872 matches
-
Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit ca la o comandă, privind la stăpânul așezat pe marginea unei stâci, năpădit de gânduri.” Puterea unui cioban se măsoară după greutățile biruite “. -Bârrr! Duceți-vă să beți
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
vale, că și bolovani mută la o adică din loc, darmite un cufăr de lemn, oricât de greu ar fi fost. Nu puțini au început cu timpul să vânture ideea că, de fapt, cei doi călugări nu erau altceva decât lotri îmbrăcați în rasă, că altfel de ce ar fi căutat la Birtul podului găzduire și nu dincolo, la mănăstirea minoriților, loc mult mai potrivit pentru cuvioșiile purcese la drum. Iar de plecat, s-au grăbit să plece tocmai când comitele a
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
au dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a sfântului Nepomuk, știind că ea gândea altfel și că în imaginația ei îi vedea pe cei doi călugări cum
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
doresc să le prezint sunt extrase din volumul; COMPENDIU DE CIVILIZAȚIE TEHNICĂ a reputatului inginer de mine Alexandru SIMIONESCU, care a lucrat timp de peste 40 ani la realizarea unor lucrări de mare anvergură ca; hidrocentrala de la Bicaz, barajele de pe Argeș, Lotru, Someș Draga, participând la executarea a peste 100 kilometri de tunele, 5 caverne(lucrări de mari dimensiuni), 12 puțuri de mină verticale și înclinate. Autor a 6 lucrări de specialitate, a publicat numeroase articole. Voi încerca să sintetizez din lucrarea
DESPRE ISTORIA TUNELURILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_istoria_tunelurilor_mihai_leonte_1350027169.html [Corola-blog/BlogPost/359418_a_360747]
-
așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul de șantier „Lumina de pe Lotru”. Acolo am cunoscut oameni, fapte și drame care s-au coagulat în romanul „Chipul din oglindă”, apărut mult mai târziu, după evenimentele din decembrie 1989, la editura Fundației „I.D. Sârbu”. Când am depus manuscrisul acestui roman la editura „Dacia” din
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
pietroaiele vieții în spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme din capăt în capăt
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
bucurat copiii prezenți în Tabăra Coolturală BookLand. Structurată pe 2 module, a câte o săptămână fiecare, cea de-a doua ediție a taberei s-a desfășurat în două locații diferite, în Munții Apuseni la Pensiunea „Sub Piatra” și pe Valea Lotrului la Pensiunea „Valahia”. Cu un concept inovator la bază, copiii cu vârsta cuprinsă între 10-18 ani au avut parte de un mix echilibrat de activități culturale, cognitive și distractive. Astfel, pe parcursul celor șapte zile petrecute în tabără, 100 copii din
Tabăra din care copiii pleacă plângând by http://www.zilesinopti.ro/articole/7591/tabara-din-care-copiii-pleaca-plangand [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
atracțiilor turistice pe care copiii din Munții Apuseni au avut oportunitatea să le viziteze, în timp ce Cascada Lotrișor, Mânăstirea Cozia, Parcul Național Cozia, Peștera Cascadelor, Cascada Vizuinilor și Hidrocentrala Ciunget au fost destinațiile care i-au fascinat pe cei de pe Valea Lotrului. Fiecare zi petrecută în tabără a beneficiat și de prezența unui invitat special, copiii având ocazia să îi întâlnească și să fie inspirați de campionul la șah Marius Ceteraș, actorul Vasile Calofir, președintele Federației de Handbal Alexandru Dedu, președintele Toastmasters
Tabăra din care copiii pleacă plângând by http://www.zilesinopti.ro/articole/7591/tabara-din-care-copiii-pleaca-plangand [Corola-blog/BlogPost/98597_a_99889]
-
pădurice pe sub poale de aluni, Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni. Câmpuri verzi cu viorele sunt călcate de hăitași Triluri lungi de pasarele alungate de gonași Și tot freamătul din codru,se oprește un moment, Chiar și inima de lotru stă la pândă,mai atent Ceasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș, Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminiș. Speriați și tremurânzi,iată vin pe cărărui Fulgerând din ochii blânzi,căprioara cu al ei pui. La un semn fără de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
aud în pădurice pe sub poale de aluni,Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni.Campuri verzi cu viorele sunt călcate de haitasiTriluri lungi de pasarele alungate de gonasiSi tot freamătul din codru,se oprește un moment,Chiar și inima de lotru stă la pândă,măi atentCeasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș,Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminis.Speriati și tremurânzi,iată vin pe cararuiFulgerand din ochii blânzi,căprioara cu al ei pui.La un semn fără de noima,răscolind
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1438450364.html [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici Să nu le vindem coama, Mai bine, pân’ la unul, În luptă să murim. Referință Bibliografică: CARPAȚII / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor
CARPAȚII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1489696657.html [Corola-blog/BlogPost/374084_a_375413]
-
să se-ntoarcă alene, Din veacuri trecute de aprig tumult. Arama clădită de Marele Ștefan În Piatra, ne spune a Oanei-fecioare Poveste. Cum piere prin gândul viclean, Ce-a rupt din Moldova prea gingașă floare. Răpită din casa părintelui-tată, De lotri cei hâzi care-s scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când cerne în timp o istorie frumoasă. Sub vânturi e clipă de sunet icoana, Vibrație tristă din clopote dusă, Iar zarea se-ncarcă de numele Oaa - naa ... , Fecioara de lotri și munte răpusă. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Oana / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417501472.html [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
Un proiect cultural unic în România, tabăra BookLand este locul unde copiii pot descoperi magia de a învăța prin distracție, chiar în mijlocul naturii. Tabăra Coolturala BookLand se va desfășura în intervalul 29 iunie - 7 septembrie, în trei locații, concomitent (Valea Lotrului - Vâlcea, Bran - Moeciu și Munții Apuseni), fiind structurată pe 10 module, a câte o saptămână fiecare. Programul taberei pune accent pe un mix echilibrat de activități coolturale, cognitive și distractive, gândite pentru 50 de copii per modul, având drept obiectiv
Au început înscrierile pentru Tabăra Coolturală BookLand by http://www.zilesinopti.ro/articole/6683/au-inceput-inscrierile-pentru-tabara-coolturala-bookland [Corola-blog/BlogPost/98761_a_100053]
-
și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale Oltului, mai puțin spectaculoase decât cele ale Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are forma unui imens catafalc pe care, cică, s-ar odihni Cesar, un înaintaș al lui
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
treacă prin acest oraș cochet, le-aș recomanda un popas de câteva zile în împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord al ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa... Obiectivele turistice din aceste itinerare pot fi îmbogățite
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
cu o priveliște pitorească, de vis, Mănăstirea Stânișoara. Pășești în acea zonă ca „pe-o gură de rai...” Cum pătrunzi deja în defileu, pe dreapta, pe malul Oltului, întâlnești Schitul Cozia Mică, iar mai în amonte, după ce treci de confluența Lotrului cu Oltul, întâlnești Sfântul Schit Cornet. Dar în ultimul timp au mai apărut pe plaiurile loviștene trei mănăstiri. Una dintre acestea a fost construită la Boia, între munți, într-un cadru natural încântător și unde personal am răspuns de execuția
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
colinelor. Sunt cele mai mari și mai spațioase biserici monahale din zona nordică a Vâlcei. Sunt adevărate catedrale creștin-ortodoxe ridicate pe plaiurile mioritice ale Țării Loviștei. Dar prin voința Domnului au mai fost ctitorite două mănăstiri și pe spectaculoasa Valea Lotrului. Una dintre ele se află în zona de un pitoresc aparte a localității Malaia, iar cealaltă într-un cadru natural de o frumusețe inedită la Obârșia Lotrului. Acest colț de rai vâlcean întregește arealul creștin ortodox românesc, ca spațiu al
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
prin voința Domnului au mai fost ctitorite două mănăstiri și pe spectaculoasa Valea Lotrului. Una dintre ele se află în zona de un pitoresc aparte a localității Malaia, iar cealaltă într-un cadru natural de o frumusețe inedită la Obârșia Lotrului. Acest colț de rai vâlcean întregește arealul creștin ortodox românesc, ca spațiu al dumnezeirii... Referință Bibliografică: Un colț de rai din arealul românesc / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 823, Anul III, 02 aprilie 2013. Drepturi de Autor
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau calea negustorilor ce treceau cu marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se făceau cu vărsare de sânge. Stăpânirea, de multe ori depășită de
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se făceau cu vărsare de sânge. Stăpânirea, de multe ori depășită de situație, încerca să distrugă aceste grupuri de lotri, trimițind mereu potere împotriva lor. Uneori, reușeau. Cu grupuri mai mici, dar când cetele erau mai mari și mai bine organizate poterele erau puse pe fugă. Se spune că aceste păduri erau pline de ascunzători în care lotri își puneau
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
grupuri de lotri, trimițind mereu potere împotriva lor. Uneori, reușeau. Cu grupuri mai mici, dar când cetele erau mai mari și mai bine organizate poterele erau puse pe fugă. Se spune că aceste păduri erau pline de ascunzători în care lotri își puneau la adăpost aurul și argintul jefuit, sub jurământ aspru de păstrare a secretului. Dacă ceata era spulberată de potere sau din diferite motive, nu se mai puteau strânge toți să-și împartă prada, aceasta rămânea ascunsă pe veci
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea și oamenii lui au trecut Oltețul pierzându-și urma în pădurile Cotoșmanu. Aici, au întâlnit ceata lui Dragu. După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Literatură, cea mai prestigioasă a momentului, în anul 1963, urmat de un al doilea volum în 1967. Prin această scriere, model de proză angajată, pactul său cu prea-puternicii vremii a fost reîntărit. Pe scurt, autorul elogia campania de stârpire a lotrilor, cum îi numea, din Munții Banatului, adică a partizanilor care se împotriviseră regimului comunist cu armele, de către trupele de securitate. Astfel R.T. se înscria fără echivoc în pleiada reprezentanților atât de dezavuatului și desuetului deja, la vremea aceea, curent al
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]