565 matches
-
fim serioși, domnilor: cu Amedeu în frunte, masonii români n-au fost decât aluatul docil, gata să ia forma secerii și-a ciocanului bine garnisite cu stelele Securității! Nici acum, când pământul îl mai ține doar prin intermediul apendicelui cu măciulie lucitoare, dl. Lăzărescu nu realizează crima comisă nu doar împotriva propriului popor, ci și împotriva propriului partid. Cercuri apropiate liberalilor susțin că dl. Lăzărescu ar fi refuzat să-l susțină pe Theodor Stolojan în clipa în care, chestionat în partid, acesta
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
-nchipuite, Un om a conceput nemăsurat Proiect de a închide universul În carte și-n avînt nesăbuit Nălțat-a manuscris fin întocmit, Din scoarță-n scoarță declamîndu-i versul. Se pregătea acum să-i mulțumească Preabunei sorți, cînd, deodată, vede Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede: Uitase-n grabă luna s-o numească. Povestea-i născocită, ia aminte, Dar poate tîlcui vrăjitoria Acelora ce-ales-am meseria De-a preschimba viața în cuvinte. Mereu esența scapă. Legea-i una. Orice cuvînt
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
amândoi de ordin stihial: Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
transcrierea neputinței, ba chiar resemnându-se cu „decăderea“ poeziei prin scris. Câtă resemnare, atâta poezie, căci alternativa rezolvării acestei drame poetice moderne ar fi însemnat tăcerea. Augusta liră orfică se metamorfozează, astfel, în mâna poetului Drăghici, într-o „armonică roșie lucitoare“ (în cealaltă mână se află „păhăruțul“, paharul cu alcool de la cârciumă, de la restaurantul Casei Monteoru, „în care a scuipat deja moartea“) limbajul se intertextualizează, se democratizează postmodern, capătă accente colocviale, ludico-(auto)ironice, parodice, sarcastice ori balcanic-nastratinești. În esență, poezia
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
subconștient să fi sesizat bătaia, am încercat să găsesc o explicație. M-am apropiat de ceas și am atins limba pendulei. Cutia s-a deschis cu zgomot și un șirag de mărgele colorate a căzut împrăștiind pe jos, mulțimea bilelor lucitoare. Erau acolo toate nuanțele posibile, iar printre ele și câteva cenuși, aproape negre, deosebite de restul culorilor luminoase și vi. - Ce-s astea? am întrebat fără să vreau cu voce tare. Spre surprinderea mea, pendula mi-a răspuns. - Zilele tale
ŞIRAGUL RUPT de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381604_a_382933]
-
subconștient să fi sesizat bătaia, am încercat să găsesc o explicație.M-am apropiat de ceas și am atins limba pendulei. Cutia s-a deschis cu zgomot și un șirag de mărgele colorate a căzut împrăștiind pe jos, mulțimea bilelor lucitoare. Erau acolo toate nuanțele posibile, iar printre ele și câteva cenuși, aproape negre, deosebite de restul culorilor luminoase și vi.... IV. MADELEINE DAVISOHN - POEM PENTRU O STEA, de Madeleine Davidsohn, publicat în Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016. Rătăceam
MADELEINE DAVIDSOHN [Corola-blog/BlogPost/381626_a_382955]
-
răspuns, am deschis ochii. Era întuneric. Stele mărunte și mari luceau în depărtare, iar... lângă mine, atât de aproape, Steaua mea, cât s-o pot atinge cu mâna. Am recunoscut-o fără nicio greutate. M-a învăluit cu un halou lucitor de lumină - În sfârșit te-am găsit, am spus și am prins în palmă câteva raze Acum o să mă pot odihni. Dar poate din pricina greutății mele, sau poate dintr-un alt motiv necunoscut, Steaua s-a desprins de pe boltă și-
POEM PENTRU O STEA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381625_a_382954]
-
Acasa > Poezie > Imagini > STRĂLUCIREA NOPȚII Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului STRĂLUCIREA NOPȚII Strălucirea nopții-i dată de licuricii platinați De stele lucitoare și Luceferi luminați! Pe-aleile sufletului bântuite de năluci albe.. Strălucesc într-al nopții pustiu ...aurii salbe! Lumina din al nopții nepătruns abanos Scăldată-i de razele lunii și-albastru luminos Strălucirea-n noapte-i iubirea caldă de-o vrei
STRĂLUCIREA NOPȚII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383654_a_384983]
-
aud discrete clinchete de sufertașe imensitatea se deschide senină peste toți e fără câteva minute - ora zece pe poarta bisericii iese mașina în care preotul confortabil așezat își socotește meticulos mărunțișul din sutana neagră scos - în hârtii de cinci zeci lucitoare ca ochiul - pe gardul înalt din fier forjat de necrezut cum s-a înălțat volbura peste noapte și-acum își flutură pe vânt jupele-i imaculate cu inocența unei noi marilyn monroe doi fluturi aurii în lumina solară se zbenguie
ORA NISIPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383679_a_385008]
-
Vara, cea mai mare bucurie pentru Liliana era să vină în satul bunicilor, acolo la căsuța cea micuță așezată chiar în vecinătatea pădurii. Ea n-ar fi dat acel loc drag pentru nici un palat din lume, oricât de măreț și lucitor ar fi. Acolo începea raiul pe pământ. Pădurea se înălța spre cer chiar de lângă livada din spatele căsuței. Vârfurile brazilor înalți păreau că ating cerul albastru. Acolo soarele după-amiezii se juca cu sclipirile razelor sale printre cetinile verzi, încălzind blând pajiștea
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
o să iasă, În inimi să ajungă, vrea să zboare, S-aducă fericirea iar acasă, Să nu mai fie pete nici în soare, Regina să se facă mai frumoasă, În turnul ei cel negru, nalt și mare. REGINA ALBĂ În mantii lucitoare de hermine, Frumoasă cum nicicând nu s-a văzut, Chiar regele, vrăjit, rămâne mut În fața ei, regină-ntre regine. Puterea ei e mare, cum a vrut, Regatu-i alb, lumini diamantine, Iubirea multă zi de zi o ține Doar într-o
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii.// Dorul păcii și-al luminii/ Știe-n cântec să-l urzească,/ Fraților, vorbiți cu fală/ Limba noastră, Românească.//...// Strângeți piatra lucitoare,/ Ce din soare se aprinde,/ Și-ți avea în revărsare/ Un potop nou de cuvinte.// Nu veți plânge-atunci amarnic,/ Că vi-i limba prea săracă,/ Și-ți vedea, cât îi de darnic/ Graiul țării noastre dragă.// Răsări-va o comoară
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
o dată neprecizată (sau neprecizabilă) încă. "The Pearls Before Swine Experience" din Stockholm nu numai că nu aruncă mărgăritarele la porci, dar chiar încearcă să recupereze într-un stil degajat, cu impact imediat asupra asistenței, acele scoici deținătoare de perle sonore lucitoare. Scoici tinere ce zăbovesc încă pe sub stâncile submerse ale componisticii noastre. Sara Hammarstrom, George Kentros, Mats Olofsson și Marten Landstrom ne-au făcut să credem că tânărul creator român preferă să-și exercite talentul în muzica de atmosferă a unor
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
mere și nuci, mai apoi bomboane și prăjituri în forma unor personaje. Abia mai târziu au apărut decupajele din hârtie, fundițele, păpușile. Beteala a apărut tot în secolul al XV-lea, la vremea respectivă fiind sub formă de franjuri metalice lucitoare. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în Germania, pomii de Crăciun erau luminați de lumânări, dar pentru că ceara era scumpă, acestea au fost înlocuite cu fitile prinse în coajă de nucă și mai apoi în sticluțe. Ghirlandele
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
mireasma uleiului arzând în ele era uneori mai intensă, alteori mai slabă, făcându-mă și pe mine să am uneori mintea limpede, alteori tulbure. La lumina lămpilor, am zărit numeroși lilieci uriaș de mari atârnând de bolta tunelului: ochii lor lucitori scânteiau în întuneric, iar deseori căcărezele lor urât mirositoare în formă de biluțe îmi cădeau în cap. Într-un sfârșit, am ieșit din tunel, iar după aceea ne-am suit pe o terasă înaltă. O bunicuță cu părul tot înspicat
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
un sunet moale din gât. Ochii îi luciră. Bău hulpav, cu sorbituri mari. Apa i se revărsa din gură, șiroindu-i pe bărbie și piept. Dinții îi clănțăneau pe gura vasului. Ochii-i creșteau în cap, alburii. Se mișcau repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața i se schimonosi. Scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la putere simbolică o nuanță de sublimitate metafizică. Prozaicul adverb înăuntru devine un majestuos, înfricoșător Înăuntru, vântul ia înfățișarea mitică a Vântului, o stea, care poate fi identificată cu iubirea, intră în această mitologie ce spiritualizează totul ca o zeiască Lucitoare"6. Cu alte cuvinte, refuzul teatrului în negativ de a exista este tocmai sacrificiul necesar pentru a atinge această sublimitate metafizică. Și invers, ca într-un cerc, întotdeauna vicios (cum altfel?), această sublimitate determină și susține, prin ricoșeu, taina personajelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
O molcom? monotonie De marmur?, metal ?i ape. Un Babilon de sc?ri ?i-arcade Se Întindea la nesfâr?it; Havuzuri Împro?cau cascade Pe aur maț sau ?lefuit; ?i mari ? uvoaie-ap???toare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, str?lucitoare, Pe ni?te ziduri de metal" . Contemplând, iscodind „z?ri dep?rtate", mintea poetului creeaz? spa?îi „nesfâr?ițe", imagini ? i sugestii ce uimesc prin for?a lor plasticizant?. Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" ' se contureaz? pe de o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rân? se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului ?i gânduri Ce-au cuprins tot universul Încap bine-npatru scânduri". ?i peste toate aceste ?iruri de existen?e umane supuse aceluia?i destin amar, st?pane?te lini? tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu?i puterii sor?îi Deopotriv? -i st?pane?te rază ta ?i geniul mor?îi!", spre lumină c?reia sufletul poetului se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crengile copacilor. Ciripeau și ciripeau de se mira și soarele de ce se Întâmplă. Se agitau, băteau din aripi, săreau, zburau, se opreau. Și tare se mai lăudau cu penele lor, care de mai care mai frumoase, mai colorate și mai lucitoare. Și toate păsările, mari și mici se lăudau cu cuibul pe care-l au, cu puii lor drăgălași. Ba se luau și la harță câteodatp: de l-a insecte, de la viermișori. Dar orice mâncau, oricât cloceau, orice pene aveau, cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Dintre cei doi, prin toate chinurile iadului erotic trece Leonid Dimov, care își face din Lucia o icoană și e scuturat de friguri când aceasta nu pare întocmai. Lumina pe care o proiectează asupra ei nu este una realistă, ci lucitoare, amăgitoare ca o foiță de aur. E normal, atunci, ca ea să fie diminuată de aproape fiecare gest real, omenesc, femeiesc al iubitei divinizate. Orice ar face și ar spune, nu s-ar ridica la înălțimea la care a ridicat
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Sunt genele de sânge din fundul gâtului ce vin rotocol, poate ca trufia unui om singur pe lume. Mă tot gândesc cum se poate pierde controlul și trebuie, de departe, să-mi păstrez un loc fix. Aurora Jolie Anal Descopăr lucitorul, pe când soarele se-apropie de rețea, într-o dimineață de aprilie. Pâlpâie un pic și-apoi se stinge, semn că pornește. În câteva minute, Connecting to 181.FM - Highway, și, tot așa, homepage setat pe slutload dot com. Aurora Jolie
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
și mut pe Metz Woippy și-abia atunci intră și Aurora. Micuța de ea, ia să vedem cât poate să se fută în 56MB. Ce-i drept, cam mult pentru una singură. Și îi bagă mâna, și îi bagă sticla; lucitorul stă bine stins, doar din când în când mai transpare fluctuațiilor. Foița se udă sub limbă, ca-ntr una din zilele alea în care, dintr-un koi umflat, îți ies fel și fel de certuri. Nu știu, poate sunt nervos
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
aceasta, desfrânarea ce-o simt? pesemne că, între lumi, mi-a fost dată o stea vorbitoare. caii din copilărie caii din copilărie prea ades în vis se arată, curg ca apa pe retina de stropi argintii spălată. mânjii zvelți și lucitori, de abanos umed în soare, cresc sub limba mamei lor, tremurând strâmb pe picioare. urma lor o iau tiptil, înecată-n zerul vremii, suflec sufletul, subtil mi-l rostogolesc de-a lungul iernii, subțirică, temătoare, aurită, ca o geană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
neobișnuită intensitate, reface conturul uman. Splendid, poemul trebuie citat in extenso: "ascuns sub un șal, corpul/ tău astral, cu/ o coadă încolăcită în jurul capului, corp invizibil pentru/ orice alți ochi în afară de ai/ mei, oprit să/ mă învăluie, fierbinte, plăcut, senzual,/ lucitor, în pulberea/ iernii, gata să-mi înăbușe orice voință... De unde ai/ reapărut? "Din care strat spiritual/ sedimentat"?/ (...) Îți amintești, era cald, o vară/ întârziată: pe când acum... Mai pun un lemn în soba de teracotă,/ lemn de prun. Lemn de prun
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]