28,459 matches
-
critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al lor. Mă rog, mă rog....corsican, dar deja asta a rămas doar un detaliu acoperit de faptele omului. Există mituri fondatoare și eroi civilizatori. Dacă noi înșine lovim în aceia, puțini, pe care îi avem, chiar că nu ne rămâne decât veșnică pomenire a lui Zamolxis și a misterelor dacilor. E că în viață... După o vreme, nici nu mai contează adevărul unei trecute relații, ceea ce contează e
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
la conținutul lor firesc,e ridicol să-i descrii cu ele pe cei uciși în decembrie’89.E mai cool și mai trendy să-i onorezi facindu-i fraieri,fără ghilimele.Numai că,”odată cu apa murdară,arunci din copaie și copilul”,lovind în ticăloși,murdărești și inocentii.Or vitriolarea profitorilor lui dec ’89 se putea face și fără profanarea,chiar si “cinic-generos-metaforica”,a victimelor și fără fetișizarea “nonsensului” morții lor.Oamenii aceia n-au murit ca niște fraieri,fie și doar pt
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
trendy, deși există nenumărați oameni care mi-au lăsat această impresie. Prefer să tratez trend-ul că pe un tabu: oamenii care pomenesc trend-urile, fie apreciativ, fie disprețuitor, îmi par întotdeauna, în felul cum arată și în care vorbesc, loviți de mînia zeilor. N-aș atrage niciodată piaza rea asupra unui prieten vorbind despre el în termeni de “cît de trendy e”. În cele ce urmează, mă voi deroga de la această superstiție, scuipînd de trei îndărăt și rugindu-ma să nu
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
să știe despre ce e vorba. Ar fi strigat ceva de genul: Huooo, rasistule!!! Mi se pare ca exagerați toată chestia asta. El mi se pare natural iar ea de blamat. Orice om cade la un moment dat dacă îl lovești repetat, reveniti-va. Cred că ar trebui să încercăm să arătăm lumii că avem un președinte decent, care ne reprezintă frumos, nu să îl tragem din toate părțile, măi mai o să ne facă de râs în fața tuturor. Că pan la
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
de prostii, plecau toți - Mihaiu, Darie, Blaga, Diaconescu și Orban. Măcar! Se închidea emisia, si pricepea măcar un 49% din TVR că Vadim nu mai are ce căuta. Nu pricepea doar TVRul asta, pricepeau și telespectatorii. Văd însă că ne lovim încă de lucruri care mai de care. Fără sens! Că de ce a continuat Mihaiu, că nu i-a ieșit lui Mihaiu, ca Bucurenci i-a dat satisfacție lui Vadim, ca respectul pe sus și pe dincolo.. Respectul e una, indulgenta
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
mulți participanți Și-atunci oare de ce părea Mihaiu invitat la emisiune, si nu moderator, cănd urlă să îi ia microfonul lui Vadim, sau să îl scoată afară?... -1 TVR Și apropo, Dragoș Bucurenci! De situatii dintr-astea te vei mai lovi, și dacă vei preferă să-ți pui coadă între picioare și să pleci, eu nu te văd ajungînd departe, decît prin bunăvoință altora! Dragoș, comunicarea pe lumea asta e relativă: 1. încearcă să convingi un câine să facă la lădița
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
cititorii, frumusețile orașului în care am copilărit. Am străbătut de la un capăt la altul fosta stradă Regală și dezolarea tuturor a fost mare: ziduri coșcovite, crăpate, frontoane căzute, ferestre fără geamuri, acoperite cu cartoane sau cu nimic. Intemperiile istoriei au lovit amarnic orașul (fost) cu salcâmi și ceva trebuie făcut, până nu este de tot târziu. Să urmăm grabnic pilda constănțenilor, de se vor ține și ei de cuvânt.
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
biografie. A operei angajată în publicare. Ani, măsurați cu zecile, care întârzie prin pierderea ritmului apropierii cititorului de un scriitor pe care istoria zgomotoasă a timpului său este răspunzătoare de multe devoțiuni pierdute. Dar și a variilor interese care au lovit că un flagel Editură Minerva, până să ajungă la noua stimulatoare de energii, Fundația Națională pentru Știință și Arta, pusă sub egida Academiei și a Institutului "G. Călinescu". De reținut tonicul acestei reînsănătoșiri prin continuarea ideii inițiale, aceea a colecției
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
-mă că trebuie să se simtă ca o prințesă trimisă la prășit porumbul. Cavalerismul meu înnăscut mă făcea să mă simt vinovat. Camioane cu roți imense au stropit-o de multe ori cu noroi, mâini de ștergători de parbrize au lovit-o nervos, în semn de protest pentru că le refuzam serviciile, apa din benzină i-a provocat în câteva rânduri o tuse înecăcioasă, obiecte zburătoare neidentificate (de obicei, aruncate din balcoanele blocurilor) au căzut pe capota ei. Și totuși franțuzoaica a
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
Timpul, eu pe Împăratul lor sublim, pe Corsicanul nemuritor îl văd doar pe pânza gigantică a lui David în momentul Încoronării, când imperatorul își așează singur coroana pe cap, în timp ce papa, căzut în spate pe un jilț, obosit sau doar lovit doar de o stupefacție vizibilă pe chipul lui că i s-a răpit și actul încoronării, pe care Dumnezeu însuși, refuzat, i-l hărăzea Pontifului. O fotografie, chiar și color, nu înseamnă nimic, față de această pânză uriașă, mai fidelă, decât
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
din rândul cinci sau șase, să le atragi atenția actorilor ca nici unul să nu-l acopere pe celălalt. Iar atunci când doi actori intră prin aceeași ușă, să le spui care să intre primul și care al doilea, altfel se vor lovi în capete. Restul e o prostie și nu-ți va pricinui dificultăți." Dacă "sfatul" lui Peter Brook este o glumă, ea a stat nu mai puțin la baza unei activități deosebit de îndrăgite. Așa cum au demonstrat numeroși cercetători, pe Kott în calitate de
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
de Europa, mânând-o ca pe o veritabilă plută de piatră spre obârșii. Dar nu în mod simplist. Mai întâi, desprinderea se face prin multe și obișnuite "întâmplări" (cam ca la noi, cu găina care naște pui vii): o femeie lovește în pământ cu o nuielușă de velniș și atunci câinii care în acea localitate erau "din moși strămoși" muți, încep să latre. Un bărbat ridică o piatră de pe țărm și o aruncă în mare: piatra era însă foarte mare și
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
baston alb; adevărul este că nu apuca niciodată să meargă mai mult de o sută de metri ș...ț, căci o dată ajuns pe trotuarul din față, bîjbîind, legănîndu-și corpul nesigur, bastonul lui de sticlă, alb, se făcea praf de cum se lovea de primul copac ieșit în cale, de primul stîlp; atunci Tata cădea grămadă în brațele trecătorilor și parcă murea. Asta doar pentru o clipă pentru că pufnea imediat în rîs, își scotea imediat ochelarii negri și se uita după femeile frumoase
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
jucat de Adrian Maniu în cea a poeziei din interbelic. Aceeași alură experimentală, aceeași incredulitate față de "cu-viința" poetică, aceeași "democratizare a imaginarului în tonuri stinse deopotrivă prin melancolie și persiflare, însă însuflețite de-o subiacentă caritate față de tot ce e lovit de marginalizare, discredit, rea înțelegere. Petre Stoica ar putea subscrie deviza, arborată încă în 1916, a autorului Salomeei: "Tot ce e în jurul nostru merită cinstea de-a fi înălțat într-un vers". Firește, inteligența sa artistică remarcabilă îl împiedică a
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
mă poartă drumul nu mai știu ce-i bine și ce-i rău pe câmpuri Doamne Dumnezeul meu oasele-mi sunt neputincioase și sărace cuvântul arde în tristețe pentru tine. * * * Neliniștea domnește în ierburi colibele sunt cuprinse de încordare mă lovește clopotul Doamne Dumnezeul meu sălbatici sunt porumbeii neliniștită este chiar luna cu secera ei care îmi intră în carne Doamne chiar și în grajd este neliniște și la marginea gârlelor unde rămâne zăpada Dumnezeul meu până șI copacul și peștele
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
este - intersectat cu ceea ce crede el că este. Cuvinte tabu pe care le rostim greu, pentru că a rosti înseamnă și a crea, ceea ce ne aduce în față realitatea noțiunii. Gândul e totuși mai palid decât cuvântul, care e materie și lovește urechea. Distanța dintre oameni (inevitabila sau cultivată de oameni) duce mereu la fetișizări; presupunem mai mult decât este, în timp ce ignorăm date pe care nici nu le bănuim. Dacă poți, fii misterios în claritate. "Antijurnal"? (cochetărie Blandiană) "Antimemorii"? Orice fenomen are
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
dacă acestea se găsesc în cantități rezonabile. Ceea ce rămâne dureros și de neîmpăcat în desfășurarea istoriei ca și în Biblie: nimicirea unui suflet este o infinitate. Pentru "remedierea" a ceva sunt omorâți n oameni; lucrurile "se remediază", dar oamenii sunt loviți și omorâți. Au dreptul oamenii să decidă aceasta? E întrebarea lui Dostoievski și Mahler. Tulburătoare și insolubilă. < 2 iulie 1970 > Fiecare om are un gîngur din care soarta rupe bucățică cu bucățică. Pierderea finală e aceeași. Amiciția întreține înfăptuirile laolaltă
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
să fi mai rămas un loc în care să găsească un adevărat refugiu. Episodul cu fuga familiilor de evrei într-un sat apropiat, pentru a se pune la adăpost de bombardamente, urmată de reîntoarcerea în casele din oraș, după ce bombele lovesc exact satul presupus sigur, vine în sprijinul aceleiași idei că oamenii nu mai au unde să se ducă. Ce îi salvează pe toți de la alienare este autentica prietenie care îi leagă, situată dincolo de defectele fiecăruia dintre ei (de care sînt
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
leagă, situată dincolo de defectele fiecăruia dintre ei (de care sînt conștienți) sau de temporarele neînțelegeri, o prietenie născută din sentimentul apartenenței la umanitate într-o vreme în care tot ce se întîmplă în jur este inuman. Războiul și lagărele naziste lovesc și la multă vreme după ce, ca realitate, au încetat să existe. Eva, logodnica lui Georgi, este crescută de o familie din oraș după ce mama ei (Hanya, evadată, cu mințile rătăcite, de la Auschwitz) dispare; ajunsă într-o clinică de psihiatrie, Hanya
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
Luminița Marcu Am văzut săptămîna trecută mult aplaudatul film A Beautiful Mind. Nu vreau să fac aprecieri de specialist pentru că nu sînt așa ceva. Mai mult, nici nu prea mi se întîmplă să mă lovesc în păreri cu cei acreditați în acest sens. Am vrut de pildă să scriu ceva după ce am văzut In The Mood for Love, cîștigătorul topului realizat de criticii de film anul trecut. M-am abținut, am zis că n-are
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
exemplu din Proust îmi apare oricînd. De altfel, în Figuri V, nu există un eseu anume dedicat lui Proust, dar el intervine mereu, aproape fără să vreau, pentru că aceasta e acum funcția lui pentru mine. Dacă, să spunem, aș fi lovit de o amnezie selectivă care m-ar face să uit cu desăvîrșire opera lui Proust, dacă admitem această ipoteză fantezistă, cred că a doua alegere, al doilea autor după Proust, care ar putea să-i ia locul, ar fi Balzac
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
hălci și nici o teamă n-are. 3. Daca-am greșit cuiva, de-am făptuit Fărădelege, daca-am răsplătit 4. Cu răutate pe cel pașnic ( Însă Chiar eu eram acel cu fata planșa Care-a iertat pe cel ce l-a lovit ! ), 5. Atunci vrăjmașii mei să m-asupreasca, Viața să mi-o culce la pământ, Să-și afle jos În pulbere mormânt Prea trecatoarea-mi slavă pământeasca ! 6. Scoala-Te, Doamne, În mânia Ta ! Raspunde-le potrivnicilor mei. Trezește-Te. Ajuta
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
altul de morți, se tăvălesc pe jos de rîs. Cîteodată rîd vreo douăzeci de minute. Iar vecinii, cum aud rîsete, se îmbracă și pleacă la cinematograf. O dată au plecat și nu s-au mai întors. Se pare că au fost loviți de-o mașină. Amintirile unui bătrîn înțelept Eram un bătrîn foarte înțelept. Acum nu mai sînt același, chiar puteți să considerați că nu mai sînt. Dar a fost o vreme cînd oricare dintre voi ar fi venit la mine și
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
eram îmbrăcat în șubă groasă, dar nu prea înghețam, însă îmi înghețau mîinile, fiindcă trebuia să le scot din buzunare și să-mi îndrept valiza pe care, ca să nu-mi dispară, o țineam strîngînd-o cu picioarele. Pe neașteptate cineva mă lovește în spate. Mă cuprinse o mînie de nedescris și, cu viteza fulgerului, am început să caut o pedeapsă pentru agresor. în acel moment din nou m-au lovit în spate. Mi-am concentrat toată atenția, dar am hotărît să nu
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]