314 matches
-
6-clor-4-metil-3-oxobenzo[b]tien-2(3H)-iliden)-4-metilbenzo[b]tiofen-3(2H)-onă (CI 73360) Colorant pentru păr Fosfați de monogliceride și digliceride de uleiuri vegetale Emolient/agent de întreținere a pielii Verbascum Thapsus Extract este un extract din flori și frunze de lumânărică, Verbascum thapsus, Scrophulariaceae Calmant Verbena Officinalis Extract este un extract din părțile erbacee și rădăcini de sporici (specie de verbină), Verbena officinalis, Verbenaceae Agent de întreținere a pielii/emolient Veronica Beccabunga Extract este un extract din părțile erbacee de bobornic
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
în masă căreia sunt incluse: un filigran ce reproduce portretul lui Nicolae Iorga și un filigran literal cu sigla BNR. Pe aversul bancnotei sunt imprimate: portretul istoricului, scriitorului și jurnalistului Nicolae Iorga (1871-1940), privit din față, un element floral reprezentând lumânărica pământului (gențiana asclepiadaea); stema României și un motiv floral stilizat; denumirea băncii centrale emitente, BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, precum și un medalion cu sigla BNR; valoarea nominală în cifre și în litere, anul emisiunii "2000" și semnăturile guvernatorului și casierului central
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130295_a_131624]
-
și care populează stepele din Moldova și partea estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum"), trânji ("Neottia nidus-avis"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus") sau crin de pădure ("Lilium martagon"). În
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
familia Georgeta și Constantin Popa, pentru pomenirea fiicei lor, Luminița-Lavinia. Printre cei înmormântați aici sunt următorii: <poem>:""Aici în al morții sân După unele surse, în fostul cimitir din curtea bisericii s-a aflat, până pe la anul 1901, mormântul lui Lumânărică, un sărac milostiv pomenit de Costache Negruzzi în ""Scrisoarea XIII (Lumînărică)"" datată din martie 1843. Acesta ar fi fost înmormântat de arhiereul Filaret Beldiman "Apamias" pe cheltuiala Mariei Miclescu (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu și nepoata arhiereului. Negruzzi
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
cei înmormântați aici sunt următorii: <poem>:""Aici în al morții sân După unele surse, în fostul cimitir din curtea bisericii s-a aflat, până pe la anul 1901, mormântul lui Lumânărică, un sărac milostiv pomenit de Costache Negruzzi în ""Scrisoarea XIII (Lumînărică)"" datată din martie 1843. Acesta ar fi fost înmormântat de arhiereul Filaret Beldiman "Apamias" pe cheltuiala Mariei Miclescu (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu și nepoata arhiereului. Negruzzi afirmă că trecând într-una din zile pe lângă o biserică ar
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu și nepoata arhiereului. Negruzzi afirmă că trecând într-una din zile pe lângă o biserică ar fi văzut o mulțime mare strânsă la o înmormântare fastuoasă celebrată de un arhiereu. Aceea era înmormântarea lui Lumânărică, pe numele său de botez Ioan, plătită de o văduvă care găsise într-o dimineață la poarta sa trupul neînsuflețit al cerșetorului. El a revenit cu o precizare în "„Albina românească”" nr. 8 din 27 ianuarie 1844, p.32, în
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Ioan, plătită de o văduvă care găsise într-o dimineață la poarta sa trupul neînsuflețit al cerșetorului. El a revenit cu o precizare în "„Albina românească”" nr. 8 din 27 ianuarie 1844, p.32, în articolul "„Cine au înmormântat pe Lumânărică?"". El afirmă acolo că îngroparea cerșetorului a fost plătită de cucoana Marghioala (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu. Aceasta era fiica medelnicerului Dumitru Beldiman și nepoata arhiereului Filaret Apamias. Alexandru Papadopol-Calimah aduce și alte precizări. Auzind clopotele de la Biserica
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Beldiman și nepoata arhiereului Filaret Apamias. Alexandru Papadopol-Calimah aduce și alte precizări. Auzind clopotele de la Biserica Talpalari, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias", locțiitorul de mitropolit al Moldovei, l-a întrebat pe arhidiacon care este motivul. I s-a spus că pentru Lumânărică, la care arhiereul și‐a făcut semnul crucii, a murmurat o rugăciune și a poruncit să se tragă clopotul cel mare de la Mitropolie, zicând că "„un om sfânt a părăsit această lume!”" Pe atunci era regula ca atunci când suna clopotul
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
cei ce zac sub ele"". El afirma că aici, sub "o piatră detunată, care nu poartă pe ea decât urmele ciocanului grosolan al ciocănașului, care a desbârnat bolovanul de stânca din munte, și fără altă înfloritură"", se afla mormântul lui Lumânărică. Astăzi, osemintele lui Lumânărică sunt păstrate în cripta de sub vestmântarul bisericii Talpalari din Iași, în aceiași casetă cu rămășițele pământești ale episcopului Filaret Apamias Beldiman, așa după cum arată, bazându-se pe inscripția de pe lădița cu oseminte, istoricul preot Constantin Bobulescu
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
ele"". El afirma că aici, sub "o piatră detunată, care nu poartă pe ea decât urmele ciocanului grosolan al ciocănașului, care a desbârnat bolovanul de stânca din munte, și fără altă înfloritură"", se afla mormântul lui Lumânărică. Astăzi, osemintele lui Lumânărică sunt păstrate în cripta de sub vestmântarul bisericii Talpalari din Iași, în aceiași casetă cu rămășițele pământești ale episcopului Filaret Apamias Beldiman, așa după cum arată, bazându-se pe inscripția de pe lădița cu oseminte, istoricul preot Constantin Bobulescu. De când a fost redescoperit
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în aceiași casetă cu rămășițele pământești ale episcopului Filaret Apamias Beldiman, așa după cum arată, bazându-se pe inscripția de pe lădița cu oseminte, istoricul preot Constantin Bobulescu. De când a fost redescoperit locul de odihnă a rămășițelor pământești ale lui Ioan, zis Lumânărică, mulți creștini cu suferințe trupești sau sufletești găsesc mângâiere și ajutor. Ca atunci, cu peste o 170 de ani în urmă și astăzi milostivul cerșetor Lumânărică răspândește binele, alină dureri sufletești, tămăduiește de boli grele, într-un cuvânt face minuni
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
De când a fost redescoperit locul de odihnă a rămășițelor pământești ale lui Ioan, zis Lumânărică, mulți creștini cu suferințe trupești sau sufletești găsesc mângâiere și ajutor. Ca atunci, cu peste o 170 de ani în urmă și astăzi milostivul cerșetor Lumânărică răspândește binele, alină dureri sufletești, tămăduiește de boli grele, într-un cuvânt face minuni. Este în curs de a fi deschis, la biserica Talpalari, dosarul de canonizare, ca sfânt, a țăranului român de la Tutova, Ioan Proca, zis Lumânărică.
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
milostivul cerșetor Lumânărică răspândește binele, alină dureri sufletești, tămăduiește de boli grele, într-un cuvânt face minuni. Este în curs de a fi deschis, la biserica Talpalari, dosarul de canonizare, ca sfânt, a țăranului român de la Tutova, Ioan Proca, zis Lumânărică.
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
sunt întâlnite specii floristice rare (unele endemice), astfel: unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), mărarul Porților de Fier ("Cachrys ferulacea"), garofițe din speciile "Dianthus banaticus" și "Dianthus variciorovensis", feriga cazanelor ("Cheilanthes marantae"), cămașa romanilor ("Petrorhagia saxifraga", sinonim - "Tunica saxifraga"), o subspecie de lumânărică ("Verbascum vârciorovae"), sipică ("Cephalaria uralensis var. multifida") sau mierluță ("Minuartia capillacea")
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea frunzelor. Întâlnim, de asemenea, lumânărica ("Verbascum phlomoides") sau coada-vacii și captalanul (Petasites officinales). Colinele uscate, terenurile stâncoase și marginile pădurilor adăpostesc cimbrișorul-de-câmp ("Taymus serpillum"), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta ("Carlina acaulis"), numită și scaiete, poroinicul ("Orchis morio") sau bujor, sânzâienele galbene
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
zbuciumat"” al artistului, despre varietatea impresiunilor lui și despre modul cum acesta a redat culorile din natură „"căutând cu o îndrăzneală îndrăcită și liberă de prejudecăți"” efectele de lumină. În cadrul comentariilor sale a găsit și deficiențe în compoziția "Moartea lui Lumânărică". După terminarea cursurilor Școlii de Belle Arte din București, Baltazar a făcut și el, asemenea altor artiști, demersuri la Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor pentru a obține o bursă de studii în străinătate. Nu a reușit acest proiect și a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
dau viață picturii, detașând-o de majoritatea lucrărilor "împietrite" academiste ale lui Theodor Aman, Constantin Lecca sau G.D. Mirea. Compoziția "Capul lui Moțoc vrem !" se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Pictura de gen intitulată "Moartea lui Lumânărică", se constituie un caz de excepție în contextul acelor vremuri când a fost realizată. Apcar Baltazar a preluat motivul din nuvela lui Constantin Negruzzi și a pictat compoziția pe o pânză de proporții neobișnuite pe atunci, 2.000 cm x
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de zonele unde exultă viața. Impresia generală este că drama decesului se consumă departe de comunitate, pe un maidan retras, fapt care contrasteaza cu atitudinea femeii a cărei siluetă se ghicește prin ușa întredeschisă. Singura prezență notabilă la moartea lui Lumânărică este salcia pletoasă care se apleacă spre acesta. Pentru a sublinia dramatismul evenimentului, Apcar Baltazar a reușit să pună în contrast tristețea morții cu planul din stânga, îndepărtat, al lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
urmărit și potrivirea dintre ansamblul unei lucrări și rama ei. Câteva dintre operele lui poartă și astăzi rame concepute și create de el, așa sunt tablourile "Domnița Ruxandra, Oștean din vremea lui Ștefan cel Mare, La sârbi" și "Moartea lui Lumânărică". Debutul lui Apcar Baltazar în critica de artă a coincis cu începutul unei noi faze în dezvoltarea artei, în emanciparea gustului și nu în ultimul rând în conștiința critică. Operele lui Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu au născut discuții aprinse
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]