era malul. Barca era din zona Neptunului. Asta înseamnă că noi am rătăcit tocmai la vreo șase km de locul de acostare, tocmai
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
magice de care vorbește însuși Creangă. Așadar, cu ocazia Mărțișorului din 2012, Școala cu clasele I-VIII Șuțești a închis emoții unice în colțul sufletelor multor școlari, încurajându-i să pătrundă în imensul ocean al artei, dând val promițător pentru lotca fermecată a talentului lor. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Concurs de creație plastică ,,Amintiri cu Creangă” / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul II, 03 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
paralel cu malul la vreo câteva sute de metri depărtare. Apa era de peste șapte metri, deci tot aveam cinci sute de metri de mal. Mergând spre orizontul iluzie, la un moment dat s-a spart ceața și am descoperit o lotcă cu vreo patru persoane în ea venind spre noi la rame. Terminaseră benzina. Deci de unde veneam noi era malul. Barca era din zona Neptunului. Asta înseamnă că noi am rătăcit tocmai la vreo zece km de locul de acostare, tocmai
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
din ou. Lumea există în oglindă, în apă, în vis. Înțeleptul se deosebește de ceilalți prin ceea ce NU FACE, NU VORBEȘTE, nicidecum princeea ce face și vorbește. Când privighetoarea s-a hotărât să moară, ea nu a mai fost privighetoare. Lotca plutește pe apă. Dar fără apă, lotca nu ar mai pluti. Ce este mai important? Sufletul nu este un obiect, dar nici obiectele nu sunt obiecte. Urechea nu se poate auzi, ochiul nu se poate vedea în interior. Oamenii știu
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
apă, în vis. Înțeleptul se deosebește de ceilalți prin ceea ce NU FACE, NU VORBEȘTE, nicidecum princeea ce face și vorbește. Când privighetoarea s-a hotărât să moară, ea nu a mai fost privighetoare. Lotca plutește pe apă. Dar fără apă, lotca nu ar mai pluti. Ce este mai important? Sufletul nu este un obiect, dar nici obiectele nu sunt obiecte. Urechea nu se poate auzi, ochiul nu se poate vedea în interior. Oamenii știu ce văd și aud în afară. Înțeleptul
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > LOTCA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Vâslind în noapte-o lotcă trece Pe cerul meu pustiu și rece. O văd venind, dar cine-o mână Pe cerul meu cât o fărâmă
LOTCA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370060_a_371389]