81 matches
-
evoluția limbii române populare și literare, precum și de istoriografia cercetărilor dedicate vorbirii și scrierii românești. În conexiune cu aspectele lingvistice sunt cele privind geneza cultural-spirituală a românilor, dezvoltarea literaturii lor, în perioada primelor apariții și a avântului cărturăresc din timpul luminismului. Comentează astfel operele cronicarilor într-un studiu privind elementele naționale în conștiința lingvistică și istorică a cronicarilor români din secolul al XVII-lea, publicat în volum la Berlin, în 1977, și tradus în românește în 1982: Forme, idei, evoluții în
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
istorică a cronicarilor români din secolul al XVII-lea, publicat în volum la Berlin, în 1977, și tradus în românește în 1982: Forme, idei, evoluții în literaturile popoarelor romanice. Revine mereu la Dimitrie Cantemir, acest reprezentant al științelor în pragul luminismului timpuriu, și la concepțiile lui (de exemplu, acelea referitoare la istoria limbilor). Plasează într-un larg context european configurațiile spirituale românești din epoca luminilor, în studiul Aspecte comune și specifice ale iluminismului în țările romanice. Manifestă preferință pentru corifeii Școlii
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
-l în pace pe Breazu.” E adevărat că și Mircea mușca în câte o pauză. „Auzi, Tămaș, am văzut pe tablă, la a opta, scrisul tău. Nu mai preda despre iluminism că nu-i vorba despre iluminatu’ public, ci despre luminism, așa e corect. Nu știu dacă ai priceput. Te-ai luminat sau te-ai iluminat? Nu-ți spuneam, dar vreau să-i atrag atenția colegului mai tânăr, care e încă necopt la minte, să nu repete și el greșeala”, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
al concepției despre lume și viață a poporului român, autor al cărților de căpătâi: O viziune românească a lumii (1941), Neam, sat, oraș în poezia lui Goga (1942), Creatorii și lumea lor (1943), Poezia și cunoașterea etnică (1944), Ipostaze ale luminismului românesc (1975) dar și autor al atâtor alte cărți, toate scrise cu exigența omului de știință și cu talentul literatului care debutase din copilărie cu poezii, Iașiul fiind onorat cu volumul Evocări, apărut la Ed. Agora-Iași, în colecția “ În duhul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în care raționalitatea nu are ultimul cuvînt în alegerile morale, subiectul este deopotrivă purtătorul progresului și marele pericol la adresa Luminismului. Pericolul pîndește la două niveluri. La nivel individual, există riscul ca voința de putere să fie singura cale spre moralitate, idee asociată adesea cu Nietzsche și "decizionismul" lui Carl Smith. Pentru a preveni acest risc, realiștii urmau de obicei soluția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pp. 52-54). Dintre numeroasele luări de poziție ce confirmă ideea pe care o susținem cităm doar câteva. De pildă, Edgar Papu surprinde foarte bine tranziția de la iluminism la romantism o dată cu "emanciparea funcțiunilor psihice": "Având ca precedent încurajator emanciparea rațiunii de către luminism, mișcarea romantică a adăugat promovarea liberă a tuturor celorlalte funcțiuni psihice, fantezia, sensibilitatea (supusă în luminism unei suverane rațiuni etice), precum și acea gigantizată intuiție până la proporții de viziune cosmică. Dintr-o asemenea completare avea de profitat însăși rațiunea, devenită cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
câteva. De pildă, Edgar Papu surprinde foarte bine tranziția de la iluminism la romantism o dată cu "emanciparea funcțiunilor psihice": "Având ca precedent încurajator emanciparea rațiunii de către luminism, mișcarea romantică a adăugat promovarea liberă a tuturor celorlalte funcțiuni psihice, fantezia, sensibilitatea (supusă în luminism unei suverane rațiuni etice), precum și acea gigantizată intuiție până la proporții de viziune cosmică. Dintr-o asemenea completare avea de profitat însăși rațiunea, devenită cu timpul dialectică, din statică, așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
funcțiuni psihice, fantezia, sensibilitatea (supusă în luminism unei suverane rațiuni etice), precum și acea gigantizată intuiție până la proporții de viziune cosmică. Dintr-o asemenea completare avea de profitat însăși rațiunea, devenită cu timpul dialectică, din statică, așa cum se arăta încă în luminism" (s.n. Existența romantică, p. 12). E. Spranger evidențiază și el metamorfozele iluminismului, care "s-a transformat chiar în opusul său, dar de murit, n-a murit niciodată": "Tocmai raționalismul berlinez este leagănul nemijlocit al romantismului" (Wilhelm von Humboldt..., p. 40
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sensul terorii de atmosferă prefigurate de dramaturgia elisabetană. Explicația acestei intuiții auctoriale rezidă în însăși atitudinea adoptată de literatura gotică incipientă, interpretată curent, în termenii rezumativi, dar fideli realității ai lui Han-yu Huang, drept "reacție transgresivă la epistemele raționaliste din Luminism" (2007: 22). Nu numai conținuturile cunoașterii sunt cele care alimentează interesul deopotrivă al autorilor și al publicului pentru teroarea gotică, ci și condițiile istorice înseși, "climatul revoluționar de la sfârșitul secolului al XVIII-lea" (van Gorp, 2008: 251). Altfel spus, realismul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
genealogice a acestei facultăți intelectuale pe care o face James Engell 62. Pornind de la premisa că imaginația este un concept independent forjat, în sensul modern, de Epocă Luminilor, Engell afirmă că respectiva idee este instrumentul fundamental pentru înțelegerea atât a luminismului, cât și a romantismului 63. Caracteristicile inerente ale acestei forțe sunt rezumate astfel: "Imaginația creatoare a devenit modul de unificare a psihicului uman și, prin extensiune, al reunificării omului cu natura, de revenire pe căile conștiinței de sine la o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aceste rânduri, un extremism estetic, "un soi de tiranie a artei în raport cu viața" (2001, XI), în termenii lui Isaiah Berlin, care devine o convingere larg răspândită în perioada romantică, atunci când frontierele dintre real și imaginar se șterg și când zestrea luminismului francez este substituita de un nou set de dogme, poate antiraționaliste și idealiste, dar la fel de dure și de implacabile precum precedentele. Dacă rafinații philosophes se străduiesc să predice că universul material este singurul obiect creditabil al cunoașterii, Blake și romanticii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
deci de două modele diferite, cum aminteam, idealul educațional pe de o parte, de regăsit în documente normative ale educației formale și de dorințele oamenilor obișnuiți pe de altă parte, codificate în modelele fabricate și promovate de mass-media. Și dacă luminismul debutează prin promovarea idealului dobândirii autonomiei raționale prin intermediul școlii, ideal dominant, copleșitor (a se vedea Kant, Ce este luminarea), postmodernitatea deconstruiește idealul educației formale și îl deplasează către margini (împreună cu școala ca spațiu consacrat acesteia) pentru a aduce în centru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
educație a caracterului, anumite concepții cu privire la educația civică sau ideea că educația poate fi utilizată pentru a contracara dezintegrarea socială sunt toate exemple de presupoziții tehnologice cu privire la educație în domeniul valorilor și normelor". (Biesta, 2006, p. 73) Mefiența postmodernismului în raport cu luminismul și cu idealul de umanitate promovat de acesta (raționalitate autonomă) s-a concretizat în deconstrucția ideii de model predeterminat în raport cu noii veniți/"new comers" (Gert Biesta); în consonanță cu aceasta s-a înregistrat o dezvoltare tehnologică fără precedent în domeniul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
principală" a speciei noastre. Acest tip de educație era preocupat de lărgirea nespecializării specifice omului, tocmai pentru a-i oferi ulterior capacități sporite de adaptare (specializare) în funcție de condițiile concrete în care urma să trăiască. Paideia și bildung sunt continuate de luminism și de scopul educației luministe, acela de a dezvolta rațiunea omului, capacitatea lui de a lua decizii în mod autonom și argumentat. Luminile au redus omul la rațiune și raționalitate, ceea ce, în mod evident a însemnat o reducere a ariei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
intrată în postmodernism. Pentru a restrânge cadrul discuției, să amintim atacul postmodern la presupozițiile fundamentale și la valorile luministe, printre care se numără și necesitatea suprapunerii dintre cunoaștere, autoritate și putere. Relativizarea autorității și a adevărului ca valori centrale ale luminismului au permis dezvoltarea fără precedent și legitimarea "vocilor marginale" și a valorilor asociate acestora, care s-au manifestat în școală prin intruziunea copleșitoare a informalului în planul intereselor, scopurilor și mentalităților promovate de educația formală. De multe ori, școala este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ignorat întregul uman de care vorbea paideia vechilor greci, școala fiind pusă aproape exclusiv în slujba dezvoltării rațiunii; cunoașterea înseamnă eliberare de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de tip luminist, a lui Platon poate conduce și ea la ideea că oamenii comit răul doar pentru că nu știu care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu cunosc războiul, lupta până la nimicire împotriva reprezentanților propriei specii". (Gadamer, 1999, pp. 28-29) Ignorarea naturii noastre biologice în numele culturii este o eroare cel puțin la fel de mare ca aceea a ignorării culturii în definirea umanității omului. Dar optimismul naiv al Luminismului a constat în ideea că istoria este progresul ritmic al eliberării omului de superstiții, de tradiții, într-un cuvânt, de constrângeri social-economice și instinctuale; instrumentul acestei eliberări este educația, iar educația presupune dobândirea autonomiei raționale a individului; cu alte cuvinte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Adevărul îngrozitor despre moralitate este că ea nu e inevitabilă, nu e determinată în nici un sens ce poate fi considerat valabil din perspectivă ontologică; nu are "baze" în sensul recunoscut de această perspectivă". (Bauman, Etica postmodernă, 2000, p. 83) Iar Luminismul răspunde prin vocea lui Kant: rațiunea este terenul certitudinii, singurul care poate fundamenta datoria morală, care nu poate fi decât universală, adică aceeași pentru toți și la fel de constrângătoare: Întrebarea e dacă omul este din natură bun sau rău din punct
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
încă nestăpînită de patimi politice înjositoare și de mafii financiare, de a realiza o familie într-adevăr „unită”, pe temeiuri idealiste și sufletești; și se asocia celorlalte momente glorioase și integratoare, de fond și de stil de viață: Renașterea și Luminismul. Cărturarii nordici, în frunte cu Goethe, scăpaseră de obsesia wikingilor și a brunhildelor, descopereau cu emoție și complexe de inferioritate (a se vedea povestea întîlnirilor marelui weimarian cu M-me de Staël, relatată de Fr. Schiller) luminile orașelor italiene, pe unde
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch. Ideea națională românească a parcurs un traseu istoric mult mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele filosofiei iluministe se întrezăresc cu limpezime în întreaga țesătură textuală a Abecedarului lui Pleșoianu. Luminismul lockean se împletește însă cu un patriotism ardent, reperabil de îndată ce autorul menționează sentința "Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul sacrificial și funebru în propoziția "Pentru neam și mântuirea lui murim mulțumiți" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii Școlii Ardelene. Lucrările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]