62 matches
-
Și iar nu l-a contrazis nimeni pe maestrul L.) D. Un recurs extraordinar 1. Avertisment: Scenarii imaginative reale și scenarii imaginative închipuite. 2. Faptele: Un alt caz care a făcut pe drept vâlvă a fost oribila crimă de pe Strada Lubeniței Verzi nr. 32 bis. Probabil că mai țineți minte că, după cercetări ce n-au dus la nici un rezultat, comisarul Abraham Puiu Schnupf a fost tot mai atacat în presă pentru incapacitatea de a rezolva un caz atât de cumplit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
3. Dezbaterea: La procesul judecat în fața a zeci de reporteri speciali, s-a dovedit că numitul Vasili Mihailovici Weisz, un imigrant originar din Insulele Maldive, n-a avut nici în clin, nici în mânecă apropo de oribila crimă de pe Strada Lubeniței Verzi nr. 32 bis. Ba, avocatul, nimeni altul decât genialul maestru Ludovic L. (pe care nici vorbă să-l cheme Ludovic L.) a obținut achitarea suspectului, dovedind cu șapte martori că Weisz a fost la momentul faptei la baia comunală
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică, locul preferat de joacă atunci când mergeam la câmp cu căruța bunicului. Când am mai crescut și bănuiam că s-au copt lubenițele, mergeam la câmp singuri, pe jos, deoarece bunicul nu ne lua, spunând că mai trebuie sa așteptăm până vor fi bine coapte. Cum pofta și Aghiuță ne îmboldea să nu îl credem, mergeam acolo în lipsa lui. Nu ne pricepeam să
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
ne îmboldea să nu îl credem, mergeam acolo în lipsa lui. Nu ne pricepeam să recunoaștem care sunt cele coapte, iar Costică și mai puțin, așa că i-am cerut un cuțit și am început să facem țăncușe, direct din vrej, în lubenițele care apreciam noi, după mărime, că s-au copt. Am găurit cam treizeci de pepeni și nu am găsit nici unul copt. Așa că ne-am lăsat păgubași și ne-am întors repede acasă, pentru a nu fi acolo când va veni
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
a nu fi acolo când va veni bunicul și va vedea năzbâtia. Ajuns la câmp și văzând dezastrul, bunicul l-a luat la întrebări pe Costică. Acesta i-a povestit că noi trecusem pe acolo și am vrut să mâncăm lubeniță. Bunicul l-a întrebat: - De ce i-ai lăsat să strice atâtea lubenițe? Costică a răspuns: - Păi, ce să le fac, domn’ Petrică, că doar băieții sunt, domnișorii dumneavoastră! Bunicul nu a mai zis nimic, dar când a venit acasă ne-
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Ajuns la câmp și văzând dezastrul, bunicul l-a luat la întrebări pe Costică. Acesta i-a povestit că noi trecusem pe acolo și am vrut să mâncăm lubeniță. Bunicul l-a întrebat: - De ce i-ai lăsat să strice atâtea lubenițe? Costică a răspuns: - Păi, ce să le fac, domn’ Petrică, că doar băieții sunt, domnișorii dumneavoastră! Bunicul nu a mai zis nimic, dar când a venit acasă ne-a tras o săpuneală bună fiindcă i-am distrus copilărește o bună
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
carnea lui, și amândoi erau o singură ființă, una cu patru mâini, patru picioare, două capete, și erau înlănțuiți într-un zâmbet. Sânii ei erau la fel de mici ca două smochine uscate în balans, iar ai lui erau cărnoși ca două lubenițe. Penisul bărbatului atârna scurt și gras în căușul aspru al mâinii ei. — Să nu slăbești, îi zise ea. Să nu slăbești niciodată. Rămâi gras. Rămâi Virgil. Cu constituția mea, nici nu prea am de ales, îi răspunse el. Glanda mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
aplatizezi de cum sari pârleazul și începi să faci primii pași pe el. Băiatul lui Sevgin dezgroapă de-aici pepeni cât tot trunchiul lui, ba chiar mai mari, fiindcă atunci când îi ia în brațe, nu mai vede decât verdele întunecat al lubeniței și cerul de deasupra. Sunt pepeni ca-n Texas, domnu’ Tudor, ce n-ai mai văzut, se entuziasmează prostește Țârțâc (am bănuiala vagă că el se referă la pepenii fabuloși din Arkansas, care nu i-au scăpat nici lui Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o avere frumușică - încât lumea nici nu se uimi prea tare când berarul Ciuc îl tocmi pentru fata lui... Au început să se coacă viile și peste tot se aud strigătele celor cu pepeni. Eu mănânc harbuji, tanti Clemanza spintecă lubeniță, iar tanti Mizi, mai stăpânită, se îmbată de parfumul turkestanilor. Pâinea o coacem în casă. Miercuri, 13 septembrie Globul de aur al toamnei și-a risipit pârguitele-i țăndări peste livadă și țarină. Apoi s-au iscat niște ploi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
murdare și mototolite, pe care le culegea dintr-o grămadă aflată alături de el, citînd dintr-o reclamă comunistă la CEC ( Încet, mai mult pentru sine): „Ban economisit, somn liniștit“. Duminică, sfîrșit de iulie. S-a Încins o bătălie nemaivăzută cu lubeniță. Toată socoteala s-a Întîmplat din cauza unui țăran care rătăcea cu o căruță plină de astfel de produse pe ogor, la liziera estică a bateriei. Dacă tot nu aveam ce face cu banii cîștigați În Las Vegas, i-am cumpărat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
păstreze greutatea la care au ajuns. Pe această listă regăsim: ananasul, ardeiul iute, brocoli, andivele, castraveții, căpșunile, ceapa, cicoarea, conopida, fasolea verde, grepfruitul, guliile, lămâia, merele, mango, morcovii, păpădia, piersicile, portocalele, sfecla, ridichea, spanacul, sparanghelul, țelina, varza verde, zmeura, usturoiul, lubenița/harbuzul. Foarte gustos și hrănitor este următorul desert, care se mănâncă, bineînțeles, pe stomacul gol. Eu l-am denumit „desert Gicu”. Se pasează o banană coaptă sau două, se adaugă nucă sfărâmată, o linguriță rasă de scorțișoară și miere după
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Și-i mângâi părul lung și-o cert, dacă-i vreuna de-a băut sodă: "Ce-ai făcut, mă, proasto? Ce-ai făcut?" Și mă gândesc că-n carnea aia n-a intrat vlaga bărbatului, că pântecele ăla cât o lubeniță n-o să mai rodească. Și-n ochii ăia n-or să mai curgă lacrimi și n-or să mai vază minunea lumii ăsteia. Câtă frumusețe strânge cucoana asta, moartea!... Pe ea ar fi trebuit s-o ia Dumnezeu întîi. Că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întregime cu păr cărunt, sârmos, strâns într-un coc cu ajutorul unor spelci; cu picioarele puțin curbate în formă de paranteze, scurte și subțiri ca două meleștee, pe care se proptea un corp format numai dintr-un gheb de mărimea unei lubenițe și de care atârnau două mâini lungi ce aproape că atingeau pământul. Aceasta era cunoscută și apreciată, nu numai de persoanele naive de prin împrejurimi sau anumite mahalale, dar și de unele doamne mai cu ștaif din carterele selecte ale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de călduri caniculare și umede ca la Tel Aviv și, tot mergând de la un obiectiv arheologic la altul de la Colosseum la Forul lui Traian, sau de la Fontana di Trevi la Piazza Navona -; încercam să refulăm povara căldurii înfulecând felii de lubeniță pe gheață și lingând cornuri de înghețată ce se vindeau la colțuri de stradă. Cu căldura de pe străzi ne împăcaserăm oarecum, dar mai rea era situația în hotel. Situat la un colț de stradă cu faimoasa Via Veneto și în fața
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nici o legătură nu poate fi stabilită Între cucurbețică și cucurbitacee decât că și una și celelalte sunt plante, și dicotiledonate... Cât mă privește, sunt cu totul nedumerit. Ce să aleg? Diversitatea, negentropia nuanțatei limbi vii, care mai spune harbuzului și lubeniță, sau entropia, uniformizarea, aplatizarea unificatoarei limbi literare? Când cuvântul trebuie să definească precis ceva, chiar cu riscul Îngroșării dicționarului. Chiar dacă entropizarea e sensul firesc al istoriei, prefer să vorbesc „moldovieniește“, mai ales că des pomenita de mine compensare a entropizării
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unui drum... Și o femeie cu-n băiețel trecea cu o căruța încărcată cu lebeniță, și când a ajuns pe la mijlocul cordonului, cum lucram noi cu pază, și toți erau cu puștile pe lângă noi, a dat bici la cai și toate lubenițele au căzut... De fapt ea le-au aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de muncă... Ce s-a întâmplat atunci? Eram câțiva în situația asta, și ne-a îmbarcat să ne ducă la Gherla
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
20 octombrie 1959 în București, România, fiica lui Merluta Vasile și Niculina, cu domiciliul actual în Germania, 61350 Bad Homburg v.d.H., Kirdorferstr. 54. 3. Ciurar Trifu, apatrid, născut la 2 septembrie 1979 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Lubenița, cu domiciliul actual în Franța, 95870 Daubigni Bezons, 151 Rue Charles Francois. 4. Ciobanu Violeta, apatrid, născută la 31 martie 1966 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Stancu Petru și Iacob Maria, cu domiciliul actual în Franța, 67300
HOTĂRÂRE nr. 909 din 13 septembrie 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136845_a_138174]
-
cu domiciliul actual în Germania, 60323 Frankfurt am Main, Reuterweg 102. 15. Lozan Ondina, cetățean danez, născută la 6 august 1976 în București, România, fiica lui Dan și Luminița, cu domiciliul actual în Danemarca, 2300 Copenhaga, Italiensvej 32A. 16. Ciurar Lubenița, apatrid, născută la 1 iulie 1958 în localitatea Perișor, județul Dolj, România, fiica lui Trifu și Zorita, cu domiciliul actual în Franța, 95870 Daubigny, rue Charles Francois nr. 151. 17. Cristian Marius-Constantin, apatrid, născut la 4 mai 1959 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 463 din 9 mai 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134682_a_136011]
-
premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta pronunțare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge lemne". Lemnul se "despică", "se curmă", "se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ouă de la Ciacova. Mă opresc pe Fucsik la familia Fodor, las trapistul, untul și lămâile. Se bucură mult și mă pupă. Teri îmi dă împrumut un borcan pătrățos din sticlă cu capac portocaliu, în care-mi îndeasă felii de lubeniță murată. Borcanul îmi rămâne la inimă atât de tare, încât atunci când, în 1992, Fodorii pleacă de tot în Germania, primul lucru pe care mi-l lasă el e. Dar atunci, în decembrie ’87, primesc o cutie de cacao, trei plicuri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era după cum am zis sămânța (sâmburii) de dovleac care se zdrobea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unui drum... Și o femeie cu-n băiețel trecea cu o căruță Încărcată cu lebeniță și, când a ajuns pe la mijlocul cordonului, cum lucram noi cu pază și toți erau cu puștile pe lângă noi, a dat bici la cai și toate lubenițele au căzut... De fapt, ea le-a aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de muncă... Ce s-a Întâmplat atunci? Eram câțiva În situația asta și ne-a Îmbarcat să ne ducă la Gherla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]