6,058 matches
-
teribil despre una din figurile marcante ale restaurației noastre morale și intelectuale. E vorba de directorul general al Teatrului Național din București. Între altele, autorul articolului ne reamintește (ce repede ne lasă memoria!) că fostul secretar general de redacție al Luceafărului lui E. Barbu (și el, figură luminoasă a trecutului ce se continuă deseori în prezent) a publicat pe vremuri un interviu (comandat de PCR, desigur) cu mama dlui Virgil Ierunca, pusă să-și acuze fiul aflat în Franța de tot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Austria, Italia, Argentina. Virgil Ierunca semnalează că în "Ethos", N. Steinhardt semna cu pseudonimul Nicolae Niculescu. Tot lui Virgil Ierunca îi revine meritul de a atrage atenția în Literatura exilului și revistele ei, că textele publicate de Emil Cioran în "Luceafărul" de la Paris, în 1948, sunt ultimele scrise de el în românește. Din datele revistei se poate extrage un repertoriu al publicațiilor românești din exil, indiferent de locul de apariție, altfel acțiune dificilă și aproape de nerealizat pentru cine nu a frecventat
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Lettre internationale (ediția română, iarna 2002-2003), un fragment din memoriile lui Czeslaw Milosz: cine i-a citit marelui scriitor polonez și cărțile (apărute, unele, în românește) îl regăsește cu întreg imensul lui talent în paginile din revistă. * Numărul 3 al LUCEAFĂRULUI e consacrat răspunsurilor la ancheta despre Anul literar - 2002. Se vede bine că anul încheiat n-a fost deloc sărac în apariții notabile. Între altele, rostul unor astfel de anchete (ușor de coborît în nesemnificativ și confuz) este de a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
decursul anilor referitoare la teme istorice: 23 august, Yalta, procesul Antonescu, rolul Regelui Mihai între 1944 și 1947 etc. Cît se poate de binevenite aceste lucruri pe care patina timpului nu s-a așternut aproape deloc. Amintiri despre Streinu În LUCEAFĂRUL nr. 23, dl Alexandru George, ostil, în general, cum spune, aniversărilor, le cedează totuși fiind vorba de Vladimir Streinu, al cărui centenar l-am sărbătorit cu toții în luna mai 2002. Dl George a trecut cu Streinu examenul de capacitate la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
anulare a depus de cînd a intrat în pîine, e de înțeles că a întîrziat cu unul dintre ele. *În CRONICA ROMÂNĂ, ziar de tiraj redus, am citit un editorial semnat de Mircea Micu. Fostul colaborator al publicațiilor SĂPTĂMÂNA și LUCEAFĂRUL. Se oțărăște împotriva mass-media din România care își permit să ia în seamă ce spune presa din Occident despre România. Se răstește împotriva lor și pentru că nu știu să dea la cap Occidentului, în loc să numere cucuiele din capul puterii de la
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
Eminescu unele cuvinte, pentru "frumusețea lui formală", este vorba de inefabilul stilului eminescian; consideră obligatorie "justificarea etimologică". Dar ea își depășește excelentul punct de pornire, cînd analizează judicios problema capitolului pierdut, cuprinzînd analiza poemelor Fata din grădina de aur și Luceafărul, cînd semnalează capitolul Teme romantice, ca un capitol nou, care nu se regăsește decît în unele pasaje, la origine, în Descrierea operei și în fragmente ale variantei primare din capitolele Cadrul psihic și Cadrul fizic. Cu totul nouă este traducerea
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Cronicar Semiotizarea debutanților Proaspăt înscăunat ca șef de cenaclu literar, dl. Marin Mincu se lansează într-un atac la baionetă contra criticii foiletonistice, lipsite de sistem și de teorie, neadaptată mișcărilor europene din a doua parte a secolului XX. În Luceafărul nr. 17, dl. Mincu întreprinde un adevărat rechizitoriu la adresa întregii critici postbelice, rămasă, după părerea d-sale, la un impresionism primar, inaptă a înțelege structuralismul, semiotica, psihocritica, socio-critica și mai ales textualismul. Cronicarul e serios nedumerit în privința criticii pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
apt a sfida tiparele cumințeniei, uzanțele platitudinii, nici nu e un caz cu totul izolat, un excentric fără nici o legătură cu contextul marilor valori autohtone. Eminescianismul unora din tezele sale e bătător la ochi. Dacă nu ne revoltăm împotriva ziaristicii Luceafărului, de ce ne-am revolta împotriva celei a profesorului de metafizică? Aruncînd peste bord publicistica lui Nae Ionescu, n-ar trebui, din consecvență, să procedăm la fel și cu publicistica lui Eminescu? "Nae Ionescu ne apare, e de părere I. Negoițescu
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
reclamă. Vă mai citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte/ înmugurind din cosmogonice marionete/ ce viețuiesc în seva alternativelor curente,/ baroc cu tehnică uzurpatoare/ nisipul ce un vierme mușcă luceferi din galaxie/ orașele cu pompe și cu extinctoare,/ sărbătoresc văzuta erezie." (Grădinile sfârșitului). În alte poeme balcanismul reciclat de Isarlîc cibernetic și sentimentalismul de baladă curtenească îți oferă imagini de poetese rele și infidele. Sentimentele se țes complicat, declarațiile sunt
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
interesat. Poetul Zhu Ziqi, membru al Prezidiului Consiliului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din China, care a avut mai multe contacte cu scriitorii români, a evocat în alocuțiunea sa viața și opera lui Eminescu. L-a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
din numărul pe iunie-iulie al Vieții Românești. Calități morale și literare excepționale,noblețe de spirit, umor, erudiție. Membrul de partid cu pricina, dacă o mai fi fiind activ, se numește Nicolae Balotă. l Într-un număr ceva mai vechi al “Luceafărului”, de la începutul lui iulie, dl Alexandru George ne face plăcuta surpriză de a recunoaște că ne citește din cînd în cînd, ba chiar că îl consideră pe directorul revistei noastre unul dintre “cei mai importanți critici ai vremii noastre”. Măgulitoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
fie preocupări permanente ale criticii literare, să se exercite nu numai asupra perioadei literare postbelice, ci și retrospectiv, asupra perioadelor revolute. Așa cum concede, cu complezență malițioasă, d-l Alexandru George în „opiniile” de sub titlul insidios „Citiți-l pe Agârbiceanu” din „Luceafărul”, nr. 25 și 26 din 2003, dv. rămâneți „unul dintre cei mai importanți critici ai vremii noastre și, după plecarea din țară a lui Matei Călinescu, cel mai valoros critic al contemporaneității, cu multe contribuții și la epocile mai vechi
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
Cristian Teodorescu Săptămîna trecută, Romeo Beja s-a trezit făcînd niște declarații tari, în timp ce voia să-l viziteze pe Miron Cozma. Beja a amenințat cu niște mișcări minerești “inimaginabile”, dacă nu va fi eliberat Luceafărul Huilei. N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
a culturii române - începuseră, după 1965, a fi auzite (nu și ascultate). Pentru ca ipochimenul să aibă un prestigiu și mai bine conturat și o mare suprafață a relațiilor, i s-au oferit posturi-cheie în redacțiile revistelor Amfiteatru, România literară și Luceafărul. Din 1973 i se încredințează conducerea revistei Flacăra, după izbînda editorială a două volume de versuri (Istoria unei secunde, 1971 și Viață de excepții, 1971), confecționate cu scopul cîștigării imediate a unui segment anume al publicului. Mai precis, cu scopul
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
de bani), alți intelectuali (dar foarte puțini). Dacă „România literară” și, mai nou apărutul „Observator cultural” se bucură de un prestigiu și de o audiență destul de bună, reviste cu nume sonore, ce amintesc de o istorie a literaturii românești, precum „Luceafărul”, „Contemporanul” aproape că au ieșit din raza de atenție a publicului. Îmi amintesc cu ce nerăbdare și plăcere citeam aceste reviste în anii ’60, chiar și ’70. Ce debuturi, ce nume apăreau. Revistele literare au intrat și ele într-o
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
în dialog (direct sau aluziv) cu alți poeți români dinainte și de după Caragiale și face o demonstrație de poetică aplicată, trecînd în revistă formele lirice și tipurile de versificație din poezia română clasică. Poemul Mitică respectă întocmai ritmul și rima „Luceafărului" lui Eminescu, primele două strofe indicînd clar intențiile parodice ale autorului: „Avea serviciu-n Cișmegiu/ da muștele afară;/ cînd se-ntîlni cu-n lefegiu,/ cam după cinci, pe vară.// Mitică-i e amic fidel/ cu gîndul și cu fapta,/ încît îi
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
ai Ralucăi reprezintă o vîrstă... decentă). S-ar mai putea, eventual, vorbi și de o anumită cheie de lectură revelată în ultimele pagini ale romanului lui Nabokov. În egală măsură romanul lui Mihai Zamfir ar putea fi o rescriere a Luceafărului sau, cu semn schimbat, a Enigmei Otiliei ( dispariția Ralucăi cu un tînăr în detrimentul personajului mai matur) ori a mult mai recentului roman al Norei Iuga, Sexagenara și tînărul ( amestecul de iubire, nevoie de comunicare, teamă de singurătate la persoana matură
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
fost foarte controversat, precum a fost întreaga producție cinematografică. Se pare că regizorul a luat în calcul un aspect foarte interesant atunci când a ales ca Maia să joace rolul Fecioarei Maria. Este vorba de faptul că în germană, Morgenstern înseamnă „Luceafărul de dimineață”, nume dat personajului interpretat de Maia în film, Mariei. Maia Morgenstern a fost una dintre puținele actrițe românești care au reușit să pătrundă cu succes în cinematografia din străinatate. Din anul 2010, Maia Morgenstern este ambasador pentru Alianța
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
comunismului moscovit“(Judt 2008: 163.) 1.1.Colonizarea culturală a României Aspectul realităților din România primilor ani de după ocupația sovietică ilustra pe deplin ideea unui evident proces de colonizare culturală. Într-un dens articol, unul dintre străluciții colaboratori ai revistei ,,Luceafărul” de la Paris limpezea pe deplin (cu date concrete) sensurile acestei sintagme. Analiza lui - instrumentată cu o exemplară acribie - oferea, la vedere, măsura reală (și monstruoasă) a modului în care efectiv aveau loc așa-numitele prefaceri revoluționare inițiate de comuniști în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării comunismului prin „Revista (subintitulată a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din perioada acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru o cât mai adecvată aducere în exprimare a sensurilor suferinței și experiențelor exilului. Edificatoare din această perspectivă sunt paginile publicate de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură și nu fără un anume patos - se scrie și despre emigrația politică și despre misiunea scriitorilor români din exil, despre tipologia spirituală a emigrației românești, despre valorile exilului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
16.00, Sala de Spectacole a Palatului Copiilor Expoziție de pictură - tapiserie Organizatori: Palatul Copiilor Iași 09.00, Muzeul „Vasile Pogor” Iași Deschiderea simpozionului „Istorie, Cultura, Patrimoniu” Organizatori: Muzeul Literaturii Române Iași, Primăria Municipiului Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași, Teatrul „Luceafărul” 10.00 - 16.00, Palatul Copiilor, Sect. Săulescu Expoziție- creații plastice ornamente florale Organizator: Palatul Copiilor Iași 10.00 - 12.00, Facultatea de Mecanică Zilele Facultății de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh. Asachi” Iași, Universitatea „Petre Andrei” Iași, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași 10.30 - 17.00, Muzeul „Vasile Pogor” Iași Simpozionul „Istorie, Cultura, Patrimoniu” Organizatori: Muzeul Literaturii Române Iași, Primăria Municipiului Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași, Teatrul „Luceafărul” 11.00 - 12.00, Liceul „D. Cantemir” Iași, Liceul cu Program Sportiv Iași Diminețile autorilor - în cadrul proiectului „Scriitori în școli” InvitaȚi: scriitori ieșeni Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Uniunea Scriitorilor Filiala Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași 16.00 - 20
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 17.00 - 24.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 17.00, Teatrul „Luceafărul” Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret „Luceafărul” (FITCTI) Organizator: Teatrul „Luceafărul” Iași Parteneri: Centrul Cultural Francez Iași, Centrul Cultural German Iași 19.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - Gală de deschidere cu filmul “Nuntă în Basarabia
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
din România - filiala Iași 17.00 - 24.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 17.00, Teatrul „Luceafărul” Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret „Luceafărul” (FITCTI) Organizator: Teatrul „Luceafărul” Iași Parteneri: Centrul Cultural Francez Iași, Centrul Cultural German Iași 19.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - Gală de deschidere cu filmul “Nuntă în Basarabia” Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]