1,085 matches
-
era resimțit focul În ancestralitatea folosirii sale: ca un element În sine, ca o stihie dintre cele patru ale lumii. Dacă revenim, Însă, la filologie și Încercăm să lărgim baza de informații pentru a face diferența cât mai clară Între luminare și lumânare, vom vedea că lucrurile nu sunt chiar așa de limpezi . În general teoria este mai simplă decât practica iar verificarea uneia prin cealaltă este dificilă În oricare sens. Iată, de pildă, următoarea amintire a lui Ioan Slavici, care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul celui care povestește este acela de a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
poate avea loc numai prin cunoașterea personală a Logosului Întrupat, care ne vine în special pe calea Botezului și a Euharistiei<footnote Apologia I.61, p. 88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61, p. 88-89. footnote>. Botezul este numit și „baia pocăinței și cunoașterii”, pentru că ne curăță sufletul de păcatele care ne-au împiedicat să-L
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și Maria și se închide în sine, ca un deus otiosus. Ultimul vers de acolo este: „Barba-n pămînt i-ajunge și genele în piept” (citez actualizînd scrierea). Satira I începe chiar așa: „Cînd cu gene ostenite sara suflu-n luminare...” Creatorul (poetul) este un avatar al magului, așa cum va fi și savantul, așa cum va fi chiar domnitorul și, apoi, Demiurg (acest „Maestro” al lumii, care s-a îmbolnăvit de iubire). Urmează a cincea piesă a ciclului, Luceafărul, unde se reinstaurează
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii române ("limbă a coloniștilor romani stabiliți în Moesia și Dacia"), studierea sistematică, pentru prima dată, a vechilor cărți și manuscrise, de unde culege argumente lingvistice incontestabile, editarea primului periodic românesc cu litere latine, Organul luminării, a unei foarte bune reviste de specialitate, "Arhiva pentru istorie" și filologie, a unei Gramatici, ale cărei merite au fost puse în evidență cu obiectivitate abia în anii din urmă, constituie aspectele principale ale activității sale lingvistice. Este ușor a
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
nu mai vezi începe calea. O liniște ca zborul fără aripi Ne trece de ghețarii îndoielii, Ne suie în adâncul unde gândul Alunecă din nume, din istorie. Imacularea-i ținta care șterge Din minte cicatricea întâmplării Și vindecă de umbre luminarea. Putea-vom specula până la capăt De dorul abstracțiunii preacurate, Când ca un mânz ne-adulmecă prezentul? Noapte de Apoi Era târziu. Cu mintea goală Am redeschis televizorul Dar pe ecran, în loc de filme Se legăna uriaș un clopot. Am comutat atunci
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
și aceasta înseamnă scăparea - cât de cât - din strâmtimea egoismului. De altfel, nu e prilej de disciplinare mai severă, nu e antrenament mai sigur împotriva capriciului decât e cunoașterea legilor imuabile ale naturei și a principiilor șindescifrabilț. O instrucțiune serioasă - luminarea gândului - nu poate fi primejdioasă feminității, decât poate numai în ochii celor ce socot feminitatea exclusiv inconștiență grațios copilăroasă! Primejdia de care ea trebuie ferită vine de aiurea. Cea ce e izbitor e masculinizarea nu a gândului ci a voinței
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
și a iubi e bine, fiindcă a iubi e greu”, și după ce demonstrează cât de grea e iubirea, câtă maturitate spirituală pretinde, constată că omenirea actuală nu e încă în stare de ea. Dar exprimă credința că femeile viitorului prin luminarea minței, înseninarea duhului lor, crescându-și adevărata lor demnitate omenească, vor realiza minunea și o vor învăța bărbaților. Întreb pe toate cele ce caută un sens nou al vieței, dacă nu socot că-l vor găsi mai sigur, renunțând la
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
până nu de mult era poet, înțelege să fie azi. Adică ochi și urechi. S-ar zice că românul a trecut de la poezie la proză, ba s-a și specializat în scenarii s.f., polițiste și de aventură. El "scrie pe luminare/ pentru neuitare". Poetul e cel care traversează strada pe roșu. E cel care trebuie să umple spațiul dintre cifre fiscale cu cuvinte. Dar "Nu vinde ce nu-i al tău,/ să nu-ți vie-n urmă rău". Poetul e totuși
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
în Ierusalim Mustața mea e tot ce a mai rămas din Stalin. La mormîntul lui Iisus miracolele ne înconjoară Și sora Rodica le știe pe toate. Piatra Golgotei a crăpat sub noi. Sîngele Crucificatului spală țeasta lui Adam. De Paști luminările credincioșilor se aprind din Lumină. Lumina se înalță înainte să izbucnească în flăcări. În acea înălțare bolnavii se vindecă. Nimeni nu plînge, în afara icoanelor din care curge smirnă Și mai ales din Maica Domnului ale cărei amintiri dureroase umplu Ierusalimul
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
poate menționezi în trecere și ce au interpretat acești virtuoși instrumentaliști ( așa .. pentru noi cei neștiutori .. dar iubitori ! “nu trebuie să fii gras, sobru sau sociopat ca să cânți la un instrument cu coarde” :))) Frumos...doar frumos. de-acolo-aparuse deci fetiță cu luminarea... Nici nu mi-am pus prea multe-ntrebari. Eu chiar credeam că trecuse un înger:) Văd că ai opțiunea Embed pe video, doresc să-ți cer permisiunea să-l public la mine pe blog, cu precizarea sursei, desigur. Mulțumesc frumos
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
în părăsirea sălilor noastre de clasă, ca pe o minune din alte vremi. Nu atât la mine mă gândesc, scriind acestea, cât la cei tineri, fragezii de acum. Cine le sunt acele fascinante modele, în stare să le deturneze întru luminare devenirile? Școala românească, cu marile ei tradiții, asaltată de ani și ani de zelul atâtor reformatori, cu idei de reforme, mai câte una în fiecare an, se stinge, încet, încet. Umanioarele se pregătesc și ele să închidă luminile. Pușcăriile, în
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
mult închipuite, m-am întâlnit cu Rimbaud, Dumnezeul versului, și i-am spus: Sunt un înger strâmtorat dă-mi o mie de lei până la viața viitoare. Mi-a răspuns: N-am, nici eu nu am, dar îți voi dărui o luminare. Poem Aș putea să te învăț orice, poate chiar o toamnă ruginită ori sărutul pe ochii abia născutului. Aș putea să te învăț cum să te porți în pustiul frigului ori în vara rătăcită între palmele visătorului. Poate aș putea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
răsăritulsau pivnițamasacrul speranțelor tale... V. SAU POATE O ALTĂ IPOTEZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Te-am aflat... în tăcerea crinilor din adâncul unde-mi arunc măștile. dincolo de gânduri, încovoiate de cuvinte, crește luminarea acceptării sau poate o altă ipoteză a iluziilor. Te-am căutat pustiită de mine, într-o bezmetică anulare, Tu ai fost mereu acolo, fereastră deschisă spre o a cincea dimensiune. Te privesc să-mi contemplu visele, străfulgerări de închipuiri pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
piatră și soare sparg nerodirea în unda de cleștar din inima împovărată de neliniști. șterg otrava, amânarea repetată, Te zăresc ... Citește mai mult Te-am aflat...în tăcerea crinilordin adâncul unde-mi arunc măștile.dincolo de gânduri,încovoiate de cuvinte,crește luminarea acceptăriisau poate o altă ipotezăa iluziilor.Te-am căutatpustiită de mine,într-o bezmetică anulare,Tu ai fost mereu acolo,fereastră deschisăspre o a cincea dimensiune.Te privescsă-mi contemplu visele,străfulgerări de închipuiripe marginea osmozei dintre iubireși renunțare.statui de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
mare maestru al artei moderne, dar este un duh nou care simte respirările timpului, înainte să afișeze ca verosimle, să proclame ca pe o declarație cât se poate de clară, „Ridurile timpului”: „Împotriva gândurilor mele/ cum să pornesc/ pe drumul luminării/ să merg pe ridurile timpului.// Cum să urmăresc/ timpul/ pentru iubirile visate/ spre drumul soarelui/ cum să le călăresc./ Cum să mă-mpotrivesc/ bătăilor inimii/ cu puterea furtunii./ Cum să pornesc/ când nu știu unde/ se duce timpul acoperit/ de furtuna turbată
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care au apărut până acum numai două: primul în 1987, într-o ediție îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil și prefațat de Gavril Istrate, cuprinde chintesența operei lingvistice, adică Principie de limbă și de scriptură (apărute inițial, în 1847-1848, în periodicul "Organul luminării", inițiat la Blaj de Cipariu, iar în volum în 1866), Elemente de limbă română după dialecte și monumente vechi (Blaj, 1854) și Crestomație sau Analecte literare din cărțile mai vechi și nouă românești, tipărite și manuscrise, începând de la seclul XVI
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
se putea o receptivitate mai generoasă a unui canonic! Pentru sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe, genuri și retorici, a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească, politică e literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul național" (apare tot săptămânal din 12 mai 1848 până în 29 septembrie 1848
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft, Librăria Academică, patronată de Sabetay și Leibovici, Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se potrivește să facă noaptea escală între copaci. Și atunci se petrec lucruri nepovestite... Tușele sînt ingenioase, împletite pe dedesubt și ascuns, cu grijă, astfel încît isprava galantă a bătrînului „verde” și plin de vicleșuguri nu se ghicește decît prin luminarea oblică dată de pălăvrăgeala aparent dezlînată a moșului despre pădure, despre păsări ori despre baba lui: înțelegem că stratagema îi era obișnuită și îndelung exersată. Caragiale a atacat de asemenea subiectul, și sub același unghi, într-un fals basm, Calul
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
funcționeze ultimul, chiar dacă inițial fusese primul pe listă. Spațiul pentru acesta a fost amenajat încă din 2002, dar dotarea lui a durat mult. În prezent, însă, a pornit producția și în cadrul atelierului se realizează diverse obiecte de decorațiuni interioare, șeminee, luminarii, colaborând și cu echipa de construcții. Iar comenzile nu au întârziat să apară. Așa se face că, deși finanțarea era asigurată pentru cinci ani, după doar trei ani centrul a devenit independent din punct de vedere financiar. Ba chiar mai
Agenda2004-41-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282961_a_284290]
-
mai bătrîn și o făcuse pe nemțește, crezănd că-i vreun german, cine știe cum scăpat, iar Ion Capătă, fără să-și scoată șapca, - n-o scotea nici în biserică, stînd mai în spatele ei, în pronaos, acolo unde, la ortodocși, se vînd luminările, - îi răspunsese în românește că el nu-i nemț, că e român get-beget și că se miră că celălalt îl luase drept neamț, că i se mai întîmplase de multe ori, iar unul de la oraș, un profesor, ceva, îi zisese
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
alunecă nu de puține ori în sofisme în care un cititor profan (cum mă aflu) poate găsi mai mult decît superspecializare: Răspunsul pe care el (omul - nota mea, C.R.) îl va da, întrebîndu-se despre sensul ființei, va fi totodată o luminare a propriei sale ființe. În același timp, determinîndu-se pe sine ca ființare, el orientează căutarea înțelesului ființei." etc. " Pașii" hermeneutului se opresc însă mult mai devreme decît m-aș fi așteptat (p. 100). De aici încolo se înșiruie una după
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]