951 matches
-
comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîteva vilisoare.) Scenă în aer liber? Scenă lumii sinistre? E și ea, uite, o jalnică magazie de sticle și lăzi dezafectate. "La Luminiș e muzică din nou". Peleș. Cam aceleași cohorte de vizitatori. Cel putin, coate-goale nu mai vin să vadă unde au stat... ceausestii, cum o făceau imediat dupa ^89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde au stat demnii
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
de pictură "Tescani 2012", de prezentarea proiectului de arte vizuale "TranceCultural al Asociației Ephemair" și de un recital susținut de compozitorii Cătălin Crețu și Gabriel Mălăncioiu, beneficiarii Burselor Enescu acordate de muzeu în acest an. Pe 19 august, la Vila Luminiș din Sinaia, "Fundația Prietenii Muzicii Serafim Antropov" prezintă un recital în cadrul Festivalului Internațional "Enescu și muzica lumii". De asemenea, în cadrul proiectului expozițional "Obiectul lunii" va fi expus bastonul lui Enescu. În aceeși zi, de la ora 18.30, la Palatul Cantacuzino
Muzeul "George Enescu" sărbătorește 131 de ani de la nașterea compozitorului by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21356_a_22681]
-
Alergând prin aceste locuri străine suntem puși mereu în situația de a ne construi propriul drum și de a face alegeri proprii, am putea ajunge astfel în locuri noi pe care urmează să le descoperim, călătorim în acele vai și luminișuri în care nu s-a desfătat decât autorul însuși. Frumusețea unui text constă în aceea că cititorul își poate fauri propriul său drum în această pădure narativa. În textul natativ mai exista și o alta nuanțare a interpretării cititorul este
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
unde începe, în sufletul de poet, teroarea? Obsesia luminii trădează nostalgia unui spațiu și timp paradisiace, visul decorporalizării, al trupului diafan, în locul celui greoi și gârbovit de-acum, plajele visate la Cesenatico sau la Ravenna, fascicolul de raze dintr-un luminiș, șuvoiul care iese din mâinile înviatului, pictatat de Beato Angelico. O materie sacră ce pare imaterială. În Fețele poeziei de Mircea A. Diaconu generația '70 îi cuprinde pe: Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Ion Mircea, Adrian Popescu, Cristian Simionescu, Gheorghe Grigurcu
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
doar el, "tiparele suferinței", a îndepărta iluzoriile soluții mîntuitoare ale originarului. Post-creatul este echivalent cu increatul: "Mereu reînsuflețite tiparele suferinței: leagăne, paturi nupțiale. O, de-ar putea aducerea-ți aminte să reînvie chipul în care Firea te-a îmbiat în luminișul strălucirii sale. Icoana constelațiilor apăsa în somn pieptul nou-născutului. Prea grave rosturi iscodea copilul. Fragedă îngemănare, pruncia unui astru prefira între genele sale tămîie, alinare. Ci credincios rînduielii dezvăluirii și retragerii în Nevădit, se perindă făpturi prin zariștea iluminării; necontenit
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
ale timpului nostru, reprezentativă prin intensitatea întrebărilor pe care le ridică, nu prin caracterul definitiv și sistematic al răspunsurilor. Și chiar dacă Heidegger el însuși s-a definit ca o conștiință interogativă, preferînd definitivării unui sistem filosofic, activitatea de căutare a "luminișurilor" unde se revelează ființa, el rămîne, în ochii lui Malraux, tot specialistul care ascunde prin artificii teoretice problemele existenței sub probleme de limbaj". Recunoscînd în Beckett "un talent excepțional", dar socotindu-l "tocmai din această cauză" nu mai puțin decît
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
s-o conducă spre drumul de ieșire. Auzea un zgomot ca un șuierat și din când în când bufnituri. Era speriată și panicată. Nu știa cum să facă să regăsească drumul salvator. La un moment dat ajunsese în capătul unui luminiș. În mijlocul lui era un grup de fete îmbrăcate în alb, purtând rochii lungi și coronițe din flori multicolore pe cap, prinse într-un dans de epocă. Nu-și dădea seama cum pot dansa și ce dans este, deoarece nu se
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
le smulgea, fără milă podoabele și demnitățile, în ciuda încrâncenării ramurilor zbuciumate de cruzimea ,,zgripțorului” luptând în zadar a i se-mpotrivi. El se distra făcându-le să sufere, văzând cum frumoasele lor mantii se așterneau pe jos troienind potecile și luminișurile pacului sau erau duse departe, plutind pe oglinzile verzi, translucide ale râului, ale cărui unde aleargă necontenit în pas cu mersul timpului și mereu în aceeași direcție precum clipele. Există pe râu în mijloc, un vad mai larg, moara de
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
de concert inspirat alcătuite, creații enesciene și nu numai, muzică de largă adresare, dar și lucrări ce solicită o participare de atentă concentrare din partea publicului. Sunt, de ani buni, concertele acestui festival situat la răscruce de drumuri enesciene, între Vila "Luminiș", de pe Cumpătul, și Salonul de Muzică al Castelului Peleș, salonul Reginei Carmen Sylva, între drumurile europene și numeroasele reveniri în țară ale maestrului. Care au fost marile momente ale Festivalului? I-am urmărit pe violonista Mihaela Martin, violoncelistul Frans Helmerson
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
întîrziat. Primele acorduri ale părții a doua m-au împiedicat să ies. Multă vreme am ascultat cu mintea aiurea. La viitorul copiilor noștri, al oamenilor de valoare, la marii muzicieni, la Enescu și întîlnirea lui Menuhin cu el la vila Luminiș de la Cumpătu...deodată, am simțit un val de emoție sufocant. Am recunoscut partea a patra, Presto, din "Simfonia nr.7" a lui Beethoven. Doamne Dumnezeule!...Vă amintiți? Genericul "Seratelor muzicale Tv". Chipul transfigurat al lui Karajan dirijînd divin. Presto și
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
Istoriei... lui G. Călinescu. Farmecului stilistic călinescian i se opune altul - i-am zice negricid - lapidar, tăios, inepuizabil în formulări și clocotind de probe, dar structurând pe aserțiunea că literatura română modernă nu și-a făcut încă temele elementare, către luminișul optzecist. întrucât fiecare cută a literaturii noastre este luată la o îndeaproape cercetare, - săracă, săracă, dar nu și puțină! - o analiză a fiecărui capitol - se include și perioada comunismului - ne-ar obliga să ieșim din rânduri către o vastitate de
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
școlarul din fotografiile făcute de Ion Sărmaș, „singurul din sat care avea aparat de fotografiat”, e al amintirilor cu o „greutate nostalgica și tonifianta”; Rohia e un film care unește tinerețea „frumoasă și consistentă” a adolescentului „topit de idealuri”, Lighetul, luminișul din pădurea Rohiei, ascuns „în cel mai tainic loc al inimii mele” cu maturitatea care a înflorit mereu în relația cu N.Steinhardt, pivotul și temelia ființei poetului: „țintă lui N.Steinhardt este căutarea și descoperirea sensului, a secretului ultim
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
uriaș din care, [...] s-ar fi scos sute de lei, se luau câteva așchii, fruntea lemnului și lucru de nimic, iar restul rămânea să putrezească acolo. Și ca să se scoată acele câteva așchii, trebuia făcut drum prin pădure până la un luminiș oarecare, de unde trebuia să le încarce și atunci sute de brăzișori tineri cădeau sub loviturile toporului și rămâneau locului să putrezească. Raționamentul era simplu: dacă nu tai eu, tot taie celălalt; și de aici întrecerea. [...] nu se mai lăsa niciun
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o forță numai de el știută, spre minunata și zbuciumata lume a căutărilor îmbrăcate în curcubeul speranțelor... Dar Ilinca nu avea nici un licăr de privire pentru el... Părea și ea un fel de umbră, abia atunci descoperită cu adevărat în luminișul nefiresc al depărtărilor, răsărită însă din ochii lui Virgil... Și Bărzăunul înțelese în clipa aceea, mai bine ca niciodată, că degeaba o mai așteaptă în poiana lui de mult pustie... Ilinca nu putea fi niciodată aidoma celei din visele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mă crezi. Trăiește. E bine. E întreg. Și e ajutat de lup! Ah, suflet chinuit de mamă disperată! Căprioarei nu-i trebui decît confirmarea că puiuțul a supraviețuit. Înainte de-a fi auzit relatarea pînă la capăt, se repezi către luminiș, chemîndu-și necontenit odorul: Copilul meu! Nu dură mai mult de o secundă pînă cînd animalele se treziră față în față. De această dată, încremeniră amîndouă: și Lupino, surprins să se trezească dintr-o dată în fața mamei, și căprioara, înghețată de spaimă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ei bej, de lână, făcute anume de bunica aproape oarbă, dar cu mintea încă întreagă și cu o viață socială cu siguranță mult mai interesantă decât a nepoatei. Dar, spre deosebire de veșnic neîmplinitul ei amorez, barmanul Florin, cu un început de luminiș în creștetul capului și purtător la cingătoare al unui altar pe care sacrifica fără preget seară de seară navete întregi de bere, ceea ce îl dusese de câteva ori în pragul falimentului, Kant, copertat țeapăn și auster în roșu-închis, se dovedea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în care ne-am născut, asupra căruia apasă atât trecutul geologic cât și istoria. Și devenim loc de intersecție (și de judecată în același timp) a acestui trecut ce este, simultan, punct de vedere asupra ființei, "loc" dezvăluitor, deschidere sau luminiș, cum ar spune Heidegger. Faptul că raportarea ține de esența noastră ni-l dovedește și febrilitatea cu care-i privim pe cei aparținând "generației noastre"; simțim că în special față de ei raportarea noastră își găsește întemeierea. Nu câți ne apreciază
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reginei Elisabeta și, ulterior, al Reginei Maria. A fost și un mare om, în anii "Războiului de întregire" cântând răniților prin sălile de spitale. Aici, la Sinaia, și-a clădit, cu ce câștigase din turneele din America, o casă, "Vila Luminiș", azi muzeu și lăcaș de creație pentru tinerele talente. La Bușteni s-au despărțit: copiii și prietenii, conduși de Ana, au plecat spre vilă, cu misiunea de a împodobi pomul, a da drumul la căldură și a-l aștepta cuminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de o determinare imperioasă în șlefuirea discursului muzical. Iar aceasta fie că mă refer la prima Simfonie beethoveniană, la sonoritățile transparente ale celor două Intermezzi - muzica unui climat post-impresionist - de George Enescu, sau la lucrarea de o spectaculoasă vehemență sonoră, "Luminișul urlătorului", datorată lui Dan Dediu; este o pagină concertantă destinată violei, un protagonist puțin obișnuit în asemenea circumstanțe, un pivot în jurul căruia se realizează demersul unei construcții simfonice temerare excelent susținute de violistul Christian Nas, un tânăr muzician originar din
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
baza căreia să reziști. Distrugînd valorile, ideologii stîngii nu fac decît să ne livreze manipulării mediatice și instituționale căreia aparent vor să-i pună capăt. Mai mult decît idei noi, avem nevoie de caractere, de oameni capabili să urce, spre luminiș, poteca ideilor vechi pentru că perene. Să vorbim, dacă trebuie, să scriem, dacă trebuie, să tăcem, dacă trebuie. Dar să nu uităm. Studiile și eseurile acestei cărți sînt o invitație la rezistență și luciditate. Uneori mă gîndesc că și eu, și
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
pe care modernismul le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme. Puneți, bunăoară, față-n față Balada morții (foarte cunoscută, și ea) cu Balada Popii din Rudeni: "Colo-n vale, unde drumul/ Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
zilei de naștere a lui George Enescu. Sinaia este locul pe care l-a iubit mult. Aici și-a clădit singura proprietate pe care a avut-o în țară. Construită din mijloacele obținute drept urmare a propriilor turnee de concerte, Vila "Luminiș" a găzduit cu mai bine de șase decenii în urmă întâlnirile maestrului cu cel mai prețuit dintre discipoli, cu violonistul Yehudi Menuhin. Zilele trecute, pentru a opta oară, aici au fost găzduite cursurile de măiestrie oferite tinerilor muzicieni de profesorul
"Enescu și muzica lumii"... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9338_a_10663]
-
au luat-o înainte, de data aceasta. În spatele nostru, fântâna a rămas cu cumpăna sa legănându-se alene, de parcă ne-ar fi pândit în continuare. În scurt timp, am ajuns în vârful dealului, unde se zărea o poieniță. Ieșind la luminiș, am văzut, lângă teiul din vârful dealului, o apariție... Era cineva care ne aștepta acolo. M-am oprit încremenind pe loc, surprinderea și bucuria m-au copleșit, totul se înseninase absolut deodată... Iasomia ne aștepta lângă teiul cu scoarță argintie
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
aduc în fond publicului larg cunoașterea, prezentarea situri-lor istorice galo-romane, a specificului mediului forestier, a faunei, a florei. în acest mediu al naturii au loc întâlnirile cu muzica, cu muzicienii profesioniști, iar aceasta în spațiile cu totul neconvenționale ale unui luminiș de pădure, momentele de popas în care menuetele cvartelelor de Haydn sunt îngânate de cântul păsărilor ce planează dintr-un arbore în altul. Am aflat, spre exemplu, că încă la sfârșit de secol XV, François I - cel care l-a
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]