545 matches
-
Simona Tache De ăștia s-a îndrăgostit. Lulea. A avut unii iarna trecută, i-a purtat până s-au tocit. Iarna asta și-a luat alții, identici. Problema e însă că a venit vara și nu mai pot să-l scot din ei. Refuză șlapii sau alți papuci
S-a îndrăgostit. Ce mă fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18233_a_19558]
-
cu procesele am trecut de partea lor. Îți ține de cald hârtia prin care poți demonstra că ai trecut, la un moment dat, pe numele lui sau al ei în unele cazuri? Îmi amintesc de un tinerel, ce se îndrăgostise lulea de Floarea, unul pe care-l chema Rață. Voia să o ia de nevastă urgent, însă ei nu-i trecea nici prin gând. -Dacă vrei trec pe numele tău! îi propusese acesta disperat. -Nu, deocamdată nu sunt pregătită pentru căsătorie
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383664_a_384993]
-
și eu să fiu fericită-n viața asta? - Cine te-a învinovățit? Violeta rămase descumpănită: - Nu, nimeni! Totul a mers ca pe roate. Domnul avocat a exersat pe mine viitoarele pledoarii la bară și proasta de mine s-a îndrăgostit lulea de Făt-Frumos cel manierat și comersant de iluzii. Trandafiri...plimbări pe Faleză...admirat luna scăldându-și razele în undele Dunării...cunoștință cu părinții lui, cunoștință cu ai mei...lăsați părinții să-și facă vise rozalii, cadou bijuterie scumpă, ca proasta
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
complex afectiv, cu turnură caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
tranșee și îi face pe inamici să înceteze focul printr-o pantomimă a umilinței. Înțelegînd că nu vrea decît corpul celui ucis, nemții nu trag în el și țiganul revine triumfal în tranșeu cerînd ca recompensă pentru curaj doar „o lulea de tutun”. La polul opus, în altă povestire, un soldat țigan se automutilează cu stîngăcie din lașitate și e executat. Plutonul trage prost, un singur glonț rănește grav condamnatul care le spune executorilor că are șase copii și era mai
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Roxana. În pauză, mă duc la ea și-o întreb ce mai face. Nu-mi răspunde, întoarce capul. Scot din buzunar o ciocolată și îi ofer jumate. O ia și o înfulecă pe loc. Mă privește pofticioasă. O privesc îndrăgostit lulea. De fapt, nu-mi doresc decât să fiu Harry Potter și s-o fac să dispară măcar ora asta. În aceeași seară, am visat-o pe Roxana. Era o vampiriță sexy. În toată școala eram doar noi doi. Ea mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
hoc: s-a angajat pe un vas de croazieră grecesc, ca bucătar de lux (învățase meseria în armată, la Marele Stat Major). Și astfel a închis gura curioșilor, când, de fapt, adevărul adevărat este altul: soțul ei, tânărul acela „îndrăgostit lulea” și care îi jurase credință veșnică, până la urmă „a dat-o cotită”. Cum? Într-un mod cu totul neașteptat. După ce a intrat într-un cerc de prieteni („cam dubioși” - crede Teodora), s-a despărțit pe neașteptate de ei, a făcut
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
noastre, precum o bilă de metal furată dintr-un Alcatraz de carton? Amice, exagerezi, dă-mi voie să spun asta, când ar trebui să fii mătăluță încântat, dacă nu îți este cu supărare, numai atunci când vezi un documentar de trei lulele, trei surcele, la televizor? Aici, în toate realitățile prin care ajungi - pictorul făcu un gest larg cu mâna, încercând să cuprindă în el toate acele realități -, ești în contact direct cu istoria, uneori te nimerești chiar în mijlocul acțiunii, se trage
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pună sârma la loc și asta era totul. Într-o zi, unul din copiii lui Stratulat, învățătorul satului, se oferise să vină cu o șurubelniță, cu vaselină și cu un arc, pentru a repara broasca. Dar moș Zgârci, pufăind din lulea, sub streașina ușor aplecată într-o parte prin care se strecurau câteva raze de soare, nu fusese acord: Lasă, Gheorghe... Cu sau fără sârmă, cu sau fără broască, viața merge înainte. Băiatul nu spusese nimic, fiindcă ținea la moș Zgârci
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
așa, mult și bine, după ce-i dusese lui moș Zamfir o hârtie. Mult mai era cum era, dar de ce și bine nu prea înțelesese nimeni, însă nici nu întrebaseră. Moș Zgârci stătea în curte, cioplea un lemn și pufăia din lulea. Ținea pușca lângă el, sprijinită de-o buturugă, o privea din când în când și ofta neauzit. Luase hârtia, o citise și o pusese în buzunarul de la pantaloni. Cioplise mai departe în lemnul acela, ca și cum trebuia să respecte un plan
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
eu cine, mă interesează să scap repede de ele. Schimbul e important, iar omul nostru așteaptă. Cu banii pregătiți. Mulți. Prea mulți ca să înghit în sec și să urmăresc, zile în șir, o hoașcă pe jumătate senilă care trage din lulea și își aduce aminte de vremurile în care nu mirosea a mort. Ce viață a avut hoașca asta a ta? Nu-i a mea, mie-mi plac numai alea cu carnea tare, fiecare cu plăcerile lui, ți-o las ție
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cristina Alexandrescu Îndrăgostit lulea de Bianca Drăgușanu (31 de ani), Victor Slav (33 de ani) se pare că ar fi ajuns subiect de ironii în PRO Tv, scrie click! Prezentatorul rubricii Meteo de la PRO TV, Victor Slav, se pare că a cunoscut adevărata dragoste alături de
Victor Slav ar fi ajuns bătaia de joc a colegilor. Vezi motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71945_a_73270]
-
unde popa Buligă, zis și Ciucălău, e "tămîiat și aghezmuit gata dis-dimineață") sau la Caragiale (prin cetățeanul turmentat ori "catindatul" magnetizat). Unele dintre expresiile mai vechi s-au păstrat (a trage la măsea), altele au ieșit din uz (a lua luleaua neamțului). O serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
nu se mai află” - cum ar spune conu Mihai. Acela nu e altul decât hâtrul moș Pâcu, mare iubitor de muncă, la fel de mare iubitor de mâncare bună și de băutură aleasă, dar parcă și mai mare pasionat de trasul din lulea, de azvârlit priviri asupra femeilor frumoase și de depănat tot felul de întâmplări extraordinare, unele mai hazlii, altele mai triste, toate însă izvorâtoare de adânci și folositoare învățăminte... Trebuie avută în vedere capacitatea lui Vasile Ilucă de a parcurge, în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pălăria mai pe-o ureche, privind lung în zare pe sub zagara. Sirul de care, hodorogind și legănându-se sub greutate, șerpuia alene pe șleaul ce părea nesfârșit. Semăna cu o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-se sub greutate, șerpuia alene pe șleaul ce părea nesfârșit. Semăna cu o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a clătinat din cap. „Uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a clătinat din cap. „Uite-te la el cum pâcăie! De asta și lumea i-o zis Pâcu, că pe el îl cheamă altfel.” Spunându-și asta, moș Dumitru căuta numele adevărat al lui Pâcu. „Uite că am și uitat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Aizic. Matale ne știi din sat ce fel de oameni suntem, moș Dumitre. Eu vă știu, da’ să-l întrebăm și pe Pâcu ce părere are. Pâcule! Fă-te-ncoa’, că am o vorbă cu tine! Pâcu tocmai își scutura luleaua de scrum, lovind-o de tocul ciubotei scâlciate. Cheamă hornarul să-ți desfunde scula dracului, Pâcule - l-a luat în răspăr moș Dumitru. Până vine coșarul, eu mă pot usca de dorul unui fum de tiutiun. Bine, bine. Da’ nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pot usca de dorul unui fum de tiutiun. Bine, bine. Da’ nu vii odată, că te așteaptă oamenii iștia. Ho! Că nu vine apa, omule! Până ce au să ajungă ca mine, au timp să aștepte. Zicând acestea, și-a băgat luleaua în chimir și a pornit către ei, târându și ciubotele prin colbul drumului. Ce durere aveți, oameni buni? Spuneți. Vă lecuiește Pâcu cât ai bate din palme. Uite-te la el. Pe lângă că îi o pacoste pentru carele încărcate, o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cine umblă cu focul în jurul șirului de care? Tu! Cine altul? a răspuns moș Dumitru, trăgându-și pălăria pe frunte, să nu-i vadă Pâcu unda de râs din colțul ochilor. Il știa pe Pâcu arțăgos când venea vorba de luleaua lui și de aceea îl lua peste picior ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi pot trage sufletul de sete
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-și pălăria pe frunte, să nu-i vadă Pâcu unda de râs din colțul ochilor. Il știa pe Pâcu arțăgos când venea vorba de luleaua lui și de aceea îl lua peste picior ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi pot trage sufletul de sete. Stiu, Pâcule, că ție îți este mai mult sete decât foame. Așa ești tu făcut: din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Adică țoiul meu să fie cât două și...tac mă cheamă - a precizat Pâcu. Să vedeți, oameni buni, cum vă face capul calendar după ce usucă vreo două țoiuri de rachiu și scoate fum din lulea de te îneacă - a răspuns moș Dumitru dorinței lui Pâcu. Apoi dacă nu beau, nu am stuchit la torcătoare. Cum să vorbesc așa, pe uscat? Că voi știți una și bună: „Ce ne mai spui în astă seară, Pâcule?” Da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a învârtit ca un prâsnel și cât ai clipi s-a întors cu țoiurile pe care le-a așezat fiecăruia dinainte. Uite ce burduhos îi al matale, moș Pâcule. Da’ și gologani frumoși ai să scoți din pungă, nu numai luleaua. Să trăim, oameni buni! a ridicat țoiul moș Dumitru, cumpănindu-l în aer ca și cum l-ar fi drămăluit. Să fim sănătoși, fraților! a completat Pâcu urarea. Au gustat cu fereală parcă, uitându-se din când în când la restul de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
trupul mlădiu, se mișca ca o zvârlugă...In acest timp, ochii lui Pâcu nu aveau astâmpăr. O urmăreau ca un uliu. După ce s-au îndestulat, s-au ridicat mulțămind lui Dumnezeu pentru bucate. Indată după aceea, Pâcu și-a scos luleaua și a început a o îndesa cu iarba dracului, privind ghiduș când la unul când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]