34 matches
-
deține un loc privilegiat în șirul acestor reconstituiri empatetice, ușor împins spre dezabuzare și ironie, distins impalidat de transferul confesiunii în observație, al contemplației în comentariu: "în urma acelei femei, pe trotuar seara se aduna în sine cum ceara la baza/ lumînării magazinele își pierdeau unul cîte unul/ clienții care acum se îmbulzeau să culeagă flori pe care i le puteau/ prinde ei în părul despletit bărbații desfăceau cu de-a sila petalele/ florii soarelui pentru a bricola umbreluțe cu care, ceafa
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
anii din urmă. Era atât de frumoasă când am cunoscut-o! Ca orice adolescent, iubeam pe toate doamnele tinere pe care le cunoșteam mai de aproape. Am iubit-o și pe ea. Ceasurile de visare cu ochii deschiși după stinsul lumânării din vremea adolescenței i le-am consacrat o vacanță întreagă de Paști numai ei. Adela seamănă cu mama ei cum era atunci, numai ochii sunt alții. Doamna M... are ochii căprui, acum uscați și decolorați. Niciodată nu m-a lovit
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bucătărie, a deschis sertarul bufetului și a venit cu o lumânare mare. Am aprins-o, am picurat puțină ceară în scrumieră și am pus lumânarea, dreaptă. Reiko și-a aprins o țigară de la flacăra lumânării. Așa cum stăteam toți trei în jurul lumânării, învăluiți în liniștea desăvârșită, aveam impresia că n-am mai rămas decât noi, undeva la capătul lumii. Umbrele nemișcate aruncate de lumina astrului nopții și cele unduitoare ale lumânării se reflectau, ca prinse în mreje, pe pereții albi ai camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și nu a ezitat să-și completeze trusa cu lupa recomandată, la întoarcerea către casă. Cu ajutorul ei avea să stabilească, dacă nu cumva, la acele capete mai îngroșate ale sârmelor a fost montată ceva aparatură de amplificare a sunetelor. În locul lumânării, a preferat să își cumpere o mică lanternă. Cu aceasta urma să verifice cele mai obscure unghere ale patului studio. Fără să ia măcar o îmbucătura s-a strecurat tiptil în dormitor, unde dârele de tencuială proaspătă încă mai persistau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-său din marină chestia aia utilă despre cum și-o fac arabii. Puștiu se uită prin jur să găsească ceva care să se potrivească. Un pix e prea gros. Un creion e prea gros și cu muchii. Dar, prelinsă în josul lumânării, e-o creastă de ceară subțire și netedă, care pare numai bună. Doar cu vârful degetului puștiul rupe bucata lungă de ceară de pe lumânare. O rulează în palme și-o netezește. Lungă și netedă și subțire. Dus și excitat, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
i s-a desfăcut și părul negru, sârmos, îi atârnă peste frunte și obraji. El este mântuit, dar eu nu. Fumul de grăsime se adună deasupra mea, grătarul trosnește și sfârâie; iau cartonașul lui Nash de pe jos. Îl țin deasupra lumânării de pe masă, făcând și mai mult fum, și mă uit cum arde. Se declanșează o sirenă, alarma de fum, atât de tare, că nici nu-mi mai pot auzi gândurile. Ca și cum aș gândi vreodată. Ca și cum aș putea gândi vreodată. Sirenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se fi încetinit, dansând el însuși întruna, negrul cel înalt rupse din nou cercurile, îndreptându-se către altar, de unde se întoarse cu un pahar plin cu apă și cu o lumânare, pe care o înfipse în mijlocul camerei. Vărsă apa în jurul lumânării, desenând astfel două cercuri concentrice, apoi, îndreptându-se din șale, înălță către acoperiș o privire de nebun. Cu tot trupul încordat, așteptă, neclintit. - Sfântul Gheorghe pogoară. Privește, privește, șopti, cu ochii ieșiți din orbite, bucătarul. Câțiva dansatori căzuseră în transă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
De-asupră mi stele tremură prin ramuri, / în întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist în geamuri. Sonetul este datat 1879 de către Perpessicius, după hârtie și scris - iar datarea este acceptată de toți editorii. Vom reveni, desigur, asupra lumânării - care este tot luminare și aici. Deocamdată să rezolvăm (adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic în vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea) trec de la profan spre gesturile sacre, dar trebuie să ținem seama de: a) spațiul bisericii, vas transcendent
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]